Deși nu am prea multe de povestit despre șederea noastră în Kunming am să-l pomenesc totuși, numai și datorită faptului c-am dormit în acest oraș două nopți la rând, o premieră și în același timp un răsfăț în excursia noastră zbuciumată prin China. În prima seară, ca de obicei, n-am priceput nimic, abia a doua zi am început a observa în ce loc am aterizat.
Kunming este capitala provinciei Yunnan și un oraș mai mititel cu cei 4 milioane de locuitori ai săi. Ca model semăna foarte bine cu celelalte orașe văzute până atunci, autostrăzi largi, blocuri cu nemiluita înalte de peste 20 de etaje cât să încapă un întreg sat într-unul din ele și puzderie de lume forfotind pe străzi. În schimb orașul este situat într-o poziție geografică mai aparte, la o altitudine de 1900 de metri față de nivelul mării și o latitudine aflată puțin mai la nord față de Tropicul Racului. Întreg Yunnan-ul este situat într-o zonă muntoasă, cu altitudini mari ce ajung până la 3000m în nord-vest și altitudini mai joase în sud-est. Cea mai mare parte a populației trăiește în estul a provinciei, acolo unde se află și Kunming-ul. Provincia este una mai puțin dezvoltată (am înțeles că e chiar codașă) dar extrem de diversificată din punct de vedere biologic și cultural. Natura este luxuriantă, mie mi-a apărut ca o combinație între plante tropicale și cele din zona temperată și poate mai puțin exploatată ca în alte părți. Un procent mare din flora și fauna Chinei care e protejată prin lege se găsește în Yunnan, multe dintre specii fiind endemice acestei regiuni. Yunnan se remarcă și printr-o foarte mare diversitate etnică. Dintre cele 56 minorități recunoscute în China, douăzeci și cinci se găsesc în Yunnan. Multe dintre ele sunt strâns înrudite cu populațiile ce trăiesc în Myanmar, Laos și Vietnam, state ce au granițe comune cu Yunnan. Nici ghidul nostru din această regiune nu arăta ca un chinez obișnuit. Lisa, o doamnă foarte carismatică, înaltă și subțirică, cu fața albă și cu trăsături ce aducea a thailandeză, nu-și arăta deloc vărsta și, bucurie maximă, vorbea o engleză pe care o înțelegeam cu ușurință. Ea a avut grijă de noi în cele trei zile petrecute în Yunnan.
N-am făcut mare lucru în Kunming, ziua dedicată lui am petrecut-o într-o pădure de piatră aflată în apropiere. Ne-am întors în oraș abia spre după-amiază și ne-am dus glonț la o ceainărie pentru degustări și cumpărături. Poate știți, poate nu știți, Camellia sinensis, planta de ceai, este originară din provincia Yunnan a Chinei. Aici crește sub formă de arbori înalți în pădurea tropicală din sudul provinciei și frunzele ei sunt folosite de vreo trei mii de ani pentru prepararea ceaiului.
În afară de degustări, multe la număr (am și uitat câte soiuri de ceaiuri am încercat) și cumpărături am aflat aici despre o veche rută comercială numită Drumul Ceaiului și al Cailor ce lega odinioară Yunnanul de Tibet. La fel ca și Drumul mătăsii și această rută era formată din nenumărate trasee pentru caravane, cu multe hanuri construite în satele și orășelele presărate de-a lungul lor. Pentru mult timp Tibetul a fost unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Chinei. Principala marfă transportată au fost caii tibetani și ceaiul pu’er chinezesc, sau ceaiul negru comprimat în turtițe sau cărămizi ușor de transportat. Tibetanii aveau nevoie de ceai pentru a-și completa dieta mult prea carnivoră și mult prea grasă, folosind ceaiul pe post de digestiv. În schimb, China avea nevoie de caii tibetani pentru armată.
Seara am făcut o plimbare prin centrul vechi al orașului, ce încearcă să refacă atmosfera unei Chine de acum 100 de ani. Principala distracție a fost să căscăm gura la nenumăratele sortimente de mâncare puse la băiaie în restaurantele deschise acolo, plin de ele, ca în centrul vechi din București. Unele delicatese le-aș fi încercat, pe altele ba.
Ne-am învârtit cât ne-am învârtit pe străduțe până să se facă ora potrivită ca să ne prezentăm la ușa unui teatru. Urma să vedem aici un spectacol mult lăudat și premiat care să ne familiarizeze cu viața și obiceiurile minorităților trăitoare în Yunnan. Lisa era convinsă că ne va plăcea.
Dynamic Yunnan
Spectacolul la care am asistat se numește Dynamic Yunnan sau Yunnan Impression Show (în echivalent englezesc) și e creat și pus în scenă de o dansatoare celebră în China. Doamna Yang Liping, originară din grupul etnic Bai trăitor în Yunnan, a încercat cu acest spectacol să aducă în atenția lumii întregi esența cântecelor țărănești originale și a dansurilor populare din Yunnan, stilizându-le însă pentru a face pe plac și spectatorului modern din China și din lumea largă.
Spectacolul a durat aproximativ o oră și jumătate și a avut mai multe părți. A fost foarte gălăgios, foarte vesel și colorat, așa, ca să nu uităm cumva hărmălaia pe care o înfruntam zi de zi. Cu ajutorul unui pliant găsit la intrare am deslușit nițel și semnificația fiecărui act, dar fără a avea pretenția de-a recunoaște minoritățile prezente pe scenă, mai puțin tibetanii din ultimul act. Din păcate pentru noi, nimeni nu s-a gândit să traducă sau să afișeze pe un ecran povestea ce era spusă la difuzor în timpul spectacolului. Obiceiul acesta (prost) l-am întâlnit în foarte multe locuri în timpul excursiei noastre, o ignorare totală a faptului că ar putea exista mușterii care să nu priceapă mandarina sau să știe citi ideogramele.
Teoretic n-aș fi avut voie să fac fotografii în timpul spectacolului dar am văzut o grămadă de spectatori încălcând regula așa că am îndrăznit să fur și eu câteva, pentru aducere aminte. Ce mi-a plăcut în mod deosebit au fost cele două prestații ale doamnei Yang Liping cu un dans al lunii mai de la început și un dans al păunului, chiar la încheiere. A fost uimitor modul în care își ondula mâinile, de parcă nu avea deloc oase.
Cam atât am avut de spus despre Kunming, nu prea multe. În schimb Yunnan-ul abia începea să-și arate nurii. În cele trei zile petrecute în această provincie am descoperit tot felul de lucruri frumoase și interesante. Spre bucuria mea până și excursia noastră s-a mai domolit puțin, n-a mai continuat în ritmul alert de la început.
Fii primul care comentează