Toruń
Jurnal polonez -

Partea întâi – Pregătirea

Toruń este unul dintre orașele medievale cel mai bine păstrate ale Poloniei și, spre deosebire de Gdańsk sau Malbork, a scăpat în mare măsură de distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial. Centrul este într-o proporție importantă autentic, nu reconstruit după 1945. Ansamblul medieval a intrat în patrimoniul UNESCO în 1997.

Cavalerii Teutoni au întemeiat orașul în 1233, în timpul cuceririi și creștinării teritoriilor prusace. Numele lui german era Thorn. Teutonii au ridicat aici unul dintre primele lor castele din regiune. În jurul lui s-au dezvoltat de fapt două orașe: Orașul Vechi și, din 1264, Orașul Nou. Aveau administrații separate și au fost unite abia în 1454.

Poziția pe Vistula a fost extraordinar de avantajoasă. Toruń se afla pe rutele care legau Europa centrală de porturile Balticii, iar negustorii săi făceau comerț cu cereale, lemn, sare, pește, vin și mirodenii. În secolul al XIV-lea Toruń era deja membru important al Ligii Hanseatice. Bogăția negustorilor explică dimensiunea primăriei, bisericile gotice și casele comercianților pe care le vedem astăzi.

Dar relația cu teutonii s-a deteriorat cu timpul. În 1454, locuitorii s-au răsculat împotriva Ordinului și au atacat castelul. După ce l-au cucerit, l-au și demolat în mod deliberat. Nu doreau ca acolo să se mai instaleze vreodată o putere militară care să controleze orașul. După Războiul de Treisprezece Ani, Toruń a intrat în 1466 sub Coroana Poloniei, păstrând privilegii și o autonomie considerabilă.

Toruń este orașul natal al lui Nicolaus Copernicus – Mikołaj Kopernik, născut aici la 19 februarie 1473, într-o familie înstărită de negustori. Tatăl său făcea parte din patriciatul orașului, astfel încât viitorul astronom a crescut în mediul prosper al negustorilor din Toruń, într-o perioadă în care orașul era un important centru comercial.

Copernic a studiat la Cracovia, apoi în Italia, la Bologna, Padova și Ferrara, unde s-a ocupat de drept canonic, astronomie și medicină. De altfel, astronomia nu a fost profesia din care a trăit. A fost canonic al capitlului de la Frombork și s-a ocupat de administrarea proprietăților bisericești, diplomație, medicină și probleme economice și monetare.

Numele său a rămas însă legat de teoria heliocentrică. În locul modelului tradițional în care Pământul se afla nemișcat în centrul Universului, Copernic a susținut că Pământul se rotește în jurul propriei axe și, asemenea celorlalte planete, se deplasează în jurul Soarelui. Nu el a fost primul care a imaginat un sistem heliocentric – ideea existase încă din Antichitate –, dar Copernic a construit un model matematic coerent care a schimbat fundamental astronomia europeană.

Și-a elaborat teoria timp de decenii și a ezitat mult înainte de a o publica. Lucrarea sa fundamentală, De revolutionibus orbium coelestium, a apărut la Nürnberg în 1543, chiar în anul morții sale. Tradiția spune că a primit un exemplar tipărit al cărții pe patul de moarte, deși nu putem ști cu certitudine cât de conștient era atunci.

Copernic a murit la Frombork la 24 mai 1543. A fost înmormântat în catedrala de acolo, dar mormântul său s-a pierdut. Abia în secolul XXI au fost descoperite oseminte considerate ale astronomului, iar identificarea a fost susținută inclusiv prin comparații ADN. În 2010 a fost reînhumat solemn în catedrala din Frombork.

Muzeul Dom Mikołaja Kopernika, de pe strada Kopernika, ocupă două case gotice de negustori, dintre care una a aparținut familiei astronomului și este considerată în mod tradițional locul în care s-a născut.

Nu este însă o locuință păstrată neschimbată din 1473. Clădirile au fost transformate de-a lungul secolelor și ulterior restaurate. Muzeul încearcă să reconstituie atât universul lui Copernic, cât și mediul în care trăia o familie bogată de negustori din Toruńul secolelor XV–XVI.

Casele în sine merită atenție. Sunt exemple ale locuinței negustorești hanseatice: fațade înguste și înalte spre stradă, dar clădiri adânci, în care locuința și activitatea comercială coexistau. Mărfurile puteau fi depozitate la nivelurile superioare, iar mecanismele de ridicare permiteau transportarea lor până acolo. Cu alte cuvinte, casa era în același timp locuință, prăvălie și depozit.

Partea a doua – La ce ar trebui să casc gura

• Rynek Staromiejski – piața centrală a Orașului Vechi; aici sunt concentrate principalele monumente.
• Ratusz Staromiejski – uriașa Primărie Veche, începută în forma actuală la sfârșitul sec. XIV. Dimensiunile ei arată bogăția Toruńului hanseatic.
• Monumentul lui Copernic – în fața Primăriei, din 1853. Copernic ține un astrolab; pe soclu apare celebra formulare latină care îl prezintă drept cel care „a oprit Soarele și a mișcat Pământul”.
• Dom Mikołaja Kopernika – cele două case gotice de negustori asociate familiei Copernic; uită-te în special la fațadele înalte și înguste.
• Catedrala Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Ioan Evanghelistul – mare biserică gotică de cărămidă, legată de familia Copernic; aici a fost botezat astronomul.
• Krzywa Wieża – Turnul Înclinat, parte a fortificațiilor medievale. S-a înclinat din cauza instabilității terenului; abaterea este vizibilă cu ochiul liber.
• Zidurile medievale și porțile spre Vistula – Toruń păstrează porțiuni importante din sistemul defensiv.
• Ruinele castelului teutonic – primul castel teutonic din zona Chełmno; demolat intenționat de locuitorii Toruńului după revolta din 1454.
• Dwór Artusa – Curtea lui Artus – actuala clădire este din sec. XIX, dar locul vechii Curți a lui Artus amintește de elita comercială și socială a orașului.
• Kamienica pod Gwiazdą – Casa de sub Stea – una dintre cele mai frumoase case din piață; fațadă barocă bogat decorată și steaua aurie din vârf.

Seara aș folosi-o pentru Rynek Staromiejski și străduțele din jur. Centrul este compact și iluminat frumos.

Dimineața înainte de micul dejun aș coborî spre Vistula. De-a lungul Bulwar Filadelfijski vezi zidurile orașului și porțile medievale din exterior, fără aglomerația din timpul zilei.

De încercat – Pierniki toruńskie – turtele dulci tradiționale ale Toruńului, produse aici încă din Evul Mediu. Orașul avea ingredientele locale de bază – făină și miere – iar comerțul său hanseatic îi asigura accesul la mirodenii scumpe aduse de departe: piper, scorțișoară, cuișoare, ghimbir și nucșoară. Chiar numele piernik provine din vechiul cuvânt polonez pierny, adică „piperat, condimentat”.

Inițial, pierniki erau mai tari și mult mai condimentate decât turta dulce modernă și se păstrau foarte bine. Aluatul pe bază de miere putea fi lăsat să se matureze mult timp înainte de coacere, iar turtele erau presate în forme de lemn sculptate cu personaje, animale, blazoane sau scene religioase. Cea mai cunoscută formă din Toruń este Katarzynka – șase mici medalioane rotunjite unite între ele. Merită încercate atât variantele simple, mai apropiate de turta dulce tradițională, cât și cele glazurate cu ciocolată sau umplute.

Un nume de reținut este Kopernik, fabrica istorică de pierniki a orașului, continuatoarea unei tradiții de producție care merge înapoi până în secolul al XVIII-lea.

Partea a treia – Ce a ieșit