Peleș

La Peleș înghesuială mare. Curtea e plină de vizitatori, grădina așișderea. Fântâna, deși nu seamănă a Fontana di Trevi, e plină cu monede iar hârtiile de 1 leu plutesc pe apă precum frunzele azvârlite din copaci de vântul toamnei. Să însemne oare că vizitatorii își doresc să revină?

În jur se vorbesc tot feluri de limbi străine. Aud multă spaniolă, franceză, ceva păsărească orientală, rusă, bulgară. Greu de deosebit ultimele două, noroc că mai spun ei, vizitatorii, de pe unde vin. Mă trezesc cu vreo două aparate foto noi în brațe însoțite de rugăminți de a-i imortaliza pe proprietari. Nu știu cum se face, dar asta intră în sarcinile mele obligatorii de călător. Mai sporovăim puțin între noi, fiecare cu englezeasca proprie. Coada de la casa de bilete e lungă, prefer să mă mai învârt prin jur și să fac fotografii. Am timp suficient, nu mă grăbește nimeni. De mult n-am mai fost într-o excursie în care să nu mă preseze timpul și dorința de a vedea cât mai multe. Trebuie să savurez momentul.

Sub un copac un trubadur cu o chitară întreține atmosfera romantică. Multă muzică spaniolă, că de, compozitorii lor au preferat acest instrument. Spaniolii din jur recunosc imediat melodia și compozitorul și o comunică  celor mai puțin cunoscători. Un grup compact de trecători încep să fredoneze Nava Nagila, iar trubadurul nostru intră imediat în horă. Ia te uită, sunt și israelieni prin preajmă. Bucuroși de acompaniament, evreii de îndepărtează dansând și cântând.

Coada de la casa de bilete a dispărut, dar doamna din spatele ghișeului numără de zor un teanc imens de bani, semn că a fost o zi rodnică. Aștept cuminte să termine, dar cum mă vede întrerupe număratul și zâmbește încurcată. Îmi spune că a fost o zi grea dar nu imposibilă. Zice că altă dată avea cozi pe șapte rânduri, de credea că n-o să mai apuce să termine vreodată. Mă îndeamnă să iau un bilet complet care presupune o vizită la încăperile de la parter și la cele de la etajul întâi, cu apartamentele private ale regilor. E mai scump, dar merită, zice ea.  Ar fi păcat să nu profit din plin de vizită. O ascult. În plus vreau și taxa foto, mi-a intrat în cap că o fotografie de-a mea, luată ca o dublură a privirii ce-am aruncat-o chiar atunci, face mai mult decât imaginile ce le-aș găsi pe internet.

În hol s-a strâns un grup mărișor. Doamnele de la intrare sunt puțintel agitate. Nu știu de unde să facă rost de încă două audio ghiduri pe limba rusă, erau date toate. Până la urmă s-au descurcat cumva și-au mulțumit pe toată lumea. Așteptăm nițel până când se eliberează un ghid care să ne preia. Pornim în sfârșit. Ghidul ne duce din încăpere în încăpere prin sălile Castelului Peleș,  ne povestește una, alta. Căscăm gura la intarsiile ce reprezintă castelele Bavariei din holul de onoare, la obiectele personale ale lui Carol I, la cărțile din bibliotecă, la colecția de arme. Îmi place lumina din încăperi, îmi place lemnul de stejar și fag care ne înconjoară de pretutindeni.

Timpul s-a scurs pe nesimțite, așa cum face el întotdeauna atunci când fac lucruri care îmi plac. A trecut aproape o oră de când ne învârtim prin Palat. Suntem abandonați de ghid și poftiți afară fără prea multe menajamente, pentru a face loc altor grupuri dornice să vadă Peleșul.

2014-08-30 15 Sinaia

2014-08-30 103 Sinaia

2014-08-30 106 Sinaia

2014-08-30 108 Sinaia

2014-08-30 113 Sinaia

2014-08-30 42 Sinaia
În holul de onoare. Acoperișul de sticlă se poate da la o parte iar oaspeții pot privi cerul plin de stele.

2014-08-30 44 Sinaia

2014-08-30 48 Sinaia

2014-08-30 51 Sinaia
O frântură din colecția de arme a lui Carol I.

2014-08-30 52 Sinaia

2014-08-30 53 Sinaia
În camera de zi
2014-08-30 58 Sinaia
În bibliotecă
2014-08-30 60 Sinaia
Un Consiliu de Coroană
2014-08-30 63 Sinaia
Poftiți la masă
2014-08-30 65 Sinaia
Camera maură
2014-08-30 67 Sinaia
Camera turcească a doamnelor
2014-08-30 69 Sinaia
Un pic de Art Nouveau

2014-08-30 70 Sinaia

2014-08-30 76 Sinaia
La etaj, camera pentru micul dejun.
2014-08-30 80 Sinaia
Camera rococo
2014-08-30 82 Sinaia
Apartamentul imperial, pregătit pentru Franz Josef, care n-a mai apucat să ajungă la Peleș
2014-08-30 83 Sinaia
Cămăruțe penru Doamnele de Onoare
2014-08-30 84 Sinaia
În biblioteca mare. Cea rămasă fără carți pentru că au fost mutate la București.

2014-08-30 85 Sinaia

2014-08-30 86 Sinaia

2014-08-30 88 Sinaia
Și o ultimă privire

2014-08-30 91 Sinaia

 

2014-08-30 131 Sinaia

2014-08-30 138 Sinaia

Despre AncaHM Articolele 615
Sunt Ulițarnica, adică acea parte a sufletului Mihaelei responsabilă cu zburatul pe covoare fermecate prin cât mai multe cotloane ale Pământului. Dacă sunteți curioși să vedeți lumea prin alți ochi, poftiți de frunzăriți !

Fii primul care comentează

Ceva păreri ... observații ... dojeni ...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.