În jurul lumii prin cărți
← Înapoi la rafturile din Suedia
Suedia
Prinţesa gheţurilor
Citită în 2019
Este începutul unei serii de mare succes și un exemplu recognoscibil de Nordic noir accesibil. Formula convențională și concurența enormă a genului îi limitează însă durabilitatea literară.
Modern-Day Vikings: A Practical Guide to Interacting with the Swedes
Citită în 2019
Observațiile interculturale pot fi amuzante și utile, dar ghidurile despre comportamentul național îmbătrânesc repede și riscă să fixeze stereotipuri ale unei epoci.
Ca din întâmplare, femeie: regina Cristina a Suediei
Citită în 2019
Întâlnirea dintre o figură istorică excentrică și vocea satirică a unui laureat Nobel îi dă farmec și identitate. Rămâne probabil o piesă secundară, dar memorabilă, a operei sale.
Britt-Marie a fost aici
Citită în 2026
O carte despre un om care a trăit ani întregi ca anexă a altora și care, aproape fără să-și dea seama, începe să ocupe loc în propria viață.
Ca în multe romane ale lui Backman, povestea e destul de nerealistă. Oamenii se repară mai repede decât în viața reală, comunitățile se adună prea frumos în jurul celor singuri, iar hazardul are o blândețe pe care realitatea nu o prea are. Dar tocmai aici e și farmecul lui. Nu scrie lumi probabile, ci lumi în care încă vrem să credem.
O carte blândă și amuzantă pe alocuri despre o femeie acră, un oraș prăbușit și speranța discretă că oamenii nu sunt definitiv pierduți, chiar dacă lumea reală e de obicei mai cinică și mai puțin dispusă să repare pe cineva.
Personajul are farmec și un public fidel, dar romanul rămâne secundar în opera autorului și dependent de formula ficțiunii reconfortante.
Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău
Citită în 2018
Fantezia familială și relația dintre bunică și nepoată au căldură și public internațional. Va rămâne probabil citită, dar este mai puțin definitorie decât Ove.
Oameni anxioși
Citită în 2026
O carte ce începe ca o farsă ușor absurdă, cu un jaf ratat, un apartament de vânzare și o adunătură de personaje care par, la prima vedere, prea caraghioase ca să fie reale. Treptat însă, Backman face ce știe el să facă, desface caricatura și lasă să se vadă omul din spatele ei. Cartea e simpatică, caldă și uneori chiar foarte isteață în felul în care prinde micile noastre forme de panică, rușine și neputință.
Mi-au plăcut mai ales dialogurile aiurite, interogatoriile și felul în care anxietatea devine comedie, fără să fie complet luată în râs. M-a convins mai puțin m-a finalul, unde Backman devine mult prea siropos după gustul meu, când simte nevoia să împace prea frumos toate lucrurile. Până acolo, cartea are mai multă viață tocmai pentru că oamenii sunt dezordonați, ridicoli și greu de reparat.
Rămâne o lectură plăcută, potrivită pentru momentele în care nu ai chef de cărți serioase, dar nici de ceva fără sare și piper. O comedie melancolică despre oameni care nu știu prea bine cum să trăiască, dar încearcă, fiecare cum poate.
Empatia și umorul îi mențin popularitatea, dar mecanismul reconfortant și actualitatea socială o fac vulnerabilă la schimbarea gustului.
Un bărbat pe nume Ove
Citită în 2018
Personajul, amestecul de umor și doliu și multiplele adaptări au creat o poveste cu circulație globală. Sentimentalismul îi poate limita prestigiul, nu și longevitatea populară.
The Bomber (Annika Bengtzon, #4)
Citită în 2019
Are ritm, context mediatic și loc în dezvoltarea Nordic noir, dar ca volum intermediar într-o serie vastă depinde de publicul fidel și este ușor eclipsat.
Bărbați care urăsc femeile (Millennium, #1)
Citită în 2019
Lisbeth Salander a devenit un personaj cultural recognoscibil, iar romanul a definit valul mondial de Nordic noir. Succesul, adaptările și temele sociale îi asigură rezistența.
Castelul din nori s-a sfărâmat (Millennium, #3)
Citită în 2019
Încheie trilogia originală și beneficiază de uriașa ei notorietate. Ca volum final, va continua să fie citit, dar are mai puțină autonomie decât începutul seriei.
Fata care s-a jucat cu focul (Millennium, #2)
Citită în 2019
Aprofundează personajul Lisbeth Salander și susține tensiunea socială a trilogiei. Rezistă prin serie și prin eroină, chiar dacă nu are impactul inaugural al primului volum.
