Galu Beach
Jurnal kenian - capitolul 5

Ultimele trei zile ale excursiei noastre în Kenya le-am petrecut la mare, mai exact într-un resort all-inclusive pe nume Neptune Palm Beach. Căsuța noastră provizorie de la Oceanul Indian era situată undeva la sud de Mombasa nu foarte departe de granița cu Tanzania, pe o plajă cu numele de Galu Beach. Mult mai celebra ei surioară, Diani Beach se afla nițel mai la nord. Resortul nostru avea vreo patru stele și era nițel cam obosit, dar nu într-atât încât să deranjeze.

Mie uneia, recunosc cu mâna pe inimă, nu mi se potrivesc defel sejururile gen all-inclusive la mare. Nu-mi place să stau la soare și mă plictisesc îngrozitor dacă nu am unde să mă bălăcesc. Din păcate pentru mine, apele oceanului nu erau îmbietoare pentru ture de înot așa că am avut ceva probleme de adaptare. Tot din păcate, recifurile de corali care protejează coasta keniană sunt la câteva sute de metri depărtare față de plajă așa că pentru a ajunge la ele e nevoie de o barcă. Oferta în materie de bărci era bogată, sunt mulți localnici doritori să plimbe turiști. Dar cum n-am mai văzut pe nimeni care să se aventureze într-o asemenea aventură, am stat și eu cuminte în banca mea.

Recunosc, m-am cam plictisit. Singurele activități demne de a fi pomenite au fost plimbările de-a lungul țărmului, pe nisipul acela foarte-foarte fin și albicios. Dimineața, chiar la răsăritul soarelui, îmi savuram cel mai tare plimbarea pentru că plaja era aproape pustie. Mai târziu se adunau vânătorii de turiști, localnici care veneau cu tot soiul de oferte turistice, ba o vizită într-un sat, ba o mini-croazieră până la o insuliță ce se forma în mare le vremea refluxului, ba o plimbare cu piciorul pe istmurile ce răsăreau din mare pentru o mică lecție de biologie marină. La această ofertă din urmă n-am rezistat. Am plecat la plimbare cu Patrick care găsea tot soiul de vietăți pe fundul mării mi le prezenta și-mi povestea despre ele.

Oamenii cu care am venit în contact pe plaja din Galu au fost cu toții foarte prietenoși și simpatici. Vorbăreți nevoie mare, își împărtășeau bucuriile și necazurile, povesteau despre familiile lor de parcă te cunoșteau de-o viață. Deși sunt de felul meu un bursuc introvertit nu m-au deranjat de loc, dimpotrivă mi s-au părut foarte tonici.

Mi-ar fi plăcut să fac o excursie cu barca până în Kisite-Mpunguti Marine National Park dar în ziua planificată ( și singura rămasă disponibila ) a început ploaia iar vântul bătea cam tare. Așa c-am ratat o tură de snorkeling și o potențială întâlnire cu delfini.

Într-una din zile am făcut o excursie până în Mombasa să vedem cum se prezintă și cel mai mare port de pe coasta de est a Africii.

În rest doar „crocodileală”. Chestia asta am învățat-o de la băieții de pe plajă. Ei îi numesc pe turiștii ca noi crocodile-tourists, adică unii din aceia care zac toată ziua pe-un șezlong, mănâncă și beau și pleacă acasă hipopotami.

Căsuțele astea aveau patru camere, două la parter și două la etaj, Eu am nimerit una la parter

Vecina mea.
La masă, turiștii iubitori de pisici aveau unde să-și manifeste dragostea
Într-o dimineață la 6:30, la răsăritul soarelui

Lecția de biologie – un arici de mare cunoscut
Un soi de castravete de mare
Un arici de mare mai puțin cunoscut
Și un steloi de mare

Despre AncaHM Articolele 560
Sunt Ulițarnica, adică acea parte a sufletului Mihaelei responsabilă cu zburatul pe covoare fermecate prin cât mai multe cotloane ale Pământului. Dacă sunteți curioși să vedeți lumea prin alți ochi, poftiți de frunzăriți !

2 Comentarii

  1. Parca am fost si eu in Kenia cu tine…multumesc mult ca mi-ai oferit aceasta excursia pe gratis….!

Ceva păreri ... observații ... dojeni ...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.