{"id":737,"date":"2012-05-01T08:21:55","date_gmt":"2012-05-01T06:21:55","guid":{"rendered":"http:\/\/ulitarnica.wordpress.com\/?p=737"},"modified":"2026-07-11T10:20:13","modified_gmt":"2026-07-11T08:20:13","slug":"cetatea-lui-constantin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/","title":{"rendered":"Cetatea lui Constantin"},"content":{"rendered":"\n

Cu greu \u00ee\u0219i mai poate imagina vizitatorul Istanbulului cum ar\u0103ta ora\u0219ul \u00eemp\u0103ra\u021bilor bizantini. Au fost uita\u021bi Teodosienii, Iustinienii, Isaurienii, Macedonienii, Comnenii \u0219i Paleologii, \u00eemp\u0103ra\u021bii care au \u021binut Bizan\u021bul \u00een via\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 o mie de ani dup\u0103 c\u0103derea Romei. Au fost uitate r\u0103zboaiele cu arabii, selgiucizii, otomanii sau francii celei de-a patra cruciade. S-au stins p\u00e2n\u0103 \u0219i marile certuri religioase dintre iconocla\u0219ti \u0219i ap\u0103r\u0103torii icoanelor, conciliile ecumenice \u0219i lumea care a modelat cre\u0219tinismul r\u0103s\u0103ritean de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul rezistase at\u00e2t de mult tuturor vitregiilor istoriei, ren\u0103scuse de at\u00e2tea ori din propria cenu\u0219\u0103, \u00eenc\u00e2t la 1453 nimeni nu mai credea cu adev\u0103rat c\u0103 va c\u0103dea sub asediul lui Mehmet Cuceritorul. \u00cen 1453 nu a disp\u0103rut doar un imperiu, ci \u0219i ultima mare capital\u0103 a lumii romane. De atunci, ora\u0219ul s-a transformat \u00eencetul cu \u00eencetul, a devenit musulman, moscheile s-au \u00eenmul\u021bit, bisericile au disp\u0103rut, cre\u0219tinii au pierdut \u0219i n-au mai putut rec\u00e2\u0219tiga gurile Bosforului. <\/p>\n\n\n\n

Ceea ce se mai vede ast\u0103zi din acea lume pierdut\u0103 a fost fie prea mare, fie prea util, fie prea frumos ca s\u0103 fie distrus. Sau poate au avut doar un dram de noroc.<\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2nta Sofia<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Cea mai spectaculoas\u0103 dintre toate vestigiile Bizan\u021bului este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Hagia Sofia, biserica ridicat\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Iustinian I \u00een anul 537. Chiar \u0219i ast\u0103zi pare o construc\u021bie imposibil\u0103. Cupola uria\u0219\u0103 pare c\u0103 plute\u0219te deasupra vizitatorilor, un paradis promis, aproape c\u0103 nu mai vezi zidurile \u0219i coloanele ce o sus\u021bin. <\/p>\n\n\n\n

Bizantinii nu au construit doar o biseric\u0103 imens\u0103, ci o \u00eencercare de a aduce cerul pe p\u0103m\u00e2nt. Se spune c\u0103 la inaugurarea ei Iustinian ar fi murmurat cu m\u00e2ndrie: \u201eSolomon, te-am \u00eentrecut\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Am citit c\u00e2ndva o legend\u0103 frumoas\u0103 despre \u00eenceputurile ei \u0219i a\u0219 vrea s\u0103 o amintesc.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00centr-o zi, muncitorii care lucrau pe \u0219antier la Hagia Sofia au plecat la pr\u00e2nz \u0219i l-au l\u0103sat pe fiul \u0219efului de echip\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de paisprezece ani, ca s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 uneltele de pe \u0219antierul r\u0103mas pustiu. \u00cen timp ce b\u0103iatul a\u0219tepta cuminte, s-a pogor\u00e2t deodat\u0103 un \u00eenger \u0219i a \u00eentrebat de ce se oprise lucrul. Auzind c\u0103 muncitorii erau \u00een pauz\u0103 de mas\u0103, vizitatorul ner\u0103bd\u0103tor i-a zis b\u0103iatului s\u0103 dea fuga \u0219i s\u0103-i aduc\u0103 imediat \u00eenapoi. B\u0103iatul s-a codit, deoarece promisese s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 uneltele. Atunci \u00eengerul i-a f\u0103cut promisiunea solemn\u0103 c\u0103 nu se va mi\u0219ca din acel loc p\u00e2n\u0103 ce el nu se va \u00eentoarce. C\u00e2nd \u0219eful de echip\u0103 \u0219i oamenii lui au primit mesajul adus de b\u0103iat cu r\u0103suflarea \u00eentret\u0103iat\u0103, l-au dus pe acesta imediat la \u00eemp\u0103ratul Iustinian, care a dat ordin ca el s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 niciodat\u0103 la catedral\u0103. \u00cen acest fel, Hagia Sofia avea s\u0103 aib\u0103 propriul ei p\u0103zitor pe vecie, deoarece \u00eengerii nu-\u0219i \u00eencalc\u0103 niciodat\u0103 promisiunile.  Jonathan Harris – Constantinopl , Capitala Bizan\u021bului<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Timp de aproape o mie de ani, Hagia Sofia a fost centrul lumii bizantine. Aici erau \u00eencorona\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bii \u0219i celebrate marile victorii ale imperiului. Dup\u0103 cucerirea Constantinopolului, otomanii au transformat-o \u00een moschee, dar \u00een loc s\u0103 o distrug\u0103 au \u00eencercat mai degrab\u0103 s\u0103 o egaleze. Aproape toate marile moschei imperiale ale Istanbulului poart\u0103 undeva amintirea cupolei ei uria\u0219e.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"Hagia<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"Istanbul<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Pe vremuri Hagia Sofia era acoperit\u0103 aproape \u00een \u00eentregime de mozaicuri. Au mai r\u0103mas pu\u021bine \u0219i cu at\u00e2t sunt mai pre\u021bioase. Doar prin aceste supravie\u021buitoare mai po\u021bi ghici sufletul lumii bizantine. Mai toate sunt icoane sau tablouri votive. Nu seam\u0103n\u0103 cu pictura occidental\u0103 \u0219i nici nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 par\u0103 realiste. Personajele privesc solemn \u0219i nemi\u0219cat, de parc\u0103 ar apar\u021bine deja unei alte lumi.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n

Deasupra altarului domin\u0103 Kyriotissa, Maica Domnului a\u0219ezat\u0103 pe tron cu Pruncul \u00een poal\u0103, una dintre pu\u021binele imagini care mai p\u0103streaz\u0103 ceva din vechea splendoare a Hagiei Sofia. Hristos pare aproape absorbit de mantia \u0219i trupul ei, iar pentru c\u00e2teva clipe \u00een\u021belegi ideea bizantin\u0103 a Mariei ca spa\u021biu viu care \u00eel poart\u0103 pe Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Dar cel mai tulbur\u0103tor mozaic r\u0103m\u00e2ne Deisis-ul. Hristos prive\u0219te direct spre cel care \u00eel contempl\u0103, cu o expresie greu de descris, nici sever\u0103, nici bl\u00e2nd\u0103, ci mai degrab\u0103 atot\u0219tiutoare \u0219i obosit\u0103 de lume. De o parte \u0219i de alta stau Fecioara \u0219i Ioan Botez\u0103torul, rug\u00e2ndu-se pentru omenire. Dup\u0103 aproape o mie de ani, chipurile lor \u00eenc\u0103 par vii \u00eentr-un mod greu de explicat.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 doar aceste dou\u0103 mozaicuri ar fi supravie\u021buit, tot ar fi fost de ajuns.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Nu departe de Hagia Sofia se pot vedea r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele vechiului Hipodrom, \u201estadionul\u201d lumii bizantine, locul unde aveau loc \u00eentrecerile dintre Alba\u0219tri \u0219i Verzi \u0219i unde a izbucnit r\u0103scoala Nika care aproape a distrus imperiul. Dar Hipodromul era mai mult dec\u00e2t un loc pentru curse. Era centrul ceremonial al Constantinopolului, locul unde \u00eemp\u0103ra\u021bii se ar\u0103tau poporului \u0219i unde Bizan\u021bul \u00ee\u0219i expunea simbolic st\u0103p\u00e2nirea asupra lumii vechi. Aici au fost aduse obeliscuri egiptene \u0219i Coloana \u0218erpuit\u0103 de la Delphi, relicve ale unor civiliza\u021bii mult mai vechi, ca \u0219i cum Constantinopolul ar fi vrut s\u0103 devin\u0103 noul buric al lumii mediteraneene.<\/p>\n\n\n

\n
\"Piata<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Cisterna Basilica<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Un alt vestigiu spectaculos al lumii bizantine, ascuns ad\u00e2nc sub p\u0103m\u00e2nt, este Cisterna Basilica, cea mai mare cistern\u0103 a ora\u0219ului, construit\u0103 tot \u00een timpul domniei lui Iustinian. P\u0103\u0219e\u0219ti \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 p\u0103dure subteran\u0103 de coloane, iar pentru c\u00e2teva clipe ai impresia c\u0103 Bizan\u021bul nici m\u0103car nu s-a obosit s\u0103 construiasc\u0103 o lume nou\u0103, ci a reasamblat buc\u0103\u021bi din toate civiliza\u021biile care l-au precedat.<\/p>\n\n\n\n

Coloanele care sus\u021bin tavanul uria\u0219ei \u00eenc\u0103peri sunt aduse din tot felul de temple \u0219i cl\u0103diri antice. A\u0219a se face c\u0103 dou\u0103 dintre ele se sprijin\u0103 pe capete de Meduz\u0103, unul culcat pe o parte iar cel\u0103lalt r\u0103sturnat cu fa\u021ba \u00een jos. Oare s-au gr\u0103bit constructorii? Oare numai a\u0219a se potriveau \u00een noul rol pe care \u00eel aveau de jucat? Sau poate vechii zei trebuiau umili\u021bi \u00eenainte de a putea sus\u021bine lumea cre\u0219tin\u0103 a Bizan\u021bului?<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"Istanbul<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Biserica Chora<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Cine se \u00eencumet\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de centrul ora\u0219ului, de pia\u021ba Sultanahmet \u0219i de Marele Bazar, \u0219i s\u0103 ajung\u0103 sub zidurile lui Teodosiu, va g\u0103si o mic\u0103 bijuterie, Biserica Chora, \u00eenchinat\u0103 M\u00e2ntuitorului. Comparat\u0103 cu Hagia Sofia pare aproape modest\u0103, ascuns\u0103 \u00eentr-un cartier lini\u0219tit, departe de marile drumuri turistice ale Istanbulului.<\/p>\n\n\n\n

Biserica exista \u00eenc\u0103 din epoca bizantin\u0103 timpurie, dar forma pe care o vedem ast\u0103zi se datoreaz\u0103 \u00een mare parte lui Teodor Metochites, unul dintre marii c\u0103rturari \u0219i demnitari ai Bizan\u021bului t\u00e2rziu. Exist\u0103 chiar un mozaic \u00een care apare oferind biserica lui Hristos, \u00eembr\u0103cat \u00een haine ceremoniale somptuoase \u0219i purt\u00e2nd un uria\u0219 turban bizantin. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen interiorul ei se afl\u0103 poate cele mai frumoase mozaicuri \u0219i fresce bizantine pe care le-am v\u0103zut vreodat\u0103. Nicio fotografie nu poate reda lumina lor aurie \u0219i impresia stranie c\u0103 personajele nu apar\u021bin pe deplin lumii noastre. Nu au realismul artei occidentale \u0219i nici nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 emo\u021bioneze prin gesturi teatrale. Par mai degrab\u0103 fiin\u021be deja desprinse de lumea p\u0103m\u00e2ntean\u0103. Sunt relativ „tinere” toate, dateaz\u0103 din ultimul secol de existen\u021b\u0103 al Bizan\u021bului, ca \u0219i cum imperiul, pe m\u0103sur\u0103 ce se mic\u0219ora \u0219i se apropia de sf\u00e2r\u0219it, ar fi \u00eencercat s\u0103-\u0219i concentreze ultimele energii \u00een frumuse\u021be \u0219i spiritualitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Hagia Sofia sim\u021bi m\u0103re\u021bia unui imperiu care se credea centrul lumii. La Chora sim\u021bi mai degrab\u0103 sufletul Bizan\u021bului t\u00e2rziu, mai interiorizat, mai melancolic \u0219i mai apropiat de ideea m\u00e2ntuirii dec\u00e2t de gloria imperial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

\n

<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Cel mai tulbur\u0103tor dintre toate este poate fresca Cobor\u00e2rii lui Hristos \u00een Iad. Hristos \u00eei smulge aproape cu violen\u021b\u0103 pe Adam \u0219i Eva din morminte, \u00een timp ce por\u021bile iadului zac sf\u0103r\u00e2mate sub picioarele lui. Dup\u0103 at\u00e2tea imagini solemne \u0219i nemi\u0219cate din arta bizantin\u0103, scena aceasta pare nea\u0219teptat de vie \u0219i de dramatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\u00cen apropierea Chorei se ridic\u0103 \u00eenc\u0103 zidurile lui Teodosiu, construite \u00een secolul al V-lea pentru a ap\u0103ra Constantinopolul. E aproape greu de crezut c\u0103 dup\u0103 aproape 1500 de ani \u00eenc\u0103 mai exist\u0103. Au rezistat per\u0219ilor, arabilor, bulgarilor, crucia\u021bilor \u0219i (un timp) otomanilor, nici m\u0103car lumea modern\u0103 nu le-a venit \u00eenc\u0103 de hac. St\u00e2nd sub ele \u00een\u021belegi poate cel mai bine \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea cu care Bizan\u021bul a refuzat s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Printre str\u0103zi \u0219i blocuri mai supravie\u021buie\u0219te \u0219i ast\u0103zi apeductul lui Valens, construit de romani cu peste \u0219aisprezece secole \u00een urm\u0103 pentru a alimenta Constantinopolul cu ap\u0103. <\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a>
Zidurile lui Theodosius<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
<\/div>\n\n\n\n

Pe Bosfor se ridic\u0103 \u0219i ast\u0103zi K\u0131z Kulesi, Turnul Fecioarei sau Turnul lui Leandru. \u00cen epoca bizantin\u0103 nu era doar o apari\u021bie romantic\u0103 \u00een mijlocul apelor, ci un punct fortificat, legat de sistemul de ap\u0103rare al ora\u0219ului. Tradi\u021bia spune c\u0103 aici erau \u00eenchi\u0219i sau exila\u021bi \u0219i du\u0219manii st\u0103p\u00e2nirii, l\u0103sa\u021bi \u00eentre ape, la vedere \u0219i totu\u0219i departe de lume.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Cu siguran\u021b\u0103 mai exist\u0103 prin Istanbul multe alte urme ale Bizan\u021bului pe care nu am \u0219tiut s\u0103 le caut sau s\u0103 le \u00een\u021beleg atunci. Fragmente de ziduri ascunse \u00eentre cl\u0103diri, biserici transformate \u00een moschei, cisterne \u00eengropate sub str\u0103zi \u0219i coloane care au supravie\u021buit unor lumi disp\u0103rute. Istanbulul modern pare construit peste Constantinopol strat dup\u0103 strat, f\u0103r\u0103 s\u0103-l poat\u0103 \u00eengropa \u00eens\u0103 vreodat\u0103 cu totul.<\/p>\n\n\n\n

Poate tocmai de aceea Bizan\u021bul continu\u0103 s\u0103 fascineze at\u00e2t de mult. Este \u00een acela\u0219i timp apropiat \u0219i str\u0103in lumii europene cu care ne identific\u0103m ast\u0103zi. \u00cei recunoa\u0219tem cre\u0219tinismul, \u00eemp\u0103ra\u021bii, zidurile, intrigile \u0219i mo\u0219tenirea roman\u0103, dar totul pare u\u0219or diferit de lumea occidental\u0103 devenit\u0103 \u00eentre timp centrul lumii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Este poate pu\u021bin trist \u0219i faptul c\u0103 nu are un continuator modern adev\u0103rat. Nimeni nu-i mai poart\u0103 steagul. Moscova s-a numit c\u00e2ndva a Treia Rom\u0103, dar aceea este, totu\u0219i, o cu totul alt\u0103 poveste.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>
0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu greu \u00ee\u0219i mai poate imagina vizitatorul Istanbulului cum ar\u0103ta ora\u0219ul \u00eemp\u0103ra\u021bilor bizantini. Au fost uita\u021bi Teodosienii, Iustinienii, Isaurienii, Macedonienii, Comnenii \u0219i Paleologii, \u00eemp\u0103ra\u021bii care au \u021binut Bizan\u021bul \u00een via\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 o mie de ani dup\u0103 c\u0103derea Romei. Au fost uitate r\u0103zboaiele cu arabii, selgiucizii, otomanii sau francii celei de-a patra cruciade. S-au stins p\u00e2n\u0103 \u0219i marile certuri religioase dintre iconocla\u0219ti \u0219i ap\u0103r\u0103torii icoanelor, conciliile ecumenice \u0219i lumea care a modelat cre\u0219tinismul r\u0103s\u0103ritean de ast\u0103zi. Ora\u0219ul rezistase at\u00e2t de mult tuturor vitregiilor istoriei, ren\u0103scuse de at\u00e2tea ori din propria cenu\u0219\u0103, \u00eenc\u00e2t la 1453 nimeni nu mai credea cu adev\u0103rat c\u0103 va c\u0103dea sub asediul lui Mehmet Cuceritorul. \u00cen 1453 nu a disp\u0103rut doar un imperiu, ci \u0219i ultima mare capital\u0103 a lumii romane. De atunci, ora\u0219ul s-a transformat \u00eencetul cu \u00eencetul, a devenit musulman, moscheile s-au \u00eenmul\u021bit, bisericile au disp\u0103rut, cre\u0219tinii au pierdut \u0219i n-au mai putut rec\u00e2\u0219tiga gurile Bosforului. Ceea ce se mai vede ast\u0103zi din acea lume pierdut\u0103 a fost fie prea mare, fie prea util, fie prea frumos ca s\u0103 fie distrus. Sau poate au avut doar un dram de noroc. Sf\u00e2nta Sofia Cea mai spectaculoas\u0103 dintre toate vestigiile Bizan\u021bului este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Hagia Sofia, biserica ridicat\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Iustinian I \u00een anul 537. Chiar \u0219i ast\u0103zi pare o construc\u021bie imposibil\u0103. Cupola uria\u0219\u0103 pare c\u0103 plute\u0219te deasupra vizitatorilor, un paradis promis, aproape c\u0103 nu mai vezi zidurile \u0219i coloanele ce o sus\u021bin. Bizantinii nu au construit doar o biseric\u0103 imens\u0103, ci o \u00eencercare de a aduce cerul pe p\u0103m\u00e2nt. Se spune c\u0103 la inaugurarea ei Iustinian ar fi murmurat cu m\u00e2ndrie: \u201eSolomon, te-am \u00eentrecut\u201d. Am citit c\u00e2ndva o legend\u0103 frumoas\u0103 despre \u00eenceputurile ei \u0219i a\u0219 vrea s\u0103 o amintesc. \u00centr-o zi, muncitorii care lucrau pe \u0219antier la Hagia Sofia au plecat la pr\u00e2nz \u0219i l-au l\u0103sat pe fiul \u0219efului de echip\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de paisprezece ani, ca s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 uneltele de pe \u0219antierul r\u0103mas pustiu. \u00cen timp ce b\u0103iatul a\u0219tepta cuminte, s-a pogor\u00e2t deodat\u0103 un \u00eenger \u0219i a \u00eentrebat de ce se oprise lucrul. Auzind c\u0103 muncitorii erau \u00een pauz\u0103 de mas\u0103, vizitatorul ner\u0103bd\u0103tor i-a zis b\u0103iatului s\u0103 dea fuga \u0219i s\u0103-i aduc\u0103 imediat \u00eenapoi. B\u0103iatul s-a codit, deoarece promisese s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 uneltele. Atunci \u00eengerul i-a f\u0103cut promisiunea solemn\u0103 c\u0103 nu se va mi\u0219ca din acel loc p\u00e2n\u0103 ce el nu se va \u00eentoarce. C\u00e2nd \u0219eful de echip\u0103 \u0219i oamenii lui au primit mesajul adus de b\u0103iat cu r\u0103suflarea \u00eentret\u0103iat\u0103, l-au dus pe acesta imediat la \u00eemp\u0103ratul Iustinian, care a dat ordin ca el s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 niciodat\u0103 la catedral\u0103. \u00cen acest fel, Hagia Sofia avea s\u0103 aib\u0103 propriul ei p\u0103zitor pe vecie, deoarece \u00eengerii nu-\u0219i \u00eencalc\u0103 niciodat\u0103 promisiunile.  Jonathan Harris – Constantinopl , Capitala Bizan\u021bului Timp de aproape o mie de ani, Hagia Sofia a fost centrul lumii bizantine. Aici erau \u00eencorona\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bii \u0219i celebrate marile victorii ale imperiului. Dup\u0103 cucerirea Constantinopolului, otomanii au transformat-o \u00een moschee, dar \u00een loc s\u0103 o distrug\u0103 au \u00eencercat mai degrab\u0103 s\u0103 o egaleze. Aproape toate marile moschei imperiale ale Istanbulului poart\u0103 undeva amintirea cupolei ei uria\u0219e. Pe vremuri Hagia Sofia era acoperit\u0103 aproape \u00een \u00eentregime de mozaicuri. Au mai r\u0103mas pu\u021bine \u0219i cu at\u00e2t sunt mai pre\u021bioase. Doar prin aceste supravie\u021buitoare mai po\u021bi ghici sufletul lumii bizantine. Mai toate sunt icoane sau tablouri votive. Nu seam\u0103n\u0103 cu pictura occidental\u0103 \u0219i nici nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 par\u0103 realiste. Personajele privesc solemn \u0219i nemi\u0219cat, de parc\u0103 ar apar\u021bine deja unei alte lumi. Deasupra altarului domin\u0103 Kyriotissa, Maica Domnului a\u0219ezat\u0103 pe tron cu Pruncul \u00een poal\u0103, una dintre pu\u021binele imagini care mai p\u0103streaz\u0103 ceva din vechea splendoare a Hagiei Sofia. Hristos pare aproape absorbit de mantia \u0219i trupul ei, iar pentru c\u00e2teva clipe \u00een\u021belegi ideea bizantin\u0103 a Mariei ca spa\u021biu viu care \u00eel poart\u0103 pe Dumnezeu. Dar cel mai tulbur\u0103tor mozaic r\u0103m\u00e2ne Deisis-ul. Hristos prive\u0219te direct spre cel care \u00eel contempl\u0103, cu o expresie greu de descris, nici sever\u0103, nici bl\u00e2nd\u0103, ci mai degrab\u0103 atot\u0219tiutoare \u0219i obosit\u0103 de lume. De o parte \u0219i de alta stau Fecioara \u0219i Ioan Botez\u0103torul, rug\u00e2ndu-se pentru omenire. Dup\u0103 aproape o mie de ani, chipurile lor \u00eenc\u0103 par vii \u00eentr-un mod greu de explicat. Chiar dac\u0103 doar aceste dou\u0103 mozaicuri ar fi supravie\u021buit, tot ar fi fost de ajuns. Nu departe de Hagia Sofia se pot vedea r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele vechiului Hipodrom, \u201estadionul\u201d lumii bizantine, locul unde aveau loc \u00eentrecerile dintre Alba\u0219tri \u0219i Verzi \u0219i unde a izbucnit r\u0103scoala Nika care aproape a distrus imperiul. Dar Hipodromul era mai mult dec\u00e2t un loc pentru curse. Era centrul ceremonial al Constantinopolului, locul unde \u00eemp\u0103ra\u021bii se ar\u0103tau poporului \u0219i unde Bizan\u021bul \u00ee\u0219i expunea simbolic st\u0103p\u00e2nirea asupra lumii vechi. Aici au fost aduse obeliscuri egiptene \u0219i Coloana \u0218erpuit\u0103 de la Delphi, relicve ale unor civiliza\u021bii mult mai vechi, ca \u0219i cum Constantinopolul ar fi vrut s\u0103 devin\u0103 noul buric al lumii mediteraneene. Cisterna Basilica Un alt vestigiu spectaculos al lumii bizantine, ascuns ad\u00e2nc sub p\u0103m\u00e2nt, este Cisterna Basilica, cea mai mare cistern\u0103 a ora\u0219ului, construit\u0103 tot \u00een timpul domniei lui Iustinian. P\u0103\u0219e\u0219ti \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 p\u0103dure subteran\u0103 de coloane, iar pentru c\u00e2teva clipe ai impresia c\u0103 Bizan\u021bul nici m\u0103car nu s-a obosit s\u0103 construiasc\u0103 o lume nou\u0103, ci a reasamblat buc\u0103\u021bi din toate civiliza\u021biile care l-au precedat. Coloanele care sus\u021bin tavanul uria\u0219ei \u00eenc\u0103peri sunt aduse din tot felul de temple \u0219i cl\u0103diri antice. A\u0219a se face c\u0103 dou\u0103 dintre ele se sprijin\u0103 pe capete de Meduz\u0103, unul culcat pe o parte iar cel\u0103lalt r\u0103sturnat cu fa\u021ba \u00een jos. Oare s-au gr\u0103bit constructorii? Oare numai a\u0219a se potriveau \u00een noul rol pe care \u00eel aveau de jucat? Sau poate vechii zei trebuiau umili\u021bi \u00eenainte de a putea sus\u021bine lumea cre\u0219tin\u0103 a Bizan\u021bului? Biserica Chora Cine se \u00eencumet\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de centrul ora\u0219ului, de pia\u021ba Sultanahmet \u0219i de Marele Bazar, \u0219i s\u0103 ajung\u0103 sub zidurile lui Teodosiu, va g\u0103si o mic\u0103 bijuterie, Biserica Chora, \u00eenchinat\u0103 M\u00e2ntuitorului. Comparat\u0103 cu Hagia Sofia pare aproape modest\u0103, ascuns\u0103 \u00eentr-un cartier lini\u0219tit, departe de marile drumuri turistice ale Istanbulului. Biserica exista \u00eenc\u0103 din epoca bizantin\u0103 timpurie, dar forma pe care o vedem ast\u0103zi se datoreaz\u0103 \u00een mare parte lui Teodor Metochites, unul dintre marii c\u0103rturari \u0219i demnitari ai Bizan\u021bului t\u00e2rziu. Exist\u0103 chiar un mozaic \u00een care apare oferind biserica lui Hristos, \u00eembr\u0103cat \u00een haine ceremoniale somptuoase \u0219i purt\u00e2nd un uria\u0219 turban bizantin. \u00cen interiorul ei se afl\u0103 poate cele mai frumoase mozaicuri \u0219i fresce bizantine pe care le-am v\u0103zut vreodat\u0103. Nicio fotografie nu poate reda lumina lor aurie \u0219i impresia stranie c\u0103 personajele nu apar\u021bin pe deplin lumii noastre. Nu au realismul artei occidentale \u0219i nici nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 emo\u021bioneze prin gesturi teatrale. Par mai degrab\u0103 fiin\u021be deja desprinse de lumea p\u0103m\u00e2ntean\u0103. Sunt relativ „tinere” toate, dateaz\u0103 din ultimul secol de existen\u021b\u0103 al Bizan\u021bului, ca \u0219i cum imperiul, pe m\u0103sur\u0103 ce se mic\u0219ora \u0219i se apropia de sf\u00e2r\u0219it, ar fi \u00eencercat s\u0103-\u0219i concentreze ultimele energii \u00een frumuse\u021be \u0219i spiritualitate. \u00cen Hagia Sofia sim\u021bi m\u0103re\u021bia unui imperiu care se credea centrul lumii. La Chora sim\u021bi mai degrab\u0103 sufletul Bizan\u021bului t\u00e2rziu, mai interiorizat, mai melancolic \u0219i mai apropiat de ideea m\u00e2ntuirii dec\u00e2t de gloria imperial\u0103. Cel mai tulbur\u0103tor dintre toate este poate fresca Cobor\u00e2rii lui Hristos \u00een Iad. Hristos \u00eei smulge aproape cu violen\u021b\u0103 pe Adam \u0219i Eva din morminte, \u00een timp ce por\u021bile iadului zac sf\u0103r\u00e2mate sub picioarele lui. Dup\u0103 at\u00e2tea imagini solemne \u0219i nemi\u0219cate din arta bizantin\u0103, scena aceasta pare nea\u0219teptat de vie \u0219i de dramatic\u0103. \u00cen apropierea Chorei se ridic\u0103 \u00eenc\u0103 zidurile lui Teodosiu, construite \u00een secolul al V-lea pentru a ap\u0103ra Constantinopolul. E aproape greu de crezut c\u0103 dup\u0103 aproape 1500 de ani \u00eenc\u0103 mai exist\u0103. Au rezistat per\u0219ilor, arabilor, bulgarilor, crucia\u021bilor \u0219i (un timp) otomanilor, nici m\u0103car lumea modern\u0103 nu le-a venit \u00eenc\u0103 de hac. St\u00e2nd sub ele \u00een\u021belegi poate cel mai bine \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea cu care Bizan\u021bul a refuzat s\u0103 dispar\u0103. Printre str\u0103zi \u0219i blocuri mai supravie\u021buie\u0219te \u0219i ast\u0103zi apeductul lui Valens, construit de romani cu peste \u0219aisprezece secole \u00een urm\u0103 pentru a alimenta Constantinopolul cu ap\u0103. Pe Bosfor se ridic\u0103 \u0219i ast\u0103zi K\u0131z Kulesi, Turnul Fecioarei sau Turnul lui Leandru. \u00cen epoca bizantin\u0103 nu era doar o apari\u021bie romantic\u0103 \u00een mijlocul apelor, ci un punct fortificat, legat de sistemul de ap\u0103rare al ora\u0219ului. Tradi\u021bia spune c\u0103 aici erau \u00eenchi\u0219i sau exila\u021bi \u0219i du\u0219manii st\u0103p\u00e2nirii, l\u0103sa\u021bi \u00eentre ape, la vedere \u0219i totu\u0219i departe de lume. Cu siguran\u021b\u0103 mai exist\u0103 prin Istanbul multe alte urme ale Bizan\u021bului pe care nu am \u0219tiut s\u0103 le caut sau s\u0103 le \u00een\u021beleg atunci. Fragmente de ziduri ascunse \u00eentre cl\u0103diri, biserici transformate \u00een moschei, cisterne \u00eengropate sub str\u0103zi \u0219i coloane care au supravie\u021buit unor lumi disp\u0103rute. Istanbulul modern pare construit peste Constantinopol strat dup\u0103 strat, f\u0103r\u0103 s\u0103-l poat\u0103 \u00eengropa \u00eens\u0103 vreodat\u0103 cu totul. Poate tocmai de aceea Bizan\u021bul continu\u0103 s\u0103 fascineze at\u00e2t de mult. Este \u00een acela\u0219i timp apropiat \u0219i str\u0103in lumii europene cu care ne identific\u0103m ast\u0103zi. \u00cei recunoa\u0219tem cre\u0219tinismul, \u00eemp\u0103ra\u021bii, zidurile, intrigile \u0219i mo\u0219tenirea roman\u0103, dar totul pare u\u0219or diferit de lumea occidental\u0103 devenit\u0103 \u00eentre timp centrul lumii noastre. Este poate pu\u021bin trist \u0219i faptul c\u0103 nu are un continuator modern adev\u0103rat. Nimeni nu-i mai poart\u0103 steagul. Moscova s-a numit c\u00e2ndva a Treia Rom\u0103, dar aceea este, totu\u0219i, o cu totul alt\u0103 poveste. +2 0<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":752,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[5,685,688,1005],"tags":[],"class_list":["post-737","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-turcia","category-asia","category-calatorii","category-turcia-turcia"],"yoast_head":"\nConstantinopol - capitala Imperiului Bizantin<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"In cautarea Imperiului Bizantin printre cladirile Istanbulului.\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Constantinopol - capitala Imperiului Bizantin\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"In cautarea Imperiului Bizantin printre cladirile Istanbulului.\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2012-05-01T06:21:55+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-07-11T08:20:13+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis-1024x640.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1024\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"640\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"14 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"Cetatea lui Constantin\",\"datePublished\":\"2012-05-01T06:21:55+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-11T08:20:13+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/\"},\"wordCount\":1757,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2013\\\/03\\\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1\",\"articleSection\":[\"🇹🇷 Turcia\",\"Asia\",\"C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea\",\"turcia1\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/\",\"name\":\"Constantinopol - capitala Imperiului Bizantin\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2013\\\/03\\\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1\",\"datePublished\":\"2012-05-01T06:21:55+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-11T08:20:13+00:00\",\"description\":\"In cautarea Imperiului Bizantin printre cladirile Istanbulului.\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2013\\\/03\\\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2013\\\/03\\\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1\",\"width\":2000,\"height\":1250},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/cetatea-lui-constantin\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cetatea lui Constantin\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Constantinopol - capitala Imperiului Bizantin","description":"In cautarea Imperiului Bizantin printre cladirile Istanbulului.","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Constantinopol - capitala Imperiului Bizantin","og_description":"In cautarea Imperiului Bizantin printre cladirile Istanbulului.","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2012-05-01T06:21:55+00:00","article_modified_time":"2026-07-11T08:20:13+00:00","og_image":[{"width":1024,"height":640,"url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis-1024x640.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"14 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"Cetatea lui Constantin","datePublished":"2012-05-01T06:21:55+00:00","dateModified":"2026-07-11T08:20:13+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/"},"wordCount":1757,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1","articleSection":["🇹🇷 Turcia","Asia","C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea","turcia1"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/","name":"Constantinopol - capitala Imperiului Bizantin","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1","datePublished":"2012-05-01T06:21:55+00:00","dateModified":"2026-07-11T08:20:13+00:00","description":"In cautarea Imperiului Bizantin printre cladirile Istanbulului.","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1","width":2000,"height":1250},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cetatea-lui-constantin\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cetatea lui Constantin"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3jSZX-bT","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/2011-04-22-491-istanbul-sfanta-sofia-deesis.jpg?fit=2000%2C1250&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/737","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=737"}],"version-history":[{"count":20,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/737\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":57126,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/737\/revisions\/57126"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/752"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=737"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=737"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=737"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}