Pelișor

Era cât pe ce să mă împiedic de lanțul întins de-a latul aleii ce ducea la Pelișor, noroc de plăcuța roșie cu semnul de acces interzis agățată de el. De când cu vizita de ieri la Peleș, când mi-am făcut cu greu loc prin mulțimea de vizitatori, eram hotărâtă să fiu prima care intră pe poarta Pelișorului. Mă uit la ceas, nouă și câteva minute. Mă uit încă odată pe tabla din stânga aleii să mă asigur că n-am venit degeaba. Zicea acolo că programul de vizite începe la 9:15. În jurul meu nici o mișcare. Trupele invadatoare se îndreptau grupuri, grupuri spre Peleș.  Buuun, îmi zic eu în barbă, voi avea castelul doar pentru mine, boierie curată. Aleg un loc însorit, să fi tot fost vreo 13 grade afară și aștept cuminte să treacă cele câteva minute rămase.

Aștept degeaba! A trecut demult nouă și un sfert dar tot nici o mișcare. Un gardian somnoros iese din cutiuța lui albă de unde pândea infractorii. Întreb ce se întâmplă. Nuuu, zice el, doar Peleșul se deschide la 9 Pelișorul abia la 10. Acu ce era să fac, mi-era urât să stau la ușă încă vreo jumătate de ceas. Mi-am pus coada-ntre picioare și m-am retras pe terasa Economatului să mă încălzesc cu o cafea. Ufff!! Unde ești tu, Carol Întâiul al României, ce prețuiai ordinea și punctualitatea, să vezi ce se întâmplă pe domeniile tale ?

La zece, când m-am întors, boieria mea de dimineața se dusese pe apa sâmbetei. Un grup maaare de bulgari plus alte câteva grupulețe răzlețe așteptau deschiderea porților. Mai răbdăm câteva minute până suntem poftiți înăuntru. Poate știți, Pelișorul nu e un palat în adevăratul sens al cuvântului,e mai mult o vilă mărișoară, frumoasă și dichisită, nu încape foarte multă lume înăuntru. Drept urmare, vizita mea s-a desfășurat aiurea, cu susul în jos. De frica bulgarilor, cum am zărit scările ce duceau la etaj, m-am avântat până în pod. Noroc că nu a trebuit să urmez un ghid, noi vizitatorii individuali fiind lăsați de capul nostru să hoinărim în liniște și să căscăm gura cât vroiam.

Am nimerit în camerele cele mai simpatice ale Palatului. Mititele, liniștite, frumos aranjate. Camerele copiilor, salonașul de ceai, camerele prietenilor apropiați ai familiei. Cel mai mult mi-au plăcut încăperile din care ieșeau parcă spre pădurea din jur câte un „cozy corner” discret. Tare mi-ar fi plăcut să am și eu așa ceva. Să citesc în liniște sau să cos un gobelin, în ciripit zglobiu de păsărele sau sub ochiul atent al unei veverițe indiscrete. De cum coboram câte un etaj, constatam cum sofisticarea și mărimea camerelor creștea. Am trecut prin Camera de Aur, cea îmbrăcată în stuc aurit modelat în ramuri de ciulin – simbolul Scoției, locul de baștină al reginei.  Am văzut apartamentele regale, dormitorul Mariei, împodobit cu mobilier conceput chiar de ea și meșterit în Atelierele de arte și meserii din Sinaia. Am admirat salonul și capela, budoarul, camera de zi, sufrageria, apartamentele lui Ferdinand, ale principilor și ale pințeselor.

Vizita s-a terminat prea repede, și aici timpul a trecut pe nesimțite. Palatul Mariei și a lui Ferdinand rămâne preferatul meu. Spre deosebire de Peleșul lui Carol și al Elisabetei, mai mare, mai impunător, mai regal, Pelișorul seamănă mai mult cu un cuibușor al unei familii fericite. Acu dacă a fost așa și în realitate doar ei și Dumnezeu pot ști. Oricum, dintre toate palatele vizitate de-a lungul timpului, pe-acesta l-aș alege să locuiesc în el, în special la ultimul etaj.

2014-08-30 13 Sinaia

2014-08-30 142 Sinaia

2014-08-31 161 Sinaia
În sugragerie

2014-08-31 164 Sinaia

2014-08-31 167 Sinaia

2014-08-31 168 Sinaia
Camera copiilor

2014-08-31 172 Sinaia

2014-08-31 173 Sinaia
Salon pentru oaspeții de familie. În stânga cozy corner-ul care mi-a rămas la inimă.
2014-08-31 177 Sinaia
Dormitorul prițesei Marioara (Mignon)
2014-08-31 179 Sinaia
Salonașul pentru ceai
2014-08-31 180 Sinaia
Camera Victoriei Melita, sora reginei Maria.
2014-08-31 181 Sinaia
Cealaltă jumătate a dormitorului Victoriei Melita
2014-08-31 185 Sinaia
Vis a vis de dormitor, atelierul de pictură. Când Victoria Melita venea în vizită, cele două surori obișnuiau să se retragă aici și să picteze.

2014-08-31 186 Sinaia

2014-08-31 187 Sinaia

2014-08-31 194 Sinaia
Camera de Aur
2014-08-31 195 Sinaia
Crucea celtică de pe tavanul Camerei de Aur
2014-08-31 199 Sinaia
Camera domnișoarei Milne, guvernanta prințesei Elisabeta
2014-08-31 202 Sinaia
Din apartamentul principilor Carol și Nicolae
2014-08-31 208 Sinaia
Sufrageria pentru micul dejun
2014-08-31 210 Sinaia
Budoarul
2014-08-31 212 Sinaia
În camera de zi
2014-08-31 217 Sinaia
În apartamentul copiilor
2014-08-31 218 Sinaia
Tot din apartamentul copiilor
2014-08-31 219 Sinaia
Apartamentul Reginei Maria – Salonul și Capela
2014-08-31 223 Sinaia
Dormitorul reginei Maria

2014-08-31 226 Sinaia

2014-08-31 227 Sinaia

2014-08-31 228 Sinaia

2014-08-31 229 Sinaia

2014-08-31 230 Sinaia

2014-08-31 232 Sinaia
Apartamentul regelui Ferdinand – dormitorul
2014-08-31 233 Sinaia
Apartamentul regelui Ferdinand – cabinetul de lucru

2014-08-31 236 Sinaia

Despre AncaHM Articolele 562
Sunt Ulițarnica, adică acea parte a sufletului Mihaelei responsabilă cu zburatul pe covoare fermecate prin cât mai multe cotloane ale Pământului. Dacă sunteți curioși să vedeți lumea prin alți ochi, poftiți de frunzăriți !

Fii primul care comentează

Ceva păreri ... observații ... dojeni ...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.