{"id":58513,"date":"2026-08-10T09:09:44","date_gmt":"2026-08-10T07:09:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?p=58513"},"modified":"2026-08-10T09:09:46","modified_gmt":"2026-08-10T07:09:46","slug":"quebec","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/","title":{"rendered":"Quebec <\/br> Jurnal canadian - capitolul 10<\/span>"},"content":{"rendered":"\n

Dup\u0103 Montr\u00e9al a urmat Qu\u00e9bec. Distan\u021ba dintre ele nu este foarte mare \u0219i Christian a dovedit-o repede. <\/p>\n\n\n\n

Pe drum a oprit totu\u0219i la Chez Dany<\/em>, o cabane \u00e0 sucre<\/em>, unul dintre locurile tradi\u021bionale din Qu\u00e9bec \u00een care se produce sirop de ar\u021bar \u0219i unde se servesc mesele zdravene asociate sezonului de recoltare a sevei.<\/p>\n\n\n\n

Meniul \u0219i ambian\u021ba erau mai degrab\u0103 de cantin\u0103. Am m\u00e2ncat acolo sup\u0103 de fasole, omlet\u0103, oreilles de crisse<\/em> \u2014 buc\u0103\u021bele de sl\u0103nin\u0103 de porc pr\u0103jite p\u00e2n\u0103 devin crocante \u2014 ceva friptur\u0103 cu cartofi pr\u0103ji\u021bi, sfecl\u0103 ro\u0219ie murat\u0103 \u0219i o cl\u0103tit\u0103. Toate puteau fi asezonate din bel\u0219ug cu sirop de ar\u021bar.<\/p>\n\n\n\n

Drept s\u0103 spun, \u00een afar\u0103 de supa de fasole \u0219i cartofii pr\u0103ji\u021bi, nu mi-a pl\u0103cut mai nimic. Chiar \u0219i a\u0219a, dup\u0103 meniul invariabil de la micul dejun din hoteluri, care ne servea \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 ou\u0103 \u0219i c\u00e2rna\u021bi, oferta mi s-a p\u0103rut destul de limitat\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, buc\u0103t\u0103ria canadian\u0103 nu m\u0103 \u00eenc\u00e2ntase deloc.<\/p>\n\n\n\n

Tot aici am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu cuill\u00e8res musicales<\/em>, un soi de castaniete qu\u00e9b\u00e9coise f\u0103cute din linguri de lemn. Instrumentul pare c\u00e2t se poate de rudimentar, dar m\u00e2nuit cum trebuie poate \u021bine un ritm zdrav\u0103n. Christian, care se dovedea din ce \u00een ce mai qu\u00e9b\u00e9cois, ne-a oferit pe loc \u0219i o demonstra\u021bie muzical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Povestea siropului de ar\u021bar a \u00eenceput cu mult \u00eenainte de apari\u021bia Canadei. Popula\u021biile indigene din nord-estul Americii de Nord recoltau seva ar\u021barilor prim\u0103vara \u0219i o fierbeau pentru a ob\u021bine un produs dulce. Coloni\u0219tii francezi au preluat obiceiul, iar ar\u021barul a devenit o surs\u0103 local\u0103 important\u0103 de zah\u0103r, \u00eentr-o vreme \u00een care zah\u0103rul din trestie trebuia adus de departe \u0219i era scump.

Seva se recolteaz\u0103 la \u00eenceputul prim\u0103verii, c\u00e2nd nop\u021bile sunt \u00eenc\u0103 reci, iar temperaturile din timpul zilei urc\u0103 peste punctul de \u00eenghe\u021b. Atunci \u00eencepe s\u0103 circule prin trunchiul ar\u021barului \u0219i poate fi colectat\u0103 prin mici orificii practicate \u00een scoar\u021b\u0103. Este \u00eens\u0103 aproape ap\u0103. Pentru ob\u021binerea unui singur litru de sirop trebuie fier\u021bi, \u00een medie, aproximativ 40 de litri de sev\u0103.

La \u00eenceput se ob\u021binea mai ales zah\u0103r de ar\u021bar, mai u\u0219or de p\u0103strat \u0219i transportat. \u00cen timp, odat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea metodelor de produc\u021bie \u0219i conservare, siropul a devenit produsul vedet\u0103. \u00cen Qu\u00e9bec, recoltarea sevei a dat na\u0219tere \u0219i tradi\u021biei cabanelor \u00e0 sucre<\/em>, unde fierberea siropului era \u00eenso\u021bit\u0103 de mese zdravene, muzic\u0103 \u0219i petrecere.

Qu\u00e9becul avea toate ingredientele pentru ca tradi\u021bia s\u0103 prospere, de la \u00eentinsele p\u0103duri de ar\u021bar de zah\u0103r (Acer saccharum<\/em>), a c\u0103rui sev\u0103 este deosebit de bogat\u0103 \u00een zah\u0103r, p\u00e2n\u0103 la clima potrivit\u0103, cu nop\u021bi geroase \u0219i zile de prim\u0103var\u0103 \u00een care temperatura urc\u0103 peste zero. Ast\u0103zi provincia domin\u0103 produc\u021bia canadian\u0103 \u0219i este cel mai mare produc\u0103tor de sirop de ar\u021bar din lume.

Dintr-un \u00eendulcitor ob\u021binut din ceea ce oferea p\u0103durea, siropul de ar\u021bar a ajuns astfel produs comercial, tradi\u021bie qu\u00e9b\u00e9coise \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, unul dintre simbolurile Canadei. Iar la o cabane \u00e0 sucre<\/em> precum Chez Dany \u00een\u021belegi \u0219i ce \u00eenseamn\u0103 ultima etap\u0103 a evolu\u021biei sale. Se pune aproape peste orice.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een Qu\u00e9bec, ne-a luat \u00een primire Odette, ghidul local care avea s\u0103 ne povesteasc\u0103 c\u00e2te ceva despre ora\u0219. Era o doamn\u0103 mai \u00een v\u00e2rst\u0103, foarte cochet\u0103, iute \u0219i entuziast\u0103, cu aerul unei fran\u021buzoaice veritabile. Ne-a m\u0103rturisit de la bun \u00eenceput c\u0103 pentru ea un grup de rom\u00e2ni era ceva foarte exotic. Nu avea parte prea des de asemenea delicatese.<\/p>\n\n\n\n

Am \u00eenceput turul cu o scurt\u0103 plimbare prin Basse-Ville<\/em>, Ora\u0219ul de Jos. Odette ne-a ar\u0103tat locul de unde se deschide una dintre cele mai bune perspective spre Ch\u00e2teau Frontenac, coco\u021bat deasupra ora\u0219ului, apoi ne-a condus spre Place Royale, cu bustul lui Ludovic al XIV-lea, \u0219i pe foarte comerciala Rue du Petit-Champlain<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Am f\u0103cut apoi un scurt popas \u00een fa\u021ba lui Fresque des Qu\u00e9b\u00e9cois<\/em>, un trompe-l’\u0153il<\/em> uria\u0219, pictat pe calcanul unei cl\u0103diri, care avea ambi\u021bia s\u0103 rezume, \u00eentr-o singur\u0103 imagine, \u00eentreaga istorie a Qu\u00e9becului. A fost un bun prilej pentru Odette s\u0103 ne-o povesteasc\u0103 \u0219i ea, pe scurt.<\/p>\n\n\n\n

Numele Qu\u00e9bec este mai vechi dec\u00e2t ora\u0219ul. Vine dintr-un cuv\u00e2nt algonquin, kebec<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 aproximativ \u201elocul unde r\u00e2ul se \u00eengusteaz\u0103\u201d \u0219i descrie foarte bine geografia locului. \u00cen dreptul actualului Qu\u00e9bec, fluviul Saint-Laurent se str\u00e2nge considerabil \u00eentre cele dou\u0103 maluri, ceea ce f\u0103cea pozi\u021bia u\u0219or de controlat \u0219i foarte potrivit\u0103 pentru o a\u0219ezare.

Primul european care a explorat regiunea \u00een numele Fran\u021bei a fost Jacques Cartier<\/em>. \u00cen 1534 a ajuns \u00een golful Saint-Laurent \u0219i a revendicat teritoriile pentru regele Fran\u00e7ois I, iar \u00een anul urm\u0103tor a urcat fluviul p\u00e2n\u0103 la a\u0219ez\u0103rile indigene Stadacona, aflat\u0103 \u00een zona actualului Qu\u00e9bec, \u0219i Hochelaga, viitorul Montr\u00e9al. \u00cencerc\u0103rile francezilor de a \u00eentemeia atunci o colonie permanent\u0103 au e\u0219uat \u00eens\u0103.

A trebuit s\u0103 treac\u0103 mai bine de jum\u0103tate de secol p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd francezii s-au \u00eentors cu inten\u021bii serioase. \u00cen 1608, Samuel de Champlain<\/em> a \u00eentemeiat Qu\u00e9becul \u0219i a construit aici un mic post fortificat \u0219i comercial. Pozi\u021bia era excelent\u0103 pentru controlul traficului pe Saint-Laurent \u0219i pentru comer\u021bul cu bl\u0103nuri, iar a\u0219ezarea avea s\u0103 devin\u0103 centrul Noii Fran\u021be.

Numai c\u0103 Noua Fran\u021b\u0103 avea o problem\u0103. Era enorm\u0103 \u0219i aproape goal\u0103. La mijlocul secolului al XVII-lea popula\u021bia francez\u0103 permanent\u0103 era \u00eenc\u0103 foarte mic\u0103, iar printre coloni\u0219ti se aflau mult mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi dec\u00e2t femei. Ludovic al XIV-lea a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ajute colonia s\u0103 se populeze.

\u00centre 1663 <\/strong>\u0219i <\/strong>1673, aproximativ 800 de tinere au fost trimise din Fran\u021ba \u00een Noua Fran\u021b\u0103. Au r\u0103mas cunoscute drept Filles du Roi<\/em>, fiicele regelui, pentru c\u0103 regele suporta costul c\u0103l\u0103toriei \u0219i le acorda sprijin pentru a se stabili \u0219i a se c\u0103s\u0103tori \u00een colonie. Cele mai multe proveneau din familii modeste, iar multe erau orfane. Nu erau condamnate \u0219i nici prostituate deportate peste Atlantic, cum avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een alte colonii europene. Veneau pentru a-\u0219i \u00eentemeia o familie.

Odat\u0103 ajunse, aveau posibilitatea s\u0103-\u0219i aleag\u0103 so\u021bul dintre numero\u0219ii coloni\u0219ti nec\u0103s\u0103tori\u021bi. Unele logodne au fost desf\u0103cute dac\u0103 pretendentul nu se dovedea corespunz\u0103tor, semn c\u0103 tinerele nu erau pur \u0219i simplu repartizate primului b\u0103rbat disponibil. Coroana \u00eencuraja apoi familiile numeroase prin diferite ajutoare.

Programul a func\u021bionat. Popula\u021bia coloniei a crescut rapid, iar Filles du Roi<\/em> au devenit str\u0103moa\u0219ele unui num\u0103r uria\u0219 de franco-canadieni de ast\u0103zi. Din mica a\u0219ezare \u00eentemeiat\u0103 de Champlain avea s\u0103 se dezvolte capitala unei colonii franceze care, la apogeu, revendica un teritoriu imens din America de Nord.<\/p>\n\n\n\n

Odette era foarte m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 printre str\u0103moa\u0219ele ei se num\u0103ra una dintre Filles du Roi<\/em>. \u0218i, uit\u00e2ndu-m\u0103 la ea, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 poate nu trimisese Ludovic al XIV-lea chiar pe oricine peste Atlantic. Trebuia s\u0103 ai ceva curaj ca, pe la 1660 \u0219i ceva, s\u0103 te urci pe o corabie, s\u0103 traversezi oceanul \u0219i s\u0103-\u021bi \u00eencepi via\u021ba de la cap\u0103t \u00eentr-o colonie despre care probabil nu \u0219tiai mare lucru. Dac\u0103 Odette mo\u0219tenise m\u0103car o parte din energia str\u0103moa\u0219ei sale, \u00eencepusem s\u0103 \u00een\u021beleg cum se populase Noua Fran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Noi ne plimbam \u00eentre timp prin Basse-Ville<\/em>, partea de jos a Vieux-Qu\u00e9becului, str\u00e2ns\u0103 \u00eentre fluviul Saint-Laurent \u0219i abruptul promontoriului Cap Diamant. Aici, \u00een apropierea apei, a \u00eenceput de fapt ora\u0219ul lui Champlain. \u00cen jurul portului s-a dezvoltat apoi cartierul negustorilor \u0219i me\u0219te\u0219ugarilor, cu str\u0103zi \u00eenguste \u0219i case din piatr\u0103 \u00eenghesuite la poalele st\u00e2ncii.<\/p>\n\n\n\n

Place Royale este chiar inima acestei zone. Pe aici se afla a\u0219ezarea \u00eentemeiat\u0103 de Champlain \u00een 1608, iar pia\u021ba ap\u0103rut\u0103 ulterior a devenit unul dintre centrele comerciale ale coloniei. \u00centr-un col\u021b al ei se afl\u0103 mica biseric\u0103 Notre-Dame-des-Victoires, ridicat\u0103 pe locul unde fusese prima locuin\u021b\u0103 fortificat\u0103 a lui Champlain. Ast\u0103zi totul este foarte \u00eengrijit, poate chiar pu\u021bin prea \u00eengrijit, iar Rue du Petit-Champlain, cu magazinele, terasele \u0219i firmele ei atr\u0103g\u0103toare, nu las\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 vechiul cartier tr\u0103ie\u0219te \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 din turism.<\/p>\n\n\n\n

Casele din Basse-Ville par aproape prea frumoase ca s\u0103 fie adev\u0103rate. Fa\u021badele din piatr\u0103, ferestrele mici, acoperi\u0219urile \u00eenalte, obloanele colorate \u0219i florile de la ferestre dau pe alocuri impresia unui decor turistic proasp\u0103t scos din cutie. \u0218i totu\u0219i, printre ele se afl\u0103 cl\u0103diri cu o vechime considerabil\u0103, unele av\u00e2ndu-\u0219i originile \u00een secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea.<\/p>\n\n\n\n

Aspectul impecabil are \u00eens\u0103 o explica\u021bie. Cartierul a fost restaurat masiv \u00een secolul XX, iar \u00een Place Royale s-a \u00eencercat chiar recuperarea imaginii ora\u0219ului din vremea Noii Fran\u021be. A\u0219a se face c\u0103 ast\u0103zi este uneori greu s\u0103-\u021bi dai seama unde se termin\u0103 ora\u0219ul vechi \u0219i unde \u00eencepe cosmetizarea lui pentru turi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Deasupra tuturor se ridic\u0103 Ch\u00e2teau Frontenac, coco\u021bat pe marginea ora\u0219ului de sus \u0219i prezent aproape permanent \u00een decor. Din Basse-Ville se vede probabil cel mai spectaculos \u0219i tot de aici \u00een\u021belegi cel mai bine construc\u021bia neobi\u0219nuit\u0103 a Qu\u00e9becului, cu un ora\u0219 jos, l\u00e2ng\u0103 fluviu, \u0219i altul sus, pe st\u00e2nc\u0103. Printre copaci \u0219i cl\u0103diri se z\u0103resc \u0219i fragmente din fortifica\u021biile ora\u0219ului de sus, dar cu ele aveam s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 ceva mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Dup\u0103 plimbarea prin Basse-Ville ne-am urcat din nou \u00een autocar. \u00cen drum spre hotel am mai f\u0103cut dou\u0103 opriri scurte. Prima a fost \u00een Place de l\u2019H\u00f4tel-de-Ville, unde se afl\u0103, aproape fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, Prim\u0103ria \u0219i Basilique-cath\u00e9drale Notre-Dame de Qu\u00e9bec. N-am avut prea mult timp la dispozi\u021bie, dar am intrat c\u00e2teva minute \u0219i \u00een biseric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primele decenii ale Noii Fran\u021be, Biserica Catolic\u0103 nu era doar locul unde coloni\u0219tii mergeau la slujb\u0103. \u00centr-o colonie mic\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i cu o administra\u021bie \u00eenc\u0103 firav\u0103, ordinele religioase au preluat o mul\u021bime de sarcini pe care ast\u0103zi le-am considera ale statului. Au organizat educa\u021bia, au \u00eengrijit bolnavii \u0219i s\u0103racii, au \u00eentemeiat spitale \u0219i au participat la explorarea teritoriului \u0219i la misiunile printre popula\u021biile indigene.

Iezui\u021bii au sosit \u00een Qu\u00e9bec \u00een 1625 \u0219i au devenit una dintre cele mai active prezen\u021be religioase ale coloniei. \u00cen 1635 au deschis un colegiu pentru b\u0103ie\u021bi, unde aveau s\u0103 fie educate genera\u021bii din elita Noii Fran\u021be. \u00cen 1639 au sosit ursulinele conduse de Marie de l\u2019Incarnation \u0219i au \u00eenfiin\u021bat o \u0219coal\u0103 pentru fete, destinat\u0103 at\u00e2t fiicelor coloni\u0219tilor francezi, c\u00e2t \u0219i fetelor indigene pe care sperau s\u0103 le converteasc\u0103 \u0219i s\u0103 le educe \u00een spirit cre\u0219tin. Tot \u00een 1639, augustinele au \u00eentemeiat H\u00f4tel-Dieu de Qu\u00e9bec, primul spital permanent din America de Nord la nord de Mexic. \u00centr-o colonie care num\u0103ra \u00eenc\u0103 foarte pu\u021bini locuitori, \u0219coala, spitalul \u0219i biserica se construiau practic \u00eempreun\u0103.

Cucerirea britanic\u0103 din 1759\u20131760 ar fi putut pune cap\u0103t acestei lumi. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 ceva mai complicat. Britanicii protestan\u021bi st\u0103p\u00e2neau acum o popula\u021bie \u00een majoritate francofon\u0103 \u0219i catolic\u0103 \u0219i au ales \u00een cele din urm\u0103 compromisul. Prin Quebec Act din 1774, catolicilor li s-a garantat libertatea practic\u0103rii religiei, iar Biserica \u0219i-a putut p\u0103stra institu\u021biile. Pentru franco-canadieni, ea a devenit treptat nu numai o autoritate religioas\u0103, ci \u0219i unul dintre principalii ap\u0103r\u0103tori ai limbii franceze \u0219i ai identit\u0103\u021bii lor \u00eentr-un imperiu britanic.

Puterea ei a crescut \u0219i mai mult \u00een secolul al XIX-lea. \u0218colile, colegiile, spitalele, orfelinatele \u0219i o mare parte din asisten\u021ba social\u0103 erau administrate de cler \u0219i de ordinele religioase. Preo\u021bii aveau o influen\u021b\u0103 considerabil\u0103 asupra comunit\u0103\u021bilor, iar familia numeroas\u0103, credin\u021ba \u0219i p\u0103strarea limbii franceze au ajuns s\u0103 fie v\u0103zute ca mijloace prin care franco-canadienii puteau supravie\u021bui ca popor. \u00centr-o vreme \u00een care imigra\u021bia f\u0103cea s\u0103 creasc\u0103 rapid popula\u021bia anglofon\u0103 a Canadei, natalitatea foarte ridicat\u0103 a francofonilor a primit chiar un nume sugestiv, la revanche des berceaux<\/em>, \u201er\u0103zbunarea leag\u0103nelor\u201d.

\u00cen prima jum\u0103tate a secolului XX, Qu\u00e9becul devenise astfel o societate \u00een care Biserica era prezent\u0103 aproape pretutindeni. Pentru mul\u021bi oameni, institu\u021biile religioase \u00eensemnau \u0219coala \u00een care \u00eenv\u0103\u021baser\u0103, spitalul \u00een care fuseser\u0103 trata\u021bi \u0219i ajutorul primit atunci c\u00e2nd familia nu se mai putea descurca singur\u0103. Dar concentrarea at\u00e2tor responsabilit\u0103\u021bi \u0219i a unei asemenea autorit\u0103\u021bi \u00eentr-un sistem slab controlat avea \u0219i o fa\u021b\u0103 \u00eentunecat\u0103.

Ea s-a v\u0103zut dramatic \u00een cazul celor care aveau s\u0103 fie numi\u021bi Orphelins de Duplessis<\/em>, dup\u0103 Maurice Duplessis, premierul conservator care a dominat politica Qu\u00e9becului \u00eentre 1936 \u0219i 1959, cu o \u00eentrerupere \u00een timpul r\u0103zboiului. Multe dintre aceste victime nici m\u0103car nu erau orfani. Erau copii ai mamelor nec\u0103s\u0103torite, copii abandona\u021bi sau proveni\u021bi din familii prea s\u0103race pentru a-i \u00eentre\u021bine, \u00eentr-o societate \u00een care na\u0219terea \u00een afara c\u0103s\u0103toriei era puternic stigmatizat\u0103.

Mii de copii au ajuns \u00een institu\u021bii administrate \u00een bun\u0103 parte de ordine religioase. Unii au fost declara\u021bi f\u0103r\u0103 justificare bolnavi mintal sau incapabili intelectual, iar unele orfelinate au fost transformate \u00een institu\u021bii psihiatrice. Sistemul de finan\u021bare a contribuit \u0219i el la aceste transform\u0103ri, spitalele psihiatrice put\u00e2nd beneficia de fonduri federale care nu erau disponibile \u00een acela\u0219i mod orfelinatelor. Nu acesta a fost \u00eens\u0103 singurul mecanism care a produs tragedia \u0219i ar fi prea simplu s\u0103 reducem totul la bani.

Consecin\u021bele pentru copii au fost mult mai pu\u021bin complicate. Mul\u021bi au fost lipsi\u021bi de o educa\u021bie normal\u0103 \u0219i au ie\u0219it din institu\u021bii aproape nepreg\u0103ti\u021bi pentru via\u021b\u0103. Fo\u0219tii reziden\u021bi au relatat ulterior despre b\u0103t\u0103i, umilin\u021be, munc\u0103 for\u021bat\u0103 \u0219i abuzuri sexuale. Responsabilitatea nu apar\u021binea unei singure persoane sau unei singure institu\u021bii. Statul qu\u00e9b\u00e9cois, administra\u021biile institu\u021biilor, personalul medical \u0219i ordinele religioase au f\u0103cut parte, \u00een propor\u021bii diferite, din sistemul \u00een care asemenea abuzuri au putut continua.

La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1950, Qu\u00e9becul ajunsese \u00eentr-o situa\u021bie paradoxal\u0103. Era o provincie tot mai urbanizat\u0103 \u0219i industrializat\u0103, dar multe dintre institu\u021biile sale sociale func\u021bionau \u00eenc\u0103 dup\u0103 modelul unei societ\u0103\u021bi tradi\u021bionale \u00een care Biserica de\u021binea o autoritate enorm\u0103.

Moartea lui Duplessis \u00een 1959 \u0219i victoria liberalilor lui Jean Lesage \u00een 1960 au deschis o perioad\u0103 de transform\u0103ri at\u00e2t de rapide \u00eenc\u00e2t a r\u0103mas \u00een istorie sub numele de R\u00e9volution tranquille<\/em>, Revolu\u021bia Lini\u0219tit\u0103. Nu au existat baricade \u0219i nici o revolu\u021bie \u00een sensul obi\u0219nuit al cuv\u00e2ntului. \u00cen numai c\u00e2\u021biva ani \u00eens\u0103, statul \u0219i-a asumat tot mai multe dintre atribu\u021biile exercitate p\u00e2n\u0103 atunci de Biseric\u0103, mai ales \u00een educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate \u0219i asisten\u021b\u0103 social\u0103.

Educa\u021bia a fost reorganizat\u0103 \u0219i a intrat sub controlul statului, administra\u021bia public\u0103 s-a modernizat, iar s\u0103n\u0103tatea \u0219i serviciile sociale s-au desprins treptat de institu\u021biile religioase. \u00cen paralel, Qu\u00e9becul \u0219i-a afirmat tot mai puternic controlul asupra propriei economii. Na\u021bionalizarea companiilor private de electricitate \u0219i integrarea lor \u00een Hydro-Qu\u00e9bec au devenit unul dintre simbolurile noii epoci.

S-a schimbat \u00eens\u0103 ceva \u0219i mai profund. Identitatea franco-canadian\u0103, construit\u0103 timp de genera\u021bii \u00een jurul limbii franceze \u0219i al catolicismului, a \u00eenceput s\u0103 lase locul unei identit\u0103\u021bi qu\u00e9b\u00e9coise, legate mai ales de limba francez\u0103 \u0219i de provincie. Practica religioas\u0103 \u0219i voca\u021biile au sc\u0103zut puternic, iar Biserica \u0219i-a pierdut mare parte din autoritatea pe care o exercitase asupra vie\u021bii publice \u0219i private. C\u00e2t din vechea cultur\u0103 catolic\u0103 a disp\u0103rut odat\u0103 cu aceast\u0103 schimbare \u0219i c\u00e2t a continuat s\u0103 existe sub alte forme este, desigur, o alt\u0103 poveste.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Urm\u0103toarea oprire a fost pe C\u00e2mpiile lui Abraham, ast\u0103zi un parc uria\u0219 \u0219i lini\u0219tit, \u00eentins pe \u00een\u0103l\u021bimile de deasupra fluviului. La prima vedere, nimic nu te-ar face s\u0103 b\u0103nuie\u0219ti c\u0103 aici s-a dat, \u00een 1759, b\u0103t\u0103lia care avea s\u0103 schimbe soarta Noii Fran\u021be. Francezii \u0219i britanicii \u0219i-au disputat Qu\u00e9becul, iar \u00een mai pu\u021bin de o jum\u0103tate de or\u0103 soarta ora\u0219ului era practic hot\u0103r\u00e2t\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul secolului al XVIII-lea, harta Americii de Nord ar\u0103ta foarte diferit de cea de ast\u0103zi. Fran\u021ba controla un teritoriu uria\u0219, care pornea din valea fluviului Saint-Laurent, continua prin regiunea Marilor Lacuri \u0219i cobora prin bazinul Mississippi p\u00e2n\u0103 \u00een Louisiana \u0219i la Golful Mexic. Nu era un teritoriu ocupat compact. Francezii erau pu\u021bini, iar controlul lor se sprijinea pe a\u0219ez\u0103ri, forturi, posturi comerciale, c\u0103i navigabile \u0219i alian\u021be cu diferite popula\u021bii indigene.

De cealalt\u0103 parte, coloniile britanice se \u00eentindeau de-a lungul coastei Atlanticului \u0219i aveau o popula\u021bie mult mai numeroas\u0103. Pentru ele, re\u021beaua francez\u0103 din interiorul continentului devenea un obstacol \u00een calea expansiunii spre vest. Una dintre zonele cele mai disputate era valea r\u00e2ului Ohio, important\u0103 tocmai pentru c\u0103 f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre Canada francez\u0103 \u0219i bazinul Mississippi.

Conflictul a izbucnit \u00een America de Nord \u00een 1754 \u0219i este cunoscut aici drept French and Indian War<\/em>. Doi ani mai t\u00e2rziu s-a contopit cu R\u0103zboiul de \u0218apte Ani, \u00een care Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie s-au confruntat \u00een Europa, pe oceane \u0219i \u00een mai multe regiuni ale lumii. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een jurul Qu\u00e9becului era, a\u0219adar, o mic\u0103 parte dintr-un r\u0103zboi aproape mondial.

Qu\u00e9becul avea \u00eens\u0103 o importan\u021b\u0103 strategic\u0103 enorm\u0103. A\u0219ezat pe Saint-Laurent, controla principala cale de acces c\u0103tre inima coloniei franceze. \u00cen vara anului 1759, britanicii au ajuns aici cu o flot\u0103 \u0219i o armat\u0103 conduse de generalul James Wolfe \u0219i au asediat ora\u0219ul ap\u0103rat de francezii lui Louis-Joseph de Montcalm.

Dup\u0103 c\u00e2teva luni f\u0103r\u0103 un rezultat decisiv, britanicii au reu\u0219it \u00een noaptea de 12 spre 13 septembrie s\u0103 debarce la vest de ora\u0219 \u0219i s\u0103 urce pe platoul de deasupra fluviului. Aici, pe C\u00e2mpiile lui Abraham, cele dou\u0103 armate s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een diminea\u021ba urm\u0103toare. B\u0103t\u0103lia a fost neobi\u0219nuit de scurt\u0103. Francezii au fost \u00eenvin\u0219i, iar at\u00e2t Wolfe, c\u00e2t \u0219i Montcalm au fost r\u0103ni\u021bi mortal.

Qu\u00e9becul s-a predat c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, dar r\u0103zboiul pentru Canada nu se terminase. Francezii i-au \u00eenvins pe britanici \u00een anul urm\u0103tor la Sainte-Foy, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u0219easc\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 recucereasc\u0103 ora\u0219ul. \u00cen septembrie 1760 s-a predat \u0219i Montr\u00e9al.

Pacea din 1763 a redesenat harta continentului. Fran\u021ba a cedat Marii Britanii Canada \u0219i teritoriile sale de la est de Mississippi, cu excep\u021bia New Orleansului, iar Louisiana de la vest de fluviu, \u00eempreun\u0103 cu New Orleans, fusese transferat\u0103 Spaniei. Lan\u021bul francez care lega Canada de Louisiana fusese rupt, iar Fran\u021ba \u00eenceta s\u0103 mai fie marea rival\u0103 continental\u0103 a britanicilor \u00een America de Nord.

Victoria avea \u00eens\u0103 s\u0103 creeze britanicilor dou\u0103 probleme noi. Prima se afla chiar \u00een Qu\u00e9bec. Cuceriser\u0103 teritoriul, dar popula\u021bia francofon\u0103 \u0219i catolic\u0103 r\u0103m\u0103sese aici, cu limba, religia \u0219i institu\u021biile sale. \u00cen loc s\u0103 o elimine, britanicii au ajuns treptat la compromisuri cu ea, culmin\u00e2nd cu Quebec Act<\/em> din 1774.

A doua problem\u0103 se afla mai la sud. R\u0103zboiul fusese extrem de costisitor, iar Londra a \u00eencercat s\u0103 recupereze o parte din bani prin noi taxe \u0219i printr-un control mai strict asupra celor Treisprezece Colonii. \u00cen acela\u0219i timp, disp\u0103ruse tocmai amenin\u021barea francez\u0103 \u00eempotriva c\u0103reia coloni\u0219tii avuseser\u0103 nevoie de protec\u021bia britanic\u0103. Rela\u021biile dintre colonii \u0219i Londra aveau s\u0103 se deterioreze rapid, iar numai c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu \u00eencepea Revolu\u021bia American\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2mpiile lui Abraham arat\u0103 ast\u0103zi mult mai pa\u0219nic dec\u00e2t le-ar recomanda istoria. \u00cen locul unui c\u00e2mp de lupt\u0103 am g\u0103sit o \u00eentindere uria\u0219\u0103 de iarb\u0103, copaci, alei \u0219i c\u00e2teva urme ale fortifica\u021biilor. Zona face parte ast\u0103zi din Battlefields Park \u0219i este unul dintre marile spa\u021bii verzi ale Qu\u00e9becului.<\/p>\n\n\n\n

Am oprit l\u00e2ng\u0103 Citadel\u0103, ale c\u0103rei ziduri masive se v\u0103d la marginea parcului. Fortifica\u021bia actual\u0103 este \u00eens\u0103 \u00een mare parte ulterioar\u0103 b\u0103t\u0103liei din 1759. Britanicii au \u00eenceput s\u0103-i dea forma de ast\u0103zi \u00een secolul al XIX-lea, c\u00e2nd se temeau de un eventual atac american. V\u0103zut\u0103 de aproape, Citadela nu are nimic spectaculos \u00een sens decorativ. E joas\u0103, masiv\u0103 \u0219i parc\u0103 \u00eengropat\u0103 \u00een teren, exact cum \u00eei \u0219ade bine unei fortifica\u021bii f\u0103cute s\u0103 fie greu de lovit, nu frumoas\u0103 \u00een fotografii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen decorul acesta istoric au ap\u0103rut recent \u0219i dou\u0103 lucr\u0103ri de art\u0103 indigen\u0103, destul de greu de ratat \u0219i, cel pu\u021bin pentru ochiul meu, destul de str\u0103ine de peisaj. The Three Watchmen<\/em>, a artistului haida James Hart, reprezint\u0103 trei santinele a\u0219ezate spate \u00een spate, inspirate de figurile protectoare care apar \u00een v\u00e2rful unor st\u00e2lpi monumentali haida. Al\u0103turi, Remembering Through Beads<\/em>, a artistului wendat Ludovic Boney, este alc\u0103tuit\u0103 din uria\u0219e inele metalice care reprezint\u0103 m\u0103rgele de wampum.<\/p>\n\n\n\n

Wampumurile erau realizate din mici m\u0103rgele din cochilie, albe \u0219i violete, \u00een\u0219irate sau \u021besute \u00een benzi. Pentru unele popula\u021bii indigene din nord-estul Americii de Nord nu erau simple podoabe. \u00censo\u021beau alian\u021be, tratate \u0219i ceremonii \u0219i puteau servi drept suport pentru p\u0103strarea \u0219i transmiterea memoriei unor \u00een\u021belegeri. Europenii au ajuns, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een diploma\u021bia cu popula\u021biile indigene.<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 sculpturi au fost instalate aici \u00een 2024 \u0219i fac parte, evident, din actualul efort de a introduce \u0219i perspectiva indigen\u0103 \u00een povestea acestor locuri. C\u0103 se potrivesc sau nu cu C\u00e2mpiile lui Abraham este alt\u0103 discu\u021bie. Cert este c\u0103 francezii \u0219i britanicii care s-au luptat aici \u00een 1759 nu se \u00eent\u00e2lneau pe un continent gol, iar cele dou\u0103 lucr\u0103ri sunt menite s\u0103 aminteasc\u0103 tocmai acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen rest, nimic dramatic. Dac\u0103 n-ai \u0219ti ce s-a \u00eent\u00e2mplat aici \u00een 1759, ai putea traversa lini\u0219tit parcul f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuie\u0219ti c\u0103 tocmai acest petic de iarb\u0103 a ajuns s\u0103 joace un rol at\u00e2t de important \u00een schimbarea h\u0103r\u021bii Americii de Nord.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Ultima oprire \u00eenainte de hotel a fost \u00een fa\u021ba Parlamentului Qu\u00e9becului, sediul Adun\u0103rii Na\u021bionale. Cl\u0103direa, ridicat\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea dup\u0103 planurile arhitectului Eug\u00e8ne-\u00c9tienne Tach\u00e9, este monumental\u0103 \u0219i foarte \u00eenc\u0103rcat\u0103 decorativ. Fa\u021bada ei a fost g\u00e2ndit\u0103 ca un adev\u0103rat album de istorie \u00een piatr\u0103, cu statui ale exploratorilor, misionarilor, militarilor \u0219i oamenilor politici care au jucat un rol \u00een trecutul Qu\u00e9becului.<\/p>\n\n\n\n

N-am \u00eencercat s\u0103-i identific pe to\u021bi \u0219i nici nu cred c\u0103 a\u0219 fi avut vreo \u0219ans\u0103. Qu\u00e9becul pare s\u0103 aib\u0103 o adev\u0103rat\u0103 pasiune pentru comemorare. Aveam s\u0103 mai \u00eent\u00e2lnesc prin ora\u0219 o mul\u021bime de statui \u0219i monumente dedicate personajelor istoriei sale, de la Champlain \u0219i Cartier p\u00e2n\u0103 la Louis H\u00e9bert, considerat unul dintre primii coloni\u0219ti francezi stabili\u021bi aici.<\/p>\n\n\n\n

Tot arhitectului Tach\u00e9 \u00eei apar\u021bine \u0219i deviza Je me souviens<\/em> \u2014 \u201e\u00cemi amintesc\u201d \u2014 \u00eenscris\u0103 deasupra intr\u0103rii principale. Formula a devenit ulterior deviza oficial\u0103 a Qu\u00e9becului \u0219i, din 1978, apare chiar pe pl\u0103cu\u021bele de \u00eenmatriculare ale ma\u0219inilor din provincie. <\/p>\n\n\n\n

Ce anume trebuie s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 Qu\u00e9becul nu este precizat. Tach\u00e9 nu a l\u0103sat \u00eens\u0103 o explica\u021bie a celor trei cuvinte. Mult\u0103 vreme a circulat ideea c\u0103 deviza ar fi continuat cu Que n\u00e9 sous le lys, je cro\u00ees sous la rose<\/em> \u2014 \u201ec\u0103, n\u0103scut sub crin, cresc sub trandafir\u201d, o trimitere transparent\u0103 la originile franceze \u0219i la st\u0103p\u00e2nirea britanic\u0103. Nu exist\u0103 \u00eens\u0103 dovezi c\u0103 aceasta ar fi fost continuarea devizei. Cert este doar Je me souviens<\/em>, iar amplasarea ei pe o cl\u0103dire conceput\u0103 ca un monument al istoriei Qu\u00e9becului spune probabil destul. Mai degrab\u0103 dec\u00e2t un mesaj precis, pare o invita\u021bie de a nu uita istoria din care s-a n\u0103scut provincia de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

De altfel, Qu\u00e9becul pare s\u0103 ia foarte \u00een serios aceast\u0103 datorie a memoriei. Statuile \u0219i monumentele istorice sunt peste tot prin ora\u0219. Dup\u0103 c\u00e2teva ore petrecute aici, Je me souviens<\/em> \u00eencepe s\u0103 par\u0103 mai pu\u021bin o deviz\u0103 \u0219i mai mult un program.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\u00cen timpul liber pe care l-am avut dup\u0103 desp\u0103r\u021birea de Odette \u0219i cazarea la hotel, am luat-o de la cap\u0103t cu plimb\u0103rile prin Qu\u00e9bec, de cele mai multe ori prin exact acelea\u0219i locuri. Bonusul a venit \u00eens\u0103 de pe Terrasse Dufferin, de unde ora\u0219ul de jos \u0219i fluviul Saint-Laurent se vedeau de sus, iar Ch\u00e2teau Frontenac, pe l\u00e2ng\u0103 care m\u0103 \u00eenv\u00e2rtisem toat\u0103 ziua, putea fi \u00een sf\u00e2r\u0219it cercetat de aproape.<\/p>\n\n\n\n

Terrasse Dufferin este promenada lung\u0103 din lemn care se \u00eentinde chiar pe marginea st\u00e2ncii, deasupra ora\u0219ului de jos \u0219i a fluviului Saint-Laurent. Priveli\u0219tea este probabil cea mai frumoas\u0103 din Qu\u00e9bec, dar sub sc\u00e2ndurile pe care se plimb\u0103 turi\u0219tii se ascunde o bucat\u0103 mult mai veche din istoria ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Aici s-au aflat Fort Saint-Louis \u0219i Ch\u00e2teau Saint-Louis, centrul puterii coloniale timp de peste dou\u0103 secole. Primul fort a fost ridicat de Champlain \u00een 1620, iar complexul a fost apoi ref\u0103cut \u0219i extins de mai multe ori. De aici au condus colonia guvernatorii francezi ai Noii Fran\u021be \u0219i, dup\u0103 cucerirea britanic\u0103, tot aici \u0219i-au avut re\u0219edin\u021ba guvernatorii britanici. Ch\u00e2teau Saint-Louis a fost distrus de un incendiu \u00een 1834.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele complexului nu au disp\u0103rut \u00eens\u0103. O parte poate fi z\u0103rit\u0103 chiar prin suprafe\u021bele vitrate amenajate \u00een Terrasse Dufferin, iar situl arheologic Saint-Louis Forts and Ch\u00e2teaux se poate \u0219i vizita, cobor\u00e2nd sub teras\u0103. E destul de amuzant c\u0103 adev\u0103ratul ch\u00e2teau al Qu\u00e9becului se afl\u0103 ast\u0103zi sub picioarele turi\u0219tilor, \u00een timp ce cl\u0103direa uria\u0219\u0103 pe care toat\u0103 lumea o nume\u0219te Ch\u00e2teau este, de fapt, un hotel construit la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Cu turnurile, acoperi\u0219urile abrupte \u0219i pozi\u021bia lui dominant\u0103 deasupra fluviului, Ch\u00e2teau Frontenac pare r\u0103m\u0103\u0219i\u021ba unei fort\u0103re\u021be franceze care a vegheat Qu\u00e9becul de c\u00e2teva secole. Numai c\u0103 este o impostur\u0103 arhitectural\u0103 foarte reu\u0219it\u0103. Nu este castel \u0219i nici fort\u0103rea\u021b\u0103, ci hotel, iar cea mai veche parte a lui dateaz\u0103 abia din 1893.<\/p>\n\n\n\n

Apari\u021bia lui are leg\u0103tur\u0103 cu dezvoltarea c\u0103ilor ferate canadiene. Canadian Pacific Railway construia la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea o serie de hoteluri spectaculoase de-a lungul re\u021belei sale, menite s\u0103 transforme c\u0103l\u0103toria cu trenul \u00eentr-o experien\u021b\u0103 turistic\u0103 \u0219i, evident, s\u0103 dea pasagerilor motive s\u0103 cumpere bilete. Ch\u00e2teau Frontenac a fost unul dintre ele. Arhitectul american Bruce Price i-a dat aspectul inspirat de castelele Rena\u0219terii franceze, iar turnul central uria\u0219, care ast\u0103zi pare indispensabil siluetei cl\u0103dirii, a fost ad\u0103ugat abia \u00een anii 1920.<\/p>\n\n\n\n

Numele este \u0219i el \u00eemprumutat dintr-o epoc\u0103 mult mai veche. Louis de Buade, conte de Frontenac, fusese guvernator al Noii Fran\u021be \u00een secolul al XVII-lea. Hotelul construit dou\u0103 sute de ani mai t\u00e2rziu i-a preluat numele \u0219i, odat\u0103 cu el, suficient parfum de Ancien R\u00e9gime<\/em> \u00eenc\u00e2t turistul s\u0103 poat\u0103 crede lini\u0219tit c\u0103 prive\u0219te un castel francez autentic.<\/p>\n\n\n\n

Amplasamentul, \u00een schimb, este c\u00e2t se poate de istoric. Hotelul a fost construit pe locul unde se aflaser\u0103 Fort Saint-Louis \u0219i apoi Ch\u00e2teau Saint-Louis, re\u0219edin\u021bele guvernatorilor Noii Fran\u021be \u0219i, ulterior, ale guvernatorilor britanici. A\u0219adar, Ch\u00e2teau Frontenac este mult mai nou dec\u00e2t pare, dar st\u0103 exact deasupra unuia dintre centrele vechii puteri coloniale din Qu\u00e9bec.<\/p>\n\n\n\n

Terasa de ast\u0103zi dateaz\u0103 din 1879 \u0219i poart\u0103 numele lordului Dufferin, guvernator general al Canadei \u0219i mare admirator al Qu\u00e9becului vechi. El a avut un rol important \u0219i \u00een salvarea fortifica\u021biilor ora\u0219ului, \u00eentr-o vreme \u00een care demolarea lor p\u0103rea o solu\u021bie foarte modern\u0103 \u0219i practic\u0103. Promenada a fost amenajat\u0103 pe locul unei terase mai vechi \u0219i extins\u0103 p\u00e2n\u0103 la dimensiunile actuale, devenind repede unul dintre locurile preferate de plimbare ale ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Foi\u0219oarele elegante de pe margine au fiecare c\u00e2te un nume. \u00centr-o fotografie apare Princesse Louise<\/em>, numit dup\u0103 fiica reginei Victoria \u0219i so\u021bia marchizului de Lorne, succesorul lui Dufferin ca guvernator general al Canadei.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Restul dup\u0103-amiezii l-am petrecut cobor\u00e2nd \u0219i urc\u00e2nd iar prin acelea\u0219i str\u0103zi, de data aceasta f\u0103r\u0103 Odette \u0219i f\u0103r\u0103 program. Am rev\u0103zut de sus Basse-Ville, am urm\u0103rit b\u0103rcile de pe Saint-Laurent \u0219i am mai inspectat magazinele de suveniruri, unde lingurile de lemn muzicale \u0219i Cr\u0103ciunul \u00een plin\u0103 var\u0103 \u00ee\u0219i vedeau lini\u0219tite de treab\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tot aici am c\u0103zut prad\u0103 uneia dintre obsesiile nord-americane pe care \u00eencepusem deja s\u0103 le observ prin Canada \u2014 popcornul. Era coad\u0103 mare la o pr\u0103v\u0103lie, a\u0219a c\u0103 m-am dus \u0219i eu. Am ales varianta Qu\u00e9bec style<\/em>, un amestec de popcorn dulce \u0219i s\u0103rat, cu boabe caramelizate al\u0103turi de cele cu br\u00e2nz\u0103. Combina\u021bia portocaliu-alb din pung\u0103 nu inspira neap\u0103rat \u00eencredere, dar trebuia \u00eencercat\u0103. Dup\u0103 francezi \u0219i britanici, Qu\u00e9becul reu\u0219ise s\u0103 \u00eempace p\u00e2n\u0103 \u0219i caramelul cu br\u00e2nza.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Dintre ora\u0219ele canadiene prin care trecusem p\u00e2n\u0103 atunci, Qu\u00e9becul mi s-a p\u0103rut de departe cel mai european. Str\u0103zile \u00eenguste, casele din piatr\u0103, pie\u021bele mici, terasele \u0219i mai ales faptul c\u0103 ora\u0219ul se las\u0103 str\u0103b\u0103tut la pas \u00eel apropie mult mai mult de ceea ce \u00eemi este familiar de pe partea noastr\u0103 de Atlantic.<\/p>\n\n\n\n

E probabil o iluzie. Noi ne-am \u00eenv\u00e2rtit mai ales prin Vieux-Qu\u00e9bec, o bucat\u0103 mic\u0103, veche \u0219i foarte bine lustruit\u0103 pentru turi\u0219ti, \u00een timp ce ora\u0219ul adev\u0103rat se \u00eentinde mult dincolo de ziduri. Dar c\u0103l\u0103torul judec\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dup\u0103 ceea ce vede, iar eu n-am z\u0103rit \u00een Qu\u00e9bec nici m\u0103car un zg\u00e2rie-nori care s\u0103-mi strice iluzia. Pentru c\u00e2teva ore, Canada reu\u0219ise foarte conving\u0103tor s\u0103 nu mai semene cu Canada.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>
0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 Montr\u00e9al a urmat Qu\u00e9bec. Distan\u021ba dintre ele nu este foarte mare \u0219i Christian a dovedit-o repede. Pe drum a oprit totu\u0219i la Chez Dany, o cabane \u00e0 sucre, unul dintre locurile tradi\u021bionale din Qu\u00e9bec \u00een care se produce sirop de ar\u021bar \u0219i unde se servesc mesele zdravene asociate sezonului de recoltare a sevei. Meniul \u0219i ambian\u021ba erau mai degrab\u0103 de cantin\u0103. Am m\u00e2ncat acolo sup\u0103 de fasole, omlet\u0103, oreilles de crisse \u2014 buc\u0103\u021bele de sl\u0103nin\u0103 de porc pr\u0103jite p\u00e2n\u0103 devin crocante \u2014 ceva friptur\u0103 cu cartofi pr\u0103ji\u021bi, sfecl\u0103 ro\u0219ie murat\u0103 \u0219i o cl\u0103tit\u0103. Toate puteau fi asezonate din bel\u0219ug cu sirop de ar\u021bar. Drept s\u0103 spun, \u00een afar\u0103 de supa de fasole \u0219i cartofii pr\u0103ji\u021bi, nu mi-a pl\u0103cut mai nimic. Chiar \u0219i a\u0219a, dup\u0103 meniul invariabil de la micul dejun din hoteluri, care ne servea \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 ou\u0103 \u0219i c\u00e2rna\u021bi, oferta mi s-a p\u0103rut destul de limitat\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, buc\u0103t\u0103ria canadian\u0103 nu m\u0103 \u00eenc\u00e2ntase deloc. Tot aici am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu cuill\u00e8res musicales, un soi de castaniete qu\u00e9b\u00e9coise f\u0103cute din linguri de lemn. Instrumentul pare c\u00e2t se poate de rudimentar, dar m\u00e2nuit cum trebuie poate \u021bine un ritm zdrav\u0103n. Christian, care se dovedea din ce \u00een ce mai qu\u00e9b\u00e9cois, ne-a oferit pe loc \u0219i o demonstra\u021bie muzical\u0103. Povestea siropului de ar\u021bar a \u00eenceput cu mult \u00eenainte de apari\u021bia Canadei. Popula\u021biile indigene din nord-estul Americii de Nord recoltau seva ar\u021barilor prim\u0103vara \u0219i o fierbeau pentru a ob\u021bine un produs dulce. Coloni\u0219tii francezi au preluat obiceiul, iar ar\u021barul a devenit o surs\u0103 local\u0103 important\u0103 de zah\u0103r, \u00eentr-o vreme \u00een care zah\u0103rul din trestie trebuia adus de departe \u0219i era scump. Seva se recolteaz\u0103 la \u00eenceputul prim\u0103verii, c\u00e2nd nop\u021bile sunt \u00eenc\u0103 reci, iar temperaturile din timpul zilei urc\u0103 peste punctul de \u00eenghe\u021b. Atunci \u00eencepe s\u0103 circule prin trunchiul ar\u021barului \u0219i poate fi colectat\u0103 prin mici orificii practicate \u00een scoar\u021b\u0103. Este \u00eens\u0103 aproape ap\u0103. Pentru ob\u021binerea unui singur litru de sirop trebuie fier\u021bi, \u00een medie, aproximativ 40 de litri de sev\u0103. La \u00eenceput se ob\u021binea mai ales zah\u0103r de ar\u021bar, mai u\u0219or de p\u0103strat \u0219i transportat. \u00cen timp, odat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea metodelor de produc\u021bie \u0219i conservare, siropul a devenit produsul vedet\u0103. \u00cen Qu\u00e9bec, recoltarea sevei a dat na\u0219tere \u0219i tradi\u021biei cabanelor \u00e0 sucre, unde fierberea siropului era \u00eenso\u021bit\u0103 de mese zdravene, muzic\u0103 \u0219i petrecere. Qu\u00e9becul avea toate ingredientele pentru ca tradi\u021bia s\u0103 prospere, de la \u00eentinsele p\u0103duri de ar\u021bar de zah\u0103r (Acer saccharum), a c\u0103rui sev\u0103 este deosebit de bogat\u0103 \u00een zah\u0103r, p\u00e2n\u0103 la clima potrivit\u0103, cu nop\u021bi geroase \u0219i zile de prim\u0103var\u0103 \u00een care temperatura urc\u0103 peste zero. Ast\u0103zi provincia domin\u0103 produc\u021bia canadian\u0103 \u0219i este cel mai mare produc\u0103tor de sirop de ar\u021bar din lume. Dintr-un \u00eendulcitor ob\u021binut din ceea ce oferea p\u0103durea, siropul de ar\u021bar a ajuns astfel produs comercial, tradi\u021bie qu\u00e9b\u00e9coise \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, unul dintre simbolurile Canadei. Iar la o cabane \u00e0 sucre precum Chez Dany \u00een\u021belegi \u0219i ce \u00eenseamn\u0103 ultima etap\u0103 a evolu\u021biei sale. Se pune aproape peste orice. Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een Qu\u00e9bec, ne-a luat \u00een primire Odette, ghidul local care avea s\u0103 ne povesteasc\u0103 c\u00e2te ceva despre ora\u0219. Era o doamn\u0103 mai \u00een v\u00e2rst\u0103, foarte cochet\u0103, iute \u0219i entuziast\u0103, cu aerul unei fran\u021buzoaice veritabile. Ne-a m\u0103rturisit de la bun \u00eenceput c\u0103 pentru ea un grup de rom\u00e2ni era ceva foarte exotic. Nu avea parte prea des de asemenea delicatese. Am \u00eenceput turul cu o scurt\u0103 plimbare prin Basse-Ville, Ora\u0219ul de Jos. Odette ne-a ar\u0103tat locul de unde se deschide una dintre cele mai bune perspective spre Ch\u00e2teau Frontenac, coco\u021bat deasupra ora\u0219ului, apoi ne-a condus spre Place Royale, cu bustul lui Ludovic al XIV-lea, \u0219i pe foarte comerciala Rue du Petit-Champlain. Am f\u0103cut apoi un scurt popas \u00een fa\u021ba lui Fresque des Qu\u00e9b\u00e9cois, un trompe-l’\u0153il uria\u0219, pictat pe calcanul unei cl\u0103diri, care avea ambi\u021bia s\u0103 rezume, \u00eentr-o singur\u0103 imagine, \u00eentreaga istorie a Qu\u00e9becului. A fost un bun prilej pentru Odette s\u0103 ne-o povesteasc\u0103 \u0219i ea, pe scurt. Numele Qu\u00e9bec este mai vechi dec\u00e2t ora\u0219ul. Vine dintr-un cuv\u00e2nt algonquin, kebec, care \u00eenseamn\u0103 aproximativ \u201elocul unde r\u00e2ul se \u00eengusteaz\u0103\u201d \u0219i descrie foarte bine geografia locului. \u00cen dreptul actualului Qu\u00e9bec, fluviul Saint-Laurent se str\u00e2nge considerabil \u00eentre cele dou\u0103 maluri, ceea ce f\u0103cea pozi\u021bia u\u0219or de controlat \u0219i foarte potrivit\u0103 pentru o a\u0219ezare. Primul european care a explorat regiunea \u00een numele Fran\u021bei a fost Jacques Cartier. \u00cen 1534 a ajuns \u00een golful Saint-Laurent \u0219i a revendicat teritoriile pentru regele Fran\u00e7ois I, iar \u00een anul urm\u0103tor a urcat fluviul p\u00e2n\u0103 la a\u0219ez\u0103rile indigene Stadacona, aflat\u0103 \u00een zona actualului Qu\u00e9bec, \u0219i Hochelaga, viitorul Montr\u00e9al. \u00cencerc\u0103rile francezilor de a \u00eentemeia atunci o colonie permanent\u0103 au e\u0219uat \u00eens\u0103. A trebuit s\u0103 treac\u0103 mai bine de jum\u0103tate de secol p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd francezii s-au \u00eentors cu inten\u021bii serioase. \u00cen 1608, Samuel de Champlain a \u00eentemeiat Qu\u00e9becul \u0219i a construit aici un mic post fortificat \u0219i comercial. Pozi\u021bia era excelent\u0103 pentru controlul traficului pe Saint-Laurent \u0219i pentru comer\u021bul cu bl\u0103nuri, iar a\u0219ezarea avea s\u0103 devin\u0103 centrul Noii Fran\u021be. Numai c\u0103 Noua Fran\u021b\u0103 avea o problem\u0103. Era enorm\u0103 \u0219i aproape goal\u0103. La mijlocul secolului al XVII-lea popula\u021bia francez\u0103 permanent\u0103 era \u00eenc\u0103 foarte mic\u0103, iar printre coloni\u0219ti se aflau mult mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi dec\u00e2t femei. Ludovic al XIV-lea a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ajute colonia s\u0103 se populeze. \u00centre 1663 \u0219i 1673, aproximativ 800 de tinere au fost trimise din Fran\u021ba \u00een Noua Fran\u021b\u0103. Au r\u0103mas cunoscute drept Filles du Roi, fiicele regelui, pentru c\u0103 regele suporta costul c\u0103l\u0103toriei \u0219i le acorda sprijin pentru a se stabili \u0219i a se c\u0103s\u0103tori \u00een colonie. Cele mai multe proveneau din familii modeste, iar multe erau orfane. Nu erau condamnate \u0219i nici prostituate deportate peste Atlantic, cum avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een alte colonii europene. Veneau pentru a-\u0219i \u00eentemeia o familie. Odat\u0103 ajunse, aveau posibilitatea s\u0103-\u0219i aleag\u0103 so\u021bul dintre numero\u0219ii coloni\u0219ti nec\u0103s\u0103tori\u021bi. Unele logodne au fost desf\u0103cute dac\u0103 pretendentul nu se dovedea corespunz\u0103tor, semn c\u0103 tinerele nu erau pur \u0219i simplu repartizate primului b\u0103rbat disponibil. Coroana \u00eencuraja apoi familiile numeroase prin diferite ajutoare. Programul a func\u021bionat. Popula\u021bia coloniei a crescut rapid, iar Filles du Roi au devenit str\u0103moa\u0219ele unui num\u0103r uria\u0219 de franco-canadieni de ast\u0103zi. Din mica a\u0219ezare \u00eentemeiat\u0103 de Champlain avea s\u0103 se dezvolte capitala unei colonii franceze care, la apogeu, revendica un teritoriu imens din America de Nord. Odette era foarte m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 printre str\u0103moa\u0219ele ei se num\u0103ra una dintre Filles du Roi. \u0218i, uit\u00e2ndu-m\u0103 la ea, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 poate nu trimisese Ludovic al XIV-lea chiar pe oricine peste Atlantic. Trebuia s\u0103 ai ceva curaj ca, pe la 1660 \u0219i ceva, s\u0103 te urci pe o corabie, s\u0103 traversezi oceanul \u0219i s\u0103-\u021bi \u00eencepi via\u021ba de la cap\u0103t \u00eentr-o colonie despre care probabil nu \u0219tiai mare lucru. Dac\u0103 Odette mo\u0219tenise m\u0103car o parte din energia str\u0103moa\u0219ei sale, \u00eencepusem s\u0103 \u00een\u021beleg cum se populase Noua Fran\u021b\u0103. Noi ne plimbam \u00eentre timp prin Basse-Ville, partea de jos a Vieux-Qu\u00e9becului, str\u00e2ns\u0103 \u00eentre fluviul Saint-Laurent \u0219i abruptul promontoriului Cap Diamant. Aici, \u00een apropierea apei, a \u00eenceput de fapt ora\u0219ul lui Champlain. \u00cen jurul portului s-a dezvoltat apoi cartierul negustorilor \u0219i me\u0219te\u0219ugarilor, cu str\u0103zi \u00eenguste \u0219i case din piatr\u0103 \u00eenghesuite la poalele st\u00e2ncii. Place Royale este chiar inima acestei zone. Pe aici se afla a\u0219ezarea \u00eentemeiat\u0103 de Champlain \u00een 1608, iar pia\u021ba ap\u0103rut\u0103 ulterior a devenit unul dintre centrele comerciale ale coloniei. \u00centr-un col\u021b al ei se afl\u0103 mica biseric\u0103 Notre-Dame-des-Victoires, ridicat\u0103 pe locul unde fusese prima locuin\u021b\u0103 fortificat\u0103 a lui Champlain. Ast\u0103zi totul este foarte \u00eengrijit, poate chiar pu\u021bin prea \u00eengrijit, iar Rue du Petit-Champlain, cu magazinele, terasele \u0219i firmele ei atr\u0103g\u0103toare, nu las\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 vechiul cartier tr\u0103ie\u0219te \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 din turism. Casele din Basse-Ville par aproape prea frumoase ca s\u0103 fie adev\u0103rate. Fa\u021badele din piatr\u0103, ferestrele mici, acoperi\u0219urile \u00eenalte, obloanele colorate \u0219i florile de la ferestre dau pe alocuri impresia unui decor turistic proasp\u0103t scos din cutie. \u0218i totu\u0219i, printre ele se afl\u0103 cl\u0103diri cu o vechime considerabil\u0103, unele av\u00e2ndu-\u0219i originile \u00een secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea. Aspectul impecabil are \u00eens\u0103 o explica\u021bie. Cartierul a fost restaurat masiv \u00een secolul XX, iar \u00een Place Royale s-a \u00eencercat chiar recuperarea imaginii ora\u0219ului din vremea Noii Fran\u021be. A\u0219a se face c\u0103 ast\u0103zi este uneori greu s\u0103-\u021bi dai seama unde se termin\u0103 ora\u0219ul vechi \u0219i unde \u00eencepe cosmetizarea lui pentru turi\u0219ti. Deasupra tuturor se ridic\u0103 Ch\u00e2teau Frontenac, coco\u021bat pe marginea ora\u0219ului de sus \u0219i prezent aproape permanent \u00een decor. Din Basse-Ville se vede probabil cel mai spectaculos \u0219i tot de aici \u00een\u021belegi cel mai bine construc\u021bia neobi\u0219nuit\u0103 a Qu\u00e9becului, cu un ora\u0219 jos, l\u00e2ng\u0103 fluviu, \u0219i altul sus, pe st\u00e2nc\u0103. Printre copaci \u0219i cl\u0103diri se z\u0103resc \u0219i fragmente din fortifica\u021biile ora\u0219ului de sus, dar cu ele aveam s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 ceva mai t\u00e2rziu. Dup\u0103 plimbarea prin Basse-Ville ne-am urcat din nou \u00een autocar. \u00cen drum spre hotel am mai f\u0103cut dou\u0103 opriri scurte. Prima a fost \u00een Place de l\u2019H\u00f4tel-de-Ville, unde se afl\u0103, aproape fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, Prim\u0103ria \u0219i Basilique-cath\u00e9drale Notre-Dame de Qu\u00e9bec. N-am avut prea mult timp la dispozi\u021bie, dar am intrat c\u00e2teva minute \u0219i \u00een biseric\u0103. \u00cen primele decenii ale Noii Fran\u021be, Biserica Catolic\u0103 nu era doar locul unde coloni\u0219tii mergeau la slujb\u0103. \u00centr-o colonie mic\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i cu o administra\u021bie \u00eenc\u0103 firav\u0103, ordinele religioase au preluat o mul\u021bime de sarcini pe care ast\u0103zi le-am considera ale statului. Au organizat educa\u021bia, au \u00eengrijit bolnavii \u0219i s\u0103racii, au \u00eentemeiat spitale \u0219i au participat la explorarea teritoriului \u0219i la misiunile printre popula\u021biile indigene. Iezui\u021bii au sosit \u00een Qu\u00e9bec \u00een 1625 \u0219i au devenit una dintre cele mai active prezen\u021be religioase ale coloniei. \u00cen 1635 au deschis un colegiu pentru b\u0103ie\u021bi, unde aveau s\u0103 fie educate genera\u021bii din elita Noii Fran\u021be. \u00cen 1639 au sosit ursulinele conduse de Marie de l\u2019Incarnation \u0219i au \u00eenfiin\u021bat o \u0219coal\u0103 pentru fete, destinat\u0103 at\u00e2t fiicelor coloni\u0219tilor francezi, c\u00e2t \u0219i fetelor indigene pe care sperau s\u0103 le converteasc\u0103 \u0219i s\u0103 le educe \u00een spirit cre\u0219tin. Tot \u00een 1639, augustinele au \u00eentemeiat H\u00f4tel-Dieu de Qu\u00e9bec, primul spital permanent din America de Nord la nord de Mexic. \u00centr-o colonie care num\u0103ra \u00eenc\u0103 foarte pu\u021bini locuitori, \u0219coala, spitalul \u0219i biserica se construiau practic \u00eempreun\u0103. Cucerirea britanic\u0103 din 1759\u20131760 ar fi putut pune cap\u0103t acestei lumi. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 ceva mai complicat. Britanicii protestan\u021bi st\u0103p\u00e2neau acum o popula\u021bie \u00een majoritate francofon\u0103 \u0219i catolic\u0103 \u0219i au ales \u00een cele din urm\u0103 compromisul. Prin Quebec Act din 1774, catolicilor li s-a garantat libertatea practic\u0103rii religiei, iar Biserica \u0219i-a putut p\u0103stra institu\u021biile. Pentru franco-canadieni, ea a devenit treptat nu numai o autoritate religioas\u0103, ci \u0219i unul dintre principalii ap\u0103r\u0103tori ai limbii franceze \u0219i ai identit\u0103\u021bii lor \u00eentr-un imperiu britanic. Puterea ei a crescut \u0219i mai mult \u00een secolul al XIX-lea. \u0218colile, colegiile, spitalele, orfelinatele \u0219i o mare parte din asisten\u021ba social\u0103 erau administrate de cler \u0219i de ordinele religioase. Preo\u021bii aveau o influen\u021b\u0103 considerabil\u0103 asupra comunit\u0103\u021bilor, iar familia numeroas\u0103, credin\u021ba \u0219i p\u0103strarea limbii franceze au ajuns s\u0103 fie v\u0103zute ca mijloace prin care franco-canadienii puteau supravie\u021bui ca popor. \u00centr-o vreme \u00een care imigra\u021bia f\u0103cea s\u0103 creasc\u0103 rapid popula\u021bia anglofon\u0103 a Canadei, natalitatea foarte ridicat\u0103 a francofonilor a primit chiar un nume sugestiv, la revanche des berceaux, \u201er\u0103zbunarea leag\u0103nelor\u201d. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului XX, Qu\u00e9becul devenise astfel o societate \u00een care Biserica era prezent\u0103 aproape pretutindeni. Pentru mul\u021bi oameni, institu\u021biile religioase \u00eensemnau \u0219coala \u00een care \u00eenv\u0103\u021baser\u0103, spitalul \u00een care fuseser\u0103 trata\u021bi \u0219i ajutorul primit atunci c\u00e2nd familia nu se mai putea descurca singur\u0103. Dar concentrarea at\u00e2tor responsabilit\u0103\u021bi \u0219i a unei asemenea autorit\u0103\u021bi \u00eentr-un sistem slab controlat avea \u0219i o fa\u021b\u0103 \u00eentunecat\u0103. Ea s-a v\u0103zut dramatic \u00een cazul celor care aveau s\u0103 fie numi\u021bi Orphelins de Duplessis, dup\u0103 Maurice Duplessis, premierul conservator care a dominat politica Qu\u00e9becului \u00eentre 1936 \u0219i 1959, cu o \u00eentrerupere \u00een timpul r\u0103zboiului. Multe dintre aceste victime nici m\u0103car nu erau orfani. Erau copii ai mamelor nec\u0103s\u0103torite, copii abandona\u021bi sau proveni\u021bi din familii prea s\u0103race pentru a-i \u00eentre\u021bine, \u00eentr-o societate \u00een care na\u0219terea \u00een afara c\u0103s\u0103toriei era puternic stigmatizat\u0103. Mii de copii au ajuns \u00een institu\u021bii administrate \u00een bun\u0103 parte de ordine religioase. Unii au fost declara\u021bi f\u0103r\u0103 justificare bolnavi…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":58791,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1025,954,688],"tags":[],"class_list":["post-58513","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-canada","category-america","category-calatorii"],"yoast_head":"\nQuebec - 🇨🇦 Canada - Uli\u021barnica<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"O zi prin Qu\u00e9bec, printre str\u0103zile din Vieux-Qu\u00e9bec, Ch\u00e2teau Frontenac, urmele istoriei franceze \u0219i iluzia unui mic ora\u0219 european \u00een Canada.\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Quebec - 🇨🇦 Canada - Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"O zi prin Qu\u00e9bec, printre str\u0103zile din Vieux-Qu\u00e9bec, Ch\u00e2teau Frontenac, urmele istoriei franceze \u0219i iluzia unui mic ora\u0219 european \u00een Canada.\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2026-08-10T07:09:44+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-08-10T07:09:46+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1536\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"1024\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"37 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"Quebec Jurnal canadian - capitolul 10\",\"datePublished\":\"2026-08-10T07:09:44+00:00\",\"dateModified\":\"2026-08-10T07:09:46+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/\"},\"wordCount\":5201,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/08\\\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1\",\"articleSection\":[\"🇨🇦 Canada\",\"America\",\"C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/\",\"name\":\"Quebec - 🇨🇦 Canada - Uli\u021barnica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/08\\\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1\",\"datePublished\":\"2026-08-10T07:09:44+00:00\",\"dateModified\":\"2026-08-10T07:09:46+00:00\",\"description\":\"O zi prin Qu\u00e9bec, printre str\u0103zile din Vieux-Qu\u00e9bec, Ch\u00e2teau Frontenac, urmele istoriei franceze \u0219i iluzia unui mic ora\u0219 european \u00een Canada.\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/08\\\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/08\\\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1\",\"width\":1536,\"height\":1024},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/quebec\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Quebec\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Quebec - 🇨🇦 Canada - Uli\u021barnica","description":"O zi prin Qu\u00e9bec, printre str\u0103zile din Vieux-Qu\u00e9bec, Ch\u00e2teau Frontenac, urmele istoriei franceze \u0219i iluzia unui mic ora\u0219 european \u00een Canada.","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Quebec - 🇨🇦 Canada - Uli\u021barnica","og_description":"O zi prin Qu\u00e9bec, printre str\u0103zile din Vieux-Qu\u00e9bec, Ch\u00e2teau Frontenac, urmele istoriei franceze \u0219i iluzia unui mic ora\u0219 european \u00een Canada.","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2026-08-10T07:09:44+00:00","article_modified_time":"2026-08-10T07:09:46+00:00","og_image":[{"width":1536,"height":1024,"url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"37 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"Quebec Jurnal canadian - capitolul 10","datePublished":"2026-08-10T07:09:44+00:00","dateModified":"2026-08-10T07:09:46+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/"},"wordCount":5201,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1","articleSection":["🇨🇦 Canada","America","C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea"],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/","name":"Quebec - 🇨🇦 Canada - Uli\u021barnica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1","datePublished":"2026-08-10T07:09:44+00:00","dateModified":"2026-08-10T07:09:46+00:00","description":"O zi prin Qu\u00e9bec, printre str\u0103zile din Vieux-Qu\u00e9bec, Ch\u00e2teau Frontenac, urmele istoriei franceze \u0219i iluzia unui mic ora\u0219 european \u00een Canada.","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1","width":1536,"height":1024},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/quebec\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Quebec"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3jSZX-quebec","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Quebec.jpg?fit=1536%2C1024&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=58513"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":58792,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58513\/revisions\/58792"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/58791"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=58513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=58513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=58513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}