Nu am întâmpinat nici o greutate să găsesc lecturi lankeze. Amazonul e darnic la acest capitol și, surpriză, am găsit o carte până și în propria bibliotecă. Stătea biata de ea necitită de-o grămadă de timp, așteptând momentul în care voi pleca spre Sri Lanka.
Poate e o simplă coincidență dar marea majoritate a cărților pe care le-am citit sunt pline de nostalgie. Povestesc cu plăcere amestecată cu tristețe despre o lume ce încet-încet dispare în fața modernității, o lume ce supraviețuiește agățată doar de-un cui șubred în mintea și sufletul scriitorilor. Mai povestesc, subiect nu foarte plăcut pentru gusturile mele, despre interminabilul război civil de 30 de ani ce-a zdruncinat țara și care s-a terminat abia de curând. Cicatricile lăsate de el se simt dureroase printre rândurile cărților.
Bringing Tony Home de Tissa Abeysekara
A primit de la mine ⭐⭐⭐⭐★
Tissa Abeysekara s-a născut în Colombo în anul 1939. Este un respectat producător de televiziune din Sri Lanka și mai nou un scriitor de succes. Cartea aici de față a câștigat premiul Gratiaen instituit de Michael Ondaatje pentru scriitorii de limbă engleză din țara lui natală.
Bringing Tony Home, povestea ce dă titlul cărții, e doar una din cele patru cuprinse în volum. Ne istorisește o amintire din copilăria autorului când, datorită pierderii averii, familia a trebuit să se mute în case din ce în ce mai sărăcăcioase, abandonând din acest motiv câinele familiei pe străzi. Copilul de atunci, autorul de astăzi, a avut o tentativă nereușită de a-l recupera pe care o descrie aici. În a doua povestire, Poor Young Man ne este dezvăluită relația tensionată dintre un adolescent și tatăl său. Urmează apoi Elsewhere cu a sa posibilă poveste de iubire. Iar la sfârșit, în Hark, the Moaning Pond se încearcă o recuperarea a lumii din poveștile bunicii, o misiune aproape imposibilă.
Povestirile dezvăluite în carte sunt toate autobiografice. Mi-au plăcut pentru că mi s-au părut pline de curaj, pentru că descriu cu franchețe, înțelegere și oarecare compasiune slăbiciuni omenești pe care le putem avea oricare dintre noi. Personaj principal pare a fi regretul după ființe din imediata apropiere, după posibilități comune odinioară, ce au fost tratate pe vremuri cu oareșicare indiferență, condescendență, animozitate și care între timp au dispărut pentru totdeauna, fără putință de reîntoarcere. Dacă nu-mi lăsa ditamai pietroiul pe suflet, cartea ar fi primit din partea mea și ultima steluță.
„If I die and am born again as you say I will be, is that, which is reborn, the same me? ” queried the man from the Buddha, and the Buddha replied, „Neither you, nor yet any other.”
Likewise. what follows in this book, being truth recreated through memory, is neither true, nor untrue. But then, does it matter?
Fii primul care comentează