Mykonos – La plimbare cu Petros

Povestea spune că demult (de fapt în 1954) un pelican rănit și istovit a aterizat, în regim de urgență, pe insula Mykonos din arhipelagul Cicladelor. Norocul lui a fost că l-a găsit un pescar inimos, dispus să-l oblojească și să-l hrănească pe timpul convalescenței. Încet, încet pelicanul nostru și-a revenit, dar, surpriză, n-a mai vrut să plece în țările calde să-și caute stolul și să ducă în continuare o viață normală de pelican. Nu, el s-a hotărât că e mai bine în Mykonos printre oameni, așa că s-a stabilit definitiv aici, a primit numele de Petros, a devenit mascota insulei și a trăit fericit până la adânci bătrânețe. Când în cele din urmă a murit, a fost jale mare, iar oamenii și-au dat seama  că nu mai pot trăi fără un pelican în preajmă. Așa că a urmat Petros al II-lea …

Nu știu pe al câtălea Petros l-am întâlnit eu, n-am întrebat. Era acolo și își făcea conștiincios datoria. Sarcina lui principală era să invite turiștii la o terasă, să-i plimbe pe faleză și să-i sfătuiască să se odihnească la umbră când soarele era prea puternic.

Faceți cunoștință cu Domnul Petros

N-a fost prost deloc Petros I când s-a stabilit pe această insulă. Este un locșor minunat, o insulă mică înconjurată de albastrul incredibil al Mării Egee. Casele sunt de un alb imaculat, străduțele înguste oferă răcoare în zilele toride de vară.

In iulie și august populația crește exponențial, din cauza turiștilor ce dau năvală. Dacă aveți ghinionul ca în port să mai acosteze un vas, două de croazieră, puteți rămâne la hotel liniștit, nu veți avea loc pe strada. Am pățit-o pe propria piele. Atracția principală este viața de noapte și nenumăratele cluburi deschise până dimineața. Fiind o destinație turistică căutată și prețurile sunt pe măsură. Alături de Santorini și Rhodos este unul dintre cele mai scumpe locuri din Grecia.

Dar oare s-ar mai înghesui cineva pe-aici dacă nu ar fi atât de frumos?

Mica Veneție bătută de valuri. Înghețata era mult mai bună cu un strop de apă sărată picurată de mare în pahar
Mori de vânt scoase la pensie

Hai-hui pe străduțe albe ca zăpada

Bisericuța Panagia Paraportiani de la malul mării

Neavând loc pe străzi, m-am mulțumit să fac vreo două fotografii de pe terasa hotelului
Micul golf percăresc
Despre AncaHM Articolele 727
Sunt Ulițarnica, adică acea parte a sufletului Mihaelei responsabilă cu zburatul pe covoare fermecate prin cât mai multe cotloane ale Pământului. Dacă sunteți curioși să vedeți lumea prin alți ochi, poftiți de frunzăriți !

Fii primul care comentează

Ceva păreri ... observații ... dojeni ...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.