-
Tunis Jurnal tunisian - capitolul 11
În capitala țării, Tunis, am stat doar vreo două ore, aș putea liniștit spune că nici n-am vizitat-o. Mai mult timp l-am petrecut dându-i ocol, în autocar. La sosirea în țară ne-a așteptat cu un ambuteiaj de zile mari pentru că am nimerit taman la sfâșitul programului de muncă și lumea se retrăgea de la serviciu spre casă. Prima impresie n-a fost tocmai favorabilă mai ales că nu vedeam mare lucru pe geam din cauza întunericului ce se lăsase deja. În ziua în care am vizitat Cartagina i-am mai dat un ocol iar atunci m-a impresionat în mod plăcut centura de autostrăzi și poduri ce ne-au permis un acces foarte…
-
Sidi Bou Said Jurnal tunisian - capitolul 10
Sidi Bou Said este un orășel cât se poate de fermecător aflat foarte aproape de Tunis. Mai că nici nu-ți dai seama când treci dintr-unul în altul. Numele i s-ar trage de la un sfânt musulman pe nume Abu Said Ibn Khalaf (sidi e un fel de apelativ, gen excelența sa) care a trăit în secolul al 12-lea și care a fost înmormântat aici. Începând cu perioada interbelică orașul, care era colorat inițial doar în alb, a hotărât să se ia după moda introdusă de baronul Rodolphe d’Erlanger, ce și-a construit un palat alb dar cu uși și ferestre colorate în albastru. De atunci e obligatoriu ca toate casele să…
-
Cartagina Jurnal tunisian - capitolul 9
Tristă mi s-a părut vizita în străvechea Cartagina. Doar renumele-i nemuritor a mai rămas, partea materială a fost rasă de pe fața pământului, rând pe rând, de nenumărați cuceritori … romani, vandali, arabi, spanioli, turci, francezi. Mult popor a luptat să stăpânească acest colț de pământ de unde se putea controla atât de ușor traficul prin Mediterana. Vârful colinei Byrsa, ocupat cândva de templul unui zeu cartaginez și apoi de un for roman, este acum dominat de o catedrală franceză construită la sfârșitul secolului al 19-lea și închinată lui Ludovic cel Sfânt, regele francez cruciat ce-a murit la Tunis în 1270. Cu greu am mai găsit urme ale vechii Cartagine…
-
Hammamet Jurnal tunisian - capitolul 8
Nu cred c-aș greși prea tare dacă aș spune că Hammamet este capitala turistică a Tunisiei. Plajele din jur sunt foarte apreciate iar hoteluri sunt cu nemiluita, atât în vechiul Hammamet cât și în suburbia ce-a apărut puțin mai la sud, pe nume Yasmine Hammamet. La data vizitei noastre era cam pustiu din păcate, pe motive de iarnă și de pandemie, dar în vremuri bune sunt convinsă că viermuiesc pe-aici mii de turiști. Numele-i vine de la hamam așa că vrând-nevrând te duce cu gândul la lucruri plăcute. Am stat două nopți în Hammamet, răsfăț curat în concediul ăsta, într-un hotel din acela mare și gras din Yasmine Hammamet. N-am…
-
Sousse Jurnal tunisian - capitolul 7
Sousse – prin medină În Sousse am petrecut o jumătate de zi doar. Merita oare să rămânem mai mult? Habar n-am, eu una m-am declarat mulțumită cu ce-am căpătat. Timpul pe care l-am avut la dispoziție l-am petrecut doar în medină, vizitând un muzeu și apoi făcând ceva shopping. Cu prilejul acestei vizite am aflat și care sunt cele cinci ingrediente pe care trebuie musai să le posede o medină adevărată, și anume: 1.ziduri înconjurătoare care s-o apere de dușmani; 2.case de locuit pentru rezidenții săi; 3.o moschee; 4.un kasbah, adică o cetate în care să stea cârmuitorul și armata sa; 5.neaparat un souk, adică un mall al timpurilor de…
-
Monastir – orașul lui Habib Bourguiba Jurnal tunisian - capitolul 6
Chiar dacă Sousse era punctul terminus al acelei zile, am oprit un ceas și în Monastir, aflat la vreo 20km mai la sud, tot pe malul Mării Mediterane ca și Sousse. Pentru că orașul era oricum în drumul nostru (Tozeur-Kairouan-Monastir-Sousse) Anas ne-a propus să-l cucerim în acea seară și nu a doua zi, cum era trecut în programul excursiei. Pentru ceea ce aveam de vizitat a fost timp suficient. Autocarul ne-a abandonat într-o piață aflată în spatele Ribatului din Monastir. Impresionantă cetatea asta. Am înțeles că este cel mai bătrân ribat construit de arabi pe vremea cuceririi Maghrebului. Actuala clădire a fost începută în anul 796 e.n. de un guvernator…
-
Kairouan – orașul sfânt al Tunisiei Jurnal tunisian - capitolul 5
Drumul din Tozeur până în Kairouan a durat cam multicel, aproape cinci ore. A trebui să plecăm dimineața, cu noaptea în cap, deoarece era musai să ajungem până la ora două în Kairouan pentru a nu pierde vizita la marea moschee, cel mai important obiectiv de vizitat din oraș. Șoferul nostru Karim s-a descurcat foarte bine și n-am avut emoții, pe la prânz eram deja prezenți la porțile Bazinelor Aglabizilor. Odată plecați din Tozeur am lăsat în spate lumea berberă și ne-am scufundat în istoria arabă a Tunisiei. Kairouan a fost pe vremuri prima capitală omeiadă a întregului Maghreb, Ținutul de Vest. Orașul a fost întemeiat de Uqba ibn Nafi,…
-
Tozeur și oazele lui de munte Jurnal tunisian - capitolul 4
Punctul terminus al următoarei zile petrecute în Tunisia a fost orașul Tozeur, aflat undeva în vestul țării nu departe de granița cu Algeria. Până s-ajundem acolo am avut de străbătut un loc de-a dreptul ciudat pe nume … Chott el Djerid Dacă te uiți pe o harta fizică a lumii Chot el Djerid apare colorat cu albastru de parcă ar fi un imens lac la marginea Saharei. Când ajungi pe malurile lui vezi că nu-i chiar așa. Deși pe timp de iarnă ar fi trebuit să semene întrucâtva cu un lac, la ora la care am ajuns noi în preajma lui am zărit doar o crustă alb-gălbuie de sare amestecată…
-
Prin Ksour, în căutarea berberilor Jurnal tunisian - capitolul 3
Duritatea vieții din deșert precede moliciunea vieții sedentare. Mutarea într-un oraș e țelul la care aspiră orice beduin. După ce a realizat în viață ceea ce și-a propus el va fi pregătit pentru a ceda obiceiurilor luxoase ale vieții sedentare. Va intra într-o viață liniștită și se va supune jugului orașului. – Ibn Khaldun (1332-1406), Muqaddimah De n-am fi avut parte de zilele petrecute în sudul tării, în zonele berbere, excursia noastră în Tunisia ar fi fost ciungă. Marea și plajele ei au fost uitate după ce-am pătruns tot mai adânc în deșertul cel nemilos. În acele locuri ar trebui să judecăm lucrurile după altă măsură, nu cea cu care…
-
Insula Djerba Jurnal tunisian- capitolul 2
Prima zi plină tunisiană am încheiat-o pe insula Djerba, aflată în sudul țării, într-un golf mediteraneean numit Gabes, nu departe de granița cu Libia. Am ajuns acolo chiar la apusul soarelui parcurgând cordonul ombilical ce-o leagă de continent, El Kantara, o șosea construită peste un vechi drum roman. Urma să petrecem pe insulă trei nopți mari și late, răsfăț de care n-am mai avut parte în timpul acestui concediu. Se cunoaște încă de pe timpul lui Homer faptul că insula Djerba e numai bună pentru o relaxare perfectă. In Odiseea se povestește că aici trăiau lotofagii, mâncătorii de lotus ce l-au poftit și pe Ulise la masă, de s-a relaxat…
-
El Djem – în căutare de gladiatori Jurnal tunisian - capitolul 1
Am aterizat în Tunisia într-o după-amiază de sfârșit de decembrie (pe 28, mai precis). Spre bucuria mea, vremea mohorâtă și frigul rămăseseră în București iar aici ne-a întâmpinat o vreme primăvăratică, însorită și cu temperaturi ce se învârteau în jur de 18 grade în timpul zilei. Nici nu ne-am dezmeticit bine după zborul de acasă (via Istanbul) c-am și fost îmbarcați în autocar cu destinația Sousse, pentru o noapte de odihnă. În dimineața următoare am fost iar zoriți spre autocar pentru a ne începe periplul tunisian. Aș putea spune că mi-am deschis cu adevărat ochii cârpiți de somn abia după ce-am ajuns la El Djem, o mică și insignifiantă localitate…
-
Tunisia Jurnal tunisian - cuvânt înainte
Din pricina unor zile de concediu ce trebuiau musai consumate în 2021 și în ciuda lehamitei ce mă cuprinde ori de câte ori mi-e dat să plec de acasă pe timp de iarnă, acest An Nou m-a prins iarăși pe coclauri, mai exact în Tunisia. N-aș putea spune că țărișoara asta a fost una dintre destinațiile mult râvnite, de mult timp așteptate și îndelung visate. A fost, mai degrabă, un punctuleț trecut mai în coada to do list-ului de călător pasionat, dar numai bun de „bifat” în timpurile acestea atât de potrivnice călătoriilor. Am plecat așadar la drum la îndemnul lui DAL Travel, ce ne promitea un Revelion tunisian pe…
-
Mombasa Jurnal kenyan - capitolul 6
Coasta swahili a Africii este un loc mai aparte și are o istorie veche de peste 1000 de ani. Este o fâșie îngustă de pământ ce se întinde de la Mogadishu somalez în nord până în Kilwa tanzaniană în sud. În acea porțiune a coastei est-africane vânturile alizee, sau trade winds cum frumos le zic englezii, sunt cât se poate de previzibile și bat cu cea mai mare regularitate ajutând vasele cu pânze, ce-au fost pentru mii de ani singurele mijloace de transport ale oamenilor pe mările și oceanele lumii, să-și vadă de drum. Prin jurul anului 1000 al erei noastre au început să se cristalizeze pe această coastă câteva…
-
Galu Beach Jurnal kenian - capitolul 5
Ultimele trei zile ale excursiei noastre în Kenya le-am petrecut la mare, mai exact într-un resort all-inclusive pe nume Neptune Palm Beach. Căsuța noastră provizorie de la Oceanul Indian era situată undeva la sud de Mombasa nu foarte departe de granița cu Tanzania, pe o plajă cu numele de Galu Beach. Mult mai celebra ei surioară, Diani Beach se afla nițel mai la nord. Resortul nostru avea vreo patru stele și era nițel cam obosit, dar nu într-atât încât să deranjeze. Mie uneia, recunosc cu mâna pe inimă, nu mi se potrivesc defel sejururile gen all-inclusive la mare. Nu-mi place să stau la soare și mă plictisesc îngrozitor dacă nu…
-
Parcul național Amboseli Jurnal kenian - capitolul 4
Parcul Amboseli ni s-a părut de-a dreptul MINUNAT, cu toate că muntele Kilimanjaro ne-a făcut în ciudă și n-a vrut să-și scoată nasul din pernă ca să ni se arate în toată splendoarea lui. Ar fi fost mare-mare păcat dacă nu ajungeam și aici. Parcul e renumit îndeosebi pentru priveliștea minunată pe care o oferă spre cel mai înalt vârf al Africii și pentru turmele mari de elefanți ce hălăduiesc prin el. Din cauza apropierii de munte, Amboseli are o sursă inepuizabilă de apă subterană, apă provenită din topirea zăpezilor de pe Kilimanjaro, filtrată prin mii de metri de rocă vulcanică și care se adună în două izvoare cu apă…
-
Parcul național Tsavo West Jurnal kenian - capitolul 3
Tsavo este cel mai mare parc național al Kenyei, situat în sudul țării, de-o parte și de alta a drumului rutier și a căii ferate ce leagă Mombasa de Nairobi. Din cauza acestor construcții moderne care au cam îngrădit mișcarea animalelor parcul este de fapt împărțit în două: Tsavo East și Tsavo West. Înțelesul cuvântului Tsavo nu e prea clar, dar se știe că triburile Kamba trăitoare în zonă se refereau la regiune ca fiind locul „sacrificării”, poate din cauza conflictelor tribale sau poate din pricina caravanelor comercianților de sclavi ce-au străbătut ținutul până în secolul al 19-lea. Drumul rutier pe care l-am urmat e parte din același culoar trans-african…
-
Rezervația naturală Maasai Mara Jurnal kenian - capitolul 2
A doua zi după aterizarea în Kenya, pe la 8 dimineața, am pornit la drum către Maasai Mara. Aveam de parcurs vreo 250 km până la destinație și, după estimările ghizilor noștri, drumul avea să dureze cam 4-5 ore. După cum aveam să constatăm, estimările lor erau întotdeauna mai optimiste decât realitatea, transferul durând de fapt nițel mai mult. Șoseaua pe care am urmat-o face parte din coridorul trans-african ce dorește să lege coasta de est a Africii de coasta de vest, din Mombasa până în Lagos. Scopul ei ar fi să ușureze aprovizionarea cu bunuri din import a țărilor din centrul Africii care nu au ieșire la mare, Uganda,…
-
Nairobi Jurnal kenian - capitolul 1
Am făcut cunoștință cu orașul Naibobi într-o dimineață, după vreo 9 ore de zbor de noapte pe ruta București-Doha-Nairobi. Am ajuns cam năucă la întâlnire. Formalitățile de intrare în țară n-au durat prea mult așa că cei de la African Dunes s-au gândit să ne ocupe timpul de așteptare până la check-in-ul de la hotel cu un mic tur de oraș. Oricum, în prima zi nu aveam planificat nimic, doar acomodare și somn de voie. Nairobi ne-a primit, la propriu, cu răceală. De la cele peste 30 de grade din București ne-am trezit deodată pe la vreo 15-20. Deși foarte aproape de Ecuator orașul e situat la aproximativ 1800m altitudine…
-
Jambo Kenya ! Jurnal kenian - cuvânt înainte
Ciudate vremuri am mai apucat din pricina nenorocitului de virus SARS-CoV-2! Cine s-ar fi gândit acum doi ani că vom sta pe tușă un an întreg iar acum, odată cu o oareșicare relaxare a condițiilor de călătorie, vom fi nevoiți să ne alegem destinațiile nu după bunul plac ci după listele verzi-galbene-roșii ale incidențelor cu îmbolnăviri covid. E țara ta pe lista verde? Dar țara în care ai vrea să te duci, e tot așa? Dacă ai norocul ăsta nu mai sta mult pe gânduri, profită repede de situație pentru că n-ai habar ce-ți rezervă viitorul. Și uite-așa, din pricina strategiilor aplicabile în vremuri de pandemie, am ajuns eu în…
-
Hurghada Jurnal egiptean - capitolul 15
Am așteptat cu oareșicare nerăbdare să ajung în Hurghada deoarece îmi aduceam aminte cu încântare experiența avută la Sharm-el-Sheikh de-acu o sută de ani. Mi-am cărat echipamentul de snorkeling de-acasă cu speranța c-am să mă pot scălda iar la nesfârșit printre pești colorați și printre corali. Socoteala de-acasă însă nu s-a prea potrivit cu cea din târg. Hotelul nostru avea cinci stele plus dar era cam obosit. Era enorm, am înțeles c-avea peste 1000 de camere dar din pricina pandemiei era plin doar pe jumătate (așa cere legea egipteană). Era plin de români, în proporție de 90%. Dădeai în el peste tot felul de probleme sâcâitoare, în camera mea de…