{"id":39471,"date":"2022-10-23T13:49:48","date_gmt":"2022-10-23T11:49:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?p=39471"},"modified":"2026-07-16T17:08:48","modified_gmt":"2026-07-16T15:08:48","slug":"din-vremea-sasanizilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/","title":{"rendered":"Din vremea sasanizilor <\/br> Jurnal iranian II - Capitolul 3<\/span>"},"content":{"rendered":"\n

Cu p\u0103rere de r\u0103u va trebui s\u0103 sar acum peste mai bine de jum\u0103tate de mileniu de istorie persan\u0103. Spre surprinderea mea nu am \u00eent\u00e2lnit \u00een excursie mai nimic care s\u0103-mi aminteasc\u0103 de dinastia lui Seleucos, cel care a preluat bucata oriental\u0103 de imperiu de la Alexandru, \u0219i nici de par\u021bii ce s-au r\u0103zboit cu t\u0103tuca Traian. \u00cen afar\u0103 de Hercule cel cherchelit de la Bisotun \u0219i de un r\u0103zboinic part aflat \u00een Muzeul de arheologie din Teheran n-am z\u0103rit nimic care s\u0103 tr\u0103deze prezen\u021ba istoric\u0103 ai acestor st\u0103p\u00e2ni ai platoului iranian. Urme seleucide am g\u0103sit prin Turcia de sud-est iar vreo doi par\u021bi am \u00eent\u00e2lnit \u00een Kurdistanul irakian, \u00een Iran ia-i de unde nu-s.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"
Iac\u0103t\u0103-l pe r\u0103zboinicul part<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\u00cen schimb am dat peste nenum\u0103rate urme l\u0103sate de ultima dinastie pre-islamic\u0103 din istoria persan\u0103, sasanizii. Pentru consecven\u021b\u0103 trebuie musai s\u0103 zic vreo dou\u0103 vorbe \u0219i despre istoriile ei,  mai pu\u021bin cunoscute \u00een p\u0103r\u021bile noastre.<\/p>\n\n\n\n

Dinastia sasanid\u0103, care a avut cea mai lung\u0103 domnie din istoria Iranului (224\u2013651 d.Hr.), \u0219i-a construit imperiul cam pe acela\u0219i teritoriu ca ahemenizii, dac\u0103 e s\u0103 excludem Egiptul \u0219i por\u021biuni din Asia Mic\u0103. Capitala regatului lor a fost \u00een Ctesifon, aflat \u00een Irak-ul de azi, pe care au preluat-o de la seleucizi \u0219i par\u021bi. Pe vremea maximei lui expansiuni imperiul sasanid se \u00eentindea din Sogdiana (Samarkand, Buhara) \u0219i Iberia (Georgia) la nord p\u00e2n\u0103 \u00een peninsula arabic\u0103 la sud, de la r\u00e2ul Indus \u00een est p\u00e2n\u0103 la Tigrul superior \u0219i valea Eufratului \u00een vest.<\/p>\n\n\n\n

Sasanizii au fost o dinastie sut\u0103 la sut\u0103 persan\u0103, locul lor de ob\u00e2r\u0219ie fiind \u00een provincia Fars. Nu e de mirare c\u0103 au c\u0103utat s\u0103 readuc\u0103 la via\u021b\u0103 tradi\u021biile iraniene \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u0219tearg\u0103 influen\u021ba cultural\u0103 greceasc\u0103. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 pe vremea lor a fost consolidat\u0103 mult puterea central\u0103, \u0219ahin\u0219ahul control\u00e2nd o puzderie de conduc\u0103tori m\u0103run\u021bi, cunoscu\u021bi sub numele de shahrdari. Sistemul social pare s\u0103 fi fost destul de rigid, regele domnind cu ajutorul unei clase de r\u0103zboinici \u0219i magi ce controlau o p\u0103tur\u0103 de birocra\u021bi \u0219i plebei ce nu aveau prea mult\u0103 libertate. Religia oficial\u0103 \u00een stat a fost zoroastrismul. Preo\u021bimea zoroastrian\u0103 a devenit extrem de puternic\u0103 \u0219i cu timpul extrem de nepopular\u0103. Sunt unele p\u0103reri ce spun c\u0103 islamizarea rapid\u0103 a Persiei s-a datorat \u00een principal abuzurilor f\u0103cute de ace\u0219ti magi. Du\u0219manii tradi\u021bionali ai sasanizilor au fost, \u00een vest, romanii \u0219i bizantinii iar \u00een est tot soiul de popula\u021bii turco-mongole, ku\u0219anii \u0219i heftali\u021bii (hunii albi) de exemplu.<\/p>\n\n\n\n

Dinastia \u0219i-a luat numele de la un str\u0103mo\u0219 mitic numit Sasan, un \u00eenainta\u0219 al primului rege sasanid Ardashir. Din p\u0103cate pentru ei \u0219i pentru supu\u0219ii lor, conduc\u0103torii sasanizi au fost la fel de „s\u0103lbatici” ca \u0219i predecesorii lor. Din cauza luptelor lor fratricide regatul a cunoscut pu\u021bine perioade de pace \u0219i \u00eenflorire. Conduc\u0103torul sasanid tipic a fost atotputernic, un adev\u0103rat \u201etovar\u0103\u0219 al stelelor \u0219i frate al soarelui \u0219i al lunii\u201d. Doar patru conduc\u0103tori sasanizi au fost mai de doamne-ajut\u0103: Ardashir I, Shapur I, Shapur II \u0219i Chosroes (Khosraw) I. Regi precum Bahram V (M\u0103garul S\u0103lbatic) \u0219i Chosroes (Khosraw) II  Parviz au devenit faimo\u0219i mai degrab\u0103 datorit\u0103 legendelor \u021besute \u00een jurul lor dec\u00e2t datorit\u0103 competen\u021bei \u00een guvernare.<\/p>\n\n\n\n

Ardeshir Babakan (224\u2013241d.Hr) a fost cel care a fondat imperiului dup\u0103 ce i-a b\u0103tut pe par\u021bi. Fiul s\u0103u Shapur I (240-272 d.Hr.) a purtat campanii de succes \u00eempotriva romanilor \u0219i \u00een 260 d.Hr l-a luat prizonier pe \u00eemp\u0103ratul Valerian. Pe timpul guvern\u0103rii lui Shapur I a tr\u0103it Mani, profetul care a l\u0103sat mo\u0219tenire omenirii Iadul. Mani pare s\u0103 fi vrut s\u0103 fac\u0103 o sintez\u0103 a tuturor credin\u021belor de p\u00e2n\u0103 la el, a \u00eemprumutat multe idei din zoroastrism, cre\u0219tinism, budism, de la gnostici. Din pricina acestui eclectism maniheenii au fost privi\u021bi cu suspiciune \u0219i persecuta\u021bi de to\u021bi reprezentan\u021bii celorlalte religii. Mani a men\u021binut principiile de baz\u0103 ale zoroastrismului: credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i diavol, \u00een rai \u0219i iad, judecata individual\u0103 de dup\u0103 moarte, judecata de apoi. Dar, spre deosebire de zoroastrieni, sus\u021binea o separare strict\u0103 dintre spirit \u0219i materie. Dup\u0103 p\u0103rerea lui spiritul este prins \u00een materie ca \u00eentr-o \u00eenchisoare \u0219i lupt\u0103 s\u0103 se elibereze \u0219i s\u0103 revin\u0103 la starea perfect\u0103 de lumin\u0103 pur\u0103. Concluzia fireasc\u0103 a fost c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im e corupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile ei, e rea prin defini\u021bie, o idee nu prea optimist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un alt conduc\u0103tor sasanid apreciat a fost Shapur al II-lea cel Mare (309-379 d.Hr.) care a reu\u0219it s\u0103 rec\u00e2\u0219tige de la romani teritorii pierdute anterior \u0219i care l-a b\u0103tut pe Iulian Apostatul \u0219i l-a luat prizonier. Pe timpul domniei lui a avut loc un eveniment important, convertirea armenilor \u0219i a \u00eemp\u0103ratului Constantin la cre\u0219tinism. Datorit\u0103 acestui fapt cre\u0219tinii au \u00eenceput s\u0103 fie persecuta\u021bi pe timpul lui Shapur al II-lea \u0219i a urma\u0219ilor lui, cu excep\u021bia cre\u0219tinilor nestorieni care erau persecuta\u021bi de bizantini \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103seau refugiu pe teritoriul sasanid.<\/p>\n\n\n\n

Chosroes (Khosraw) I, cunoscut \u0219i sub numele de Anushirvan cel Drept, este cel mai celebru dintre conduc\u0103torii sasanizi. Renumele \u0219i l-a c\u00e2\u0219tigat deoarecea reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unui secol de haos, \u00eenfr\u00e2ngeri, tulbur\u0103ri interne, declin economic \u0219i sl\u0103biciune \u00een guvernare. Istoricii spun c\u0103 ar fi fost tolerant cu toate religiile dar a instituit zoroastrismul ca religie oficial\u0103 de stat. Se mai spune c\u0103 sub auspiciile lui au \u00eenceput s\u0103 fie traduse masiv \u00een pahlavi c\u0103r\u021bi grece\u0219ti \u0219i indiene. De\u0219i arabii au distrus multe din bibiotecile persane se pare c\u0103 obiceiul traducerilor s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, pe vremea abasizilor \u0219i a condus la Epoca de Aur a Islamului.<\/p>\n\n\n\n

Pe timpul domnia lui Chosroes (Khosraw) al II-lea (591-628 d.Hr.) a \u00eenceput declinul ireversibil al puterii sasanide. \u00cen prim\u0103vara anului 633 d.Hr a urcat pe tron Yezdegerd, un nepot de-a lui Chosroes iar \u00een acela\u0219i an au avut loc primele raiduri ale unor trupe arabe pe teritoriul persan. Luptele continue dintre bizantini \u0219i sasanizi au reu\u0219int s\u0103 oboseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ambele imperii, facilit\u00e2nd astfel cucerirea arab\u0103 din secolul al VII-lea.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 vedem acum cu ce r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale istoriei sasanide ne-am intersectat noi \u00een timpul celor dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een Iran.<\/p>\n\n\n\n

 Templul Anahitei din Kangavar<\/em><\/h4>\n\n\n\n

N-a\u0219 insista prea mult cu pove\u0219ti despre acest templu pentru c\u0103 eu una n-am priceput mai nimic din ce-am v\u0103zut. Nu mi-a fost clar din explica\u021biile primite nici m\u0103car cine l-a construit. \u00cen panourile de la fa\u021ba locului erau aminti\u021bi at\u00e2t ahemenizii c\u00e2t \u0219i par\u021bii \u0219i sasanizii. Prin jur au fost descoperite tot soiul de artefacte, ba chiar \u0219i morminte contemporane cu toate cele trei imperii.<\/p>\n\n\n\n

Am luat de bun\u0103 explica\u021bia c-ar fi un templu al Anahitei, zei\u021ba apei \u0219i a fertilit\u0103\u021bii, unul din personajele principale ale trinit\u0103\u021bii Ahura Mazda – Mithra – Anahita, zeii dominan\u021bi ai panteonului indo-european iranian.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"
Nu cred c\u0103 vreun poli\u021bist de moravuri ar vrea s\u0103 se pun\u0103 r\u0103u cu zei\u021ba Anahita, pare a fi stra\u0219nic\u0103. Nici ea nu-\u0219i poatr\u0103 broboada cum trebuie.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Taq-e Bostan<\/em><\/h4>\n\n\n\n

O cu totul alt\u0103 impresie mi-au l\u0103sat basoreliefurile de la Taq-e Bostan, aflate \u00een ora\u0219ul modern Kermanshah, \u00eentr-un parc arheologic dr\u0103gu\u021b. Mi s-au p\u0103rut impresionante, mai ales c\u0103 le-am prins \u00eentr-o lumin\u0103 bun\u0103, pe \u00eenserat. \u00cen cazul \u00een care nu-mi intrase p\u00e2n\u0103 acum \u00een cap cum st\u0103tea treaba cu gra\u021bia divin\u0103 (farr-ul) primit\u0103 de regi direct de la zei, m\u0103 dumiream aici negre\u0219it. Sculpturile sunt unele dintre cele mai bune \u0219i mai bine conservate exemple de sculptur\u0103 persan\u0103 din perioada sasanid\u0103 \u0219i reprezint\u0103 investiturile regilor Ardashir al II-lea (379\u2013383) \u0219i Shapur al III-lea (383\u2013388).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Prima scen\u0103 pe care am z\u0103rit-o a fost \u00eencoronarea lui Ardashir al II-lea, s\u0103pat\u0103 direct pe suprafa\u021ba st\u00e2ncii. Ardashir st\u0103 la mijloc \u0219i prime\u0219te diadema puterii de la Shapur al II-lea aflat \u00een dreapta. Zeul Mithra, \u00een picioare \u00een st\u00e2nga, e martor la eveniment. Sub picioarele lui Shapur e reprezentat cel mai probabil bietul \u00eemp\u0103rat roman Iulian Apostatul.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Urm\u0103toarea scen\u0103 nu e at\u00e2t de vizibil\u0103 deoarece e ascuns\u0103 pe peretele din fund al unui arc (sau mai degrab\u0103 iwan). \u00cen partea de sus a peretelui sunt scrijelite dou\u0103 inscrip\u021bii \u00een pahlavi care atest\u0103 c\u0103 figurile de dedesupt sunt Shapur al II-lea cel Mare \u0219i fiul s\u0103u Shapur al III-lea. Speciali\u0219tii presupun c\u0103 monumentul ar fi fost construit \u00een timpul domniei lui Shapur al III-lea \u0219i c\u0103 inscrip\u021biile sunt de fapt mincinoase. Personajele ar fi Shapur al II-lea \u0219i Ardashir al II-lea, Shapur al III-lea confisc\u00e2nd doar imaginile \u0219i trec\u00e2ndu-\u0219i numele \u00een locul predecesorului s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Cel mai impresionant monument de la Taq-e Bostan e cel sculptat pe peretele din spate al iwanului mare. \u00cen friza superioar\u0103 e reprezentat regele Khosraw al II-lea Parviz flancat de Ahura Mazda \u0219i Anahita. \u00cen cea inferioar\u0103 st\u0103 un cavaler persan c\u0103lare, despre care se crede c\u0103 ar fi \u00eensu\u0219i Khosraw coco\u021bat pe bidiviul s\u0103u preferat. At\u00e2t calul, c\u00e2t \u0219i c\u0103l\u0103re\u021bul sunt \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een armur\u0103 de lupt\u0103 complet\u0103, ar face oric\u00e2nd de ru\u0219ine pe orice cavaler din evul mediu european.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Un soi de \u00eenger sasanid<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Sistemul hidraulic de la Shushtar<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Sincer, buc\u0103\u021bica pe care am v\u0103zut-o din sistemul hidraulic de la Shushtar m-a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103. \u00centregul complex e mult mai mare dec\u00e2t por\u021biunea pe care am vizitat-o noi. Este format din 13 baraje, poduri, canale \u0219i alte structuri, construite pe r\u00e2ul Karun, care func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 ca un sistem hidraulic complex.  A fost \u00eenceput pe vremea lui Darius cel Mare dar folosit intens pe vremea sasanizilor. Apa r\u00e2ului a fost dirijat\u0103 printr-un sistem de tuneluri \u0219i bazine spre ora\u0219ul Shushtar, aliment\u00e2nd mai multe mori.<\/p>\n\n\n\n

Noi am v\u0103zut doar podul-baraj Gargar \u0219i cascadele \u0219i morile amenajate \u00een aval. Am ajuns \u00een preajma lor dup\u0103 l\u0103sarea \u00eentunericilui ceea ce a ad\u0103ugat un strop de frumuse\u021be \u0219i mister priveli\u0219tilor. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ajungeam mai devreme poate g\u0103seam complexul deschis \u0219i apucam s\u0103 vedem mai de aproape acele minuni tehnologice sasanide.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"
Un alt pod sasanid \u00eent\u00e2lnit \u00een drum<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Bishapur<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Fost-am \u0219i \u00een vechiul ora\u0219 Bishapur, aflat pe drumul ce lega Persis de Elam. Am g\u0103sit aici ruine mai pu\u021bin apetisante \u0219i mai ales alte basoreliefuri s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd regi sasanizi \u0219i m\u0103re\u021bele lor fapte de arme.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit unei inscrip\u021bii, ora\u0219ul a fost fondat \u00een anul 266 d.Hr de Shapur I, cel care a provocat o tripl\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere romanilor, dup\u0103 ce l-a ucis pe Gordian al III-lea, l-a capturat pe Valerian \u0219i l-a for\u021bat pe Filip Arabul s\u0103 se predea. A construit o nou\u0103 capital\u0103 \u00een provincia lui natal\u0103 care s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u021bimea ambi\u021biilor sale: Bishapur, ora\u0219ul lui Shapur. Bishapur e primul ora\u0219 persan ce nu a avut o form\u0103 circular\u0103. Arhitectura lui a imitat a\u0219ez\u0103rile romane, de form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu un cardo \u0219i cu str\u0103zi paralele \u0219i perpendiculare.<\/p>\n\n\n\n

Am v\u0103zut aici ruine ale unui templu al focului \u0219i al unui templu al apei. Am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez sala de audien\u021b\u0103 ce era ornamentat\u0103 pe vremuri cu mozaicuri. A fost cam greu s\u0103 refac \u00een minte gloria-i apus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul \u0219i-a p\u0103strat importan\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 cucerirea arab\u0103 dar mai apoi a fost complet abandonat.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
\u00cen aceast\u0103 incint\u0103 era pe vremuri un templu al focului<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Iar acesta a fost un templu al Anahitei. Pe vremuri \u00eenc\u0103perea era plin\u0103 cu ap\u0103 adus\u0103 prin canale \u0219i u\u0219ile sterpe ce se v\u0103d \u00een fotografie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"
Accesul \u00een bazinul din templul Anahitei<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Mult mai interesante mi s-au b\u0103rut basoreliefurile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 de-a lungul unui r\u00e2u\u0219or. L-am reg\u0103sit pe Shapur primind gra\u021bia divin\u0103 de la Ahura Mazda.
Interesante mi s-au p\u0103rut \u0219i scenele de lupt\u0103 \u0219i victorie ce sem\u0103nau izbitor cu modul \u00een care au ales unii \u00eemp\u0103ra\u021bi romani s\u0103-\u0219i reprezinte triumfurile pe columne. Du\u0219mani, du\u0219mani dar lucrurile interesante meritau s\u0103 fie preluate.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Naqsh-e Rostam<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Am \u00eent\u00e2lnit basoreliefuri asem\u0103n\u0103toare \u0219i la Naqsh-eRostam, cioplite sub crucile regilor ahemenizi. Cea mai frumoas\u0103 dintre ele, reprezent\u00e2nd triumful regelui Shapur I \u00eempotriva \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani Valerian \u0219i Filip Arabul, era dup\u0103 schele din p\u0103cate. A trebui s\u0103 m\u0103 limitez la celelalte.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Yazd<\/em><\/h4>\n\n\n\n

A\u0219 vrea s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 povestire cu c\u00e2teva fotografii ale melancolicelor turnuri ale t\u0103cerii din Yazd. De\u0219i fizic nu provin de pe vremea sasanizilor, ideea care le-a dat c\u00e2ndva via\u021b\u0103 provine taman din acele timpuri. Zoroastrienii iranieni obi\u0219nuiau s\u0103-\u0219i depun\u0103 aici mor\u021bii dup\u0103 obiceiul str\u0103mo\u0219ilor lor sasanizi. Acum p\u00e2n\u0103 \u0219i turnurile acestea au fost abandonate. Dup\u0103 mintea mea ar putea fi un simbol al acelei lumi demult disp\u0103rute.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>
0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu p\u0103rere de r\u0103u va trebui s\u0103 sar acum peste mai bine de jum\u0103tate de mileniu de istorie persan\u0103. Spre surprinderea mea nu am \u00eent\u00e2lnit \u00een excursie mai nimic care s\u0103-mi aminteasc\u0103 de dinastia lui Seleucos, cel care a preluat bucata oriental\u0103 de imperiu de la Alexandru, \u0219i nici de par\u021bii ce s-au r\u0103zboit cu t\u0103tuca Traian. \u00cen afar\u0103 de Hercule cel cherchelit de la Bisotun \u0219i de un r\u0103zboinic part aflat \u00een Muzeul de arheologie din Teheran n-am z\u0103rit nimic care s\u0103 tr\u0103deze prezen\u021ba istoric\u0103 ai acestor st\u0103p\u00e2ni ai platoului iranian. Urme seleucide am g\u0103sit prin Turcia de sud-est iar vreo doi par\u021bi am \u00eent\u00e2lnit \u00een Kurdistanul irakian, \u00een Iran ia-i de unde nu-s. \u00cen schimb am dat peste nenum\u0103rate urme l\u0103sate de ultima dinastie pre-islamic\u0103 din istoria persan\u0103, sasanizii. Pentru consecven\u021b\u0103 trebuie musai s\u0103 zic vreo dou\u0103 vorbe \u0219i despre istoriile ei,  mai pu\u021bin cunoscute \u00een p\u0103r\u021bile noastre. Dinastia sasanid\u0103, care a avut cea mai lung\u0103 domnie din istoria Iranului (224\u2013651 d.Hr.), \u0219i-a construit imperiul cam pe acela\u0219i teritoriu ca ahemenizii, dac\u0103 e s\u0103 excludem Egiptul \u0219i por\u021biuni din Asia Mic\u0103. Capitala regatului lor a fost \u00een Ctesifon, aflat \u00een Irak-ul de azi, pe care au preluat-o de la seleucizi \u0219i par\u021bi. Pe vremea maximei lui expansiuni imperiul sasanid se \u00eentindea din Sogdiana (Samarkand, Buhara) \u0219i Iberia (Georgia) la nord p\u00e2n\u0103 \u00een peninsula arabic\u0103 la sud, de la r\u00e2ul Indus \u00een est p\u00e2n\u0103 la Tigrul superior \u0219i valea Eufratului \u00een vest. Sasanizii au fost o dinastie sut\u0103 la sut\u0103 persan\u0103, locul lor de ob\u00e2r\u0219ie fiind \u00een provincia Fars. Nu e de mirare c\u0103 au c\u0103utat s\u0103 readuc\u0103 la via\u021b\u0103 tradi\u021biile iraniene \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u0219tearg\u0103 influen\u021ba cultural\u0103 greceasc\u0103. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 pe vremea lor a fost consolidat\u0103 mult puterea central\u0103, \u0219ahin\u0219ahul control\u00e2nd o puzderie de conduc\u0103tori m\u0103run\u021bi, cunoscu\u021bi sub numele de shahrdari. Sistemul social pare s\u0103 fi fost destul de rigid, regele domnind cu ajutorul unei clase de r\u0103zboinici \u0219i magi ce controlau o p\u0103tur\u0103 de birocra\u021bi \u0219i plebei ce nu aveau prea mult\u0103 libertate. Religia oficial\u0103 \u00een stat a fost zoroastrismul. Preo\u021bimea zoroastrian\u0103 a devenit extrem de puternic\u0103 \u0219i cu timpul extrem de nepopular\u0103. Sunt unele p\u0103reri ce spun c\u0103 islamizarea rapid\u0103 a Persiei s-a datorat \u00een principal abuzurilor f\u0103cute de ace\u0219ti magi. Du\u0219manii tradi\u021bionali ai sasanizilor au fost, \u00een vest, romanii \u0219i bizantinii iar \u00een est tot soiul de popula\u021bii turco-mongole, ku\u0219anii \u0219i heftali\u021bii (hunii albi) de exemplu. Dinastia \u0219i-a luat numele de la un str\u0103mo\u0219 mitic numit Sasan, un \u00eenainta\u0219 al primului rege sasanid Ardashir. Din p\u0103cate pentru ei \u0219i pentru supu\u0219ii lor, conduc\u0103torii sasanizi au fost la fel de „s\u0103lbatici” ca \u0219i predecesorii lor. Din cauza luptelor lor fratricide regatul a cunoscut pu\u021bine perioade de pace \u0219i \u00eenflorire. Conduc\u0103torul sasanid tipic a fost atotputernic, un adev\u0103rat \u201etovar\u0103\u0219 al stelelor \u0219i frate al soarelui \u0219i al lunii\u201d. Doar patru conduc\u0103tori sasanizi au fost mai de doamne-ajut\u0103: Ardashir I, Shapur I, Shapur II \u0219i Chosroes (Khosraw) I. Regi precum Bahram V (M\u0103garul S\u0103lbatic) \u0219i Chosroes (Khosraw) II  Parviz au devenit faimo\u0219i mai degrab\u0103 datorit\u0103 legendelor \u021besute \u00een jurul lor dec\u00e2t datorit\u0103 competen\u021bei \u00een guvernare. Ardeshir Babakan (224\u2013241d.Hr) a fost cel care a fondat imperiului dup\u0103 ce i-a b\u0103tut pe par\u021bi. Fiul s\u0103u Shapur I (240-272 d.Hr.) a purtat campanii de succes \u00eempotriva romanilor \u0219i \u00een 260 d.Hr l-a luat prizonier pe \u00eemp\u0103ratul Valerian. Pe timpul guvern\u0103rii lui Shapur I a tr\u0103it Mani, profetul care a l\u0103sat mo\u0219tenire omenirii Iadul. Mani pare s\u0103 fi vrut s\u0103 fac\u0103 o sintez\u0103 a tuturor credin\u021belor de p\u00e2n\u0103 la el, a \u00eemprumutat multe idei din zoroastrism, cre\u0219tinism, budism, de la gnostici. Din pricina acestui eclectism maniheenii au fost privi\u021bi cu suspiciune \u0219i persecuta\u021bi de to\u021bi reprezentan\u021bii celorlalte religii. Mani a men\u021binut principiile de baz\u0103 ale zoroastrismului: credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i diavol, \u00een rai \u0219i iad, judecata individual\u0103 de dup\u0103 moarte, judecata de apoi. Dar, spre deosebire de zoroastrieni, sus\u021binea o separare strict\u0103 dintre spirit \u0219i materie. Dup\u0103 p\u0103rerea lui spiritul este prins \u00een materie ca \u00eentr-o \u00eenchisoare \u0219i lupt\u0103 s\u0103 se elibereze \u0219i s\u0103 revin\u0103 la starea perfect\u0103 de lumin\u0103 pur\u0103. Concluzia fireasc\u0103 a fost c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im e corupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile ei, e rea prin defini\u021bie, o idee nu prea optimist\u0103. Un alt conduc\u0103tor sasanid apreciat a fost Shapur al II-lea cel Mare (309-379 d.Hr.) care a reu\u0219it s\u0103 rec\u00e2\u0219tige de la romani teritorii pierdute anterior \u0219i care l-a b\u0103tut pe Iulian Apostatul \u0219i l-a luat prizonier. Pe timpul domniei lui a avut loc un eveniment important, convertirea armenilor \u0219i a \u00eemp\u0103ratului Constantin la cre\u0219tinism. Datorit\u0103 acestui fapt cre\u0219tinii au \u00eenceput s\u0103 fie persecuta\u021bi pe timpul lui Shapur al II-lea \u0219i a urma\u0219ilor lui, cu excep\u021bia cre\u0219tinilor nestorieni care erau persecuta\u021bi de bizantini \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103seau refugiu pe teritoriul sasanid. Chosroes (Khosraw) I, cunoscut \u0219i sub numele de Anushirvan cel Drept, este cel mai celebru dintre conduc\u0103torii sasanizi. Renumele \u0219i l-a c\u00e2\u0219tigat deoarecea reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unui secol de haos, \u00eenfr\u00e2ngeri, tulbur\u0103ri interne, declin economic \u0219i sl\u0103biciune \u00een guvernare. Istoricii spun c\u0103 ar fi fost tolerant cu toate religiile dar a instituit zoroastrismul ca religie oficial\u0103 de stat. Se mai spune c\u0103 sub auspiciile lui au \u00eenceput s\u0103 fie traduse masiv \u00een pahlavi c\u0103r\u021bi grece\u0219ti \u0219i indiene. De\u0219i arabii au distrus multe din bibiotecile persane se pare c\u0103 obiceiul traducerilor s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, pe vremea abasizilor \u0219i a condus la Epoca de Aur a Islamului. Pe timpul domnia lui Chosroes (Khosraw) al II-lea (591-628 d.Hr.) a \u00eenceput declinul ireversibil al puterii sasanide. \u00cen prim\u0103vara anului 633 d.Hr a urcat pe tron Yezdegerd, un nepot de-a lui Chosroes iar \u00een acela\u0219i an au avut loc primele raiduri ale unor trupe arabe pe teritoriul persan. Luptele continue dintre bizantini \u0219i sasanizi au reu\u0219int s\u0103 oboseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ambele imperii, facilit\u00e2nd astfel cucerirea arab\u0103 din secolul al VII-lea. S\u0103 vedem acum cu ce r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale istoriei sasanide ne-am intersectat noi \u00een timpul celor dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een Iran.  Templul Anahitei din Kangavar N-a\u0219 insista prea mult cu pove\u0219ti despre acest templu pentru c\u0103 eu una n-am priceput mai nimic din ce-am v\u0103zut. Nu mi-a fost clar din explica\u021biile primite nici m\u0103car cine l-a construit. \u00cen panourile de la fa\u021ba locului erau aminti\u021bi at\u00e2t ahemenizii c\u00e2t \u0219i par\u021bii \u0219i sasanizii. Prin jur au fost descoperite tot soiul de artefacte, ba chiar \u0219i morminte contemporane cu toate cele trei imperii. Am luat de bun\u0103 explica\u021bia c-ar fi un templu al Anahitei, zei\u021ba apei \u0219i a fertilit\u0103\u021bii, unul din personajele principale ale trinit\u0103\u021bii Ahura Mazda – Mithra – Anahita, zeii dominan\u021bi ai panteonului indo-european iranian. Taq-e Bostan O cu totul alt\u0103 impresie mi-au l\u0103sat basoreliefurile de la Taq-e Bostan, aflate \u00een ora\u0219ul modern Kermanshah, \u00eentr-un parc arheologic dr\u0103gu\u021b. Mi s-au p\u0103rut impresionante, mai ales c\u0103 le-am prins \u00eentr-o lumin\u0103 bun\u0103, pe \u00eenserat. \u00cen cazul \u00een care nu-mi intrase p\u00e2n\u0103 acum \u00een cap cum st\u0103tea treaba cu gra\u021bia divin\u0103 (farr-ul) primit\u0103 de regi direct de la zei, m\u0103 dumiream aici negre\u0219it. Sculpturile sunt unele dintre cele mai bune \u0219i mai bine conservate exemple de sculptur\u0103 persan\u0103 din perioada sasanid\u0103 \u0219i reprezint\u0103 investiturile regilor Ardashir al II-lea (379\u2013383) \u0219i Shapur al III-lea (383\u2013388). Prima scen\u0103 pe care am z\u0103rit-o a fost \u00eencoronarea lui Ardashir al II-lea, s\u0103pat\u0103 direct pe suprafa\u021ba st\u00e2ncii. Ardashir st\u0103 la mijloc \u0219i prime\u0219te diadema puterii de la Shapur al II-lea aflat \u00een dreapta. Zeul Mithra, \u00een picioare \u00een st\u00e2nga, e martor la eveniment. Sub picioarele lui Shapur e reprezentat cel mai probabil bietul \u00eemp\u0103rat roman Iulian Apostatul. Urm\u0103toarea scen\u0103 nu e at\u00e2t de vizibil\u0103 deoarece e ascuns\u0103 pe peretele din fund al unui arc (sau mai degrab\u0103 iwan). \u00cen partea de sus a peretelui sunt scrijelite dou\u0103 inscrip\u021bii \u00een pahlavi care atest\u0103 c\u0103 figurile de dedesupt sunt Shapur al II-lea cel Mare \u0219i fiul s\u0103u Shapur al III-lea. Speciali\u0219tii presupun c\u0103 monumentul ar fi fost construit \u00een timpul domniei lui Shapur al III-lea \u0219i c\u0103 inscrip\u021biile sunt de fapt mincinoase. Personajele ar fi Shapur al II-lea \u0219i Ardashir al II-lea, Shapur al III-lea confisc\u00e2nd doar imaginile \u0219i trec\u00e2ndu-\u0219i numele \u00een locul predecesorului s\u0103u. Cel mai impresionant monument de la Taq-e Bostan e cel sculptat pe peretele din spate al iwanului mare. \u00cen friza superioar\u0103 e reprezentat regele Khosraw al II-lea Parviz flancat de Ahura Mazda \u0219i Anahita. \u00cen cea inferioar\u0103 st\u0103 un cavaler persan c\u0103lare, despre care se crede c\u0103 ar fi \u00eensu\u0219i Khosraw coco\u021bat pe bidiviul s\u0103u preferat. At\u00e2t calul, c\u00e2t \u0219i c\u0103l\u0103re\u021bul sunt \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een armur\u0103 de lupt\u0103 complet\u0103, ar face oric\u00e2nd de ru\u0219ine pe orice cavaler din evul mediu european. Sistemul hidraulic de la Shushtar Sincer, buc\u0103\u021bica pe care am v\u0103zut-o din sistemul hidraulic de la Shushtar m-a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103. \u00centregul complex e mult mai mare dec\u00e2t por\u021biunea pe care am vizitat-o noi. Este format din 13 baraje, poduri, canale \u0219i alte structuri, construite pe r\u00e2ul Karun, care func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 ca un sistem hidraulic complex.  A fost \u00eenceput pe vremea lui Darius cel Mare dar folosit intens pe vremea sasanizilor. Apa r\u00e2ului a fost dirijat\u0103 printr-un sistem de tuneluri \u0219i bazine spre ora\u0219ul Shushtar, aliment\u00e2nd mai multe mori. Noi am v\u0103zut doar podul-baraj Gargar \u0219i cascadele \u0219i morile amenajate \u00een aval. Am ajuns \u00een preajma lor dup\u0103 l\u0103sarea \u00eentunericilui ceea ce a ad\u0103ugat un strop de frumuse\u021be \u0219i mister priveli\u0219tilor. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ajungeam mai devreme poate g\u0103seam complexul deschis \u0219i apucam s\u0103 vedem mai de aproape acele minuni tehnologice sasanide. Bishapur Fost-am \u0219i \u00een vechiul ora\u0219 Bishapur, aflat pe drumul ce lega Persis de Elam. Am g\u0103sit aici ruine mai pu\u021bin apetisante \u0219i mai ales alte basoreliefuri s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd regi sasanizi \u0219i m\u0103re\u021bele lor fapte de arme. Potrivit unei inscrip\u021bii, ora\u0219ul a fost fondat \u00een anul 266 d.Hr de Shapur I, cel care a provocat o tripl\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere romanilor, dup\u0103 ce l-a ucis pe Gordian al III-lea, l-a capturat pe Valerian \u0219i l-a for\u021bat pe Filip Arabul s\u0103 se predea. A construit o nou\u0103 capital\u0103 \u00een provincia lui natal\u0103 care s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u021bimea ambi\u021biilor sale: Bishapur, ora\u0219ul lui Shapur. Bishapur e primul ora\u0219 persan ce nu a avut o form\u0103 circular\u0103. Arhitectura lui a imitat a\u0219ez\u0103rile romane, de form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu un cardo \u0219i cu str\u0103zi paralele \u0219i perpendiculare. Am v\u0103zut aici ruine ale unui templu al focului \u0219i al unui templu al apei. Am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez sala de audien\u021b\u0103 ce era ornamentat\u0103 pe vremuri cu mozaicuri. A fost cam greu s\u0103 refac \u00een minte gloria-i apus\u0103. Ora\u0219ul \u0219i-a p\u0103strat importan\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 cucerirea arab\u0103 dar mai apoi a fost complet abandonat. Mult mai interesante mi s-au b\u0103rut basoreliefurile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 de-a lungul unui r\u00e2u\u0219or. L-am reg\u0103sit pe Shapur primind gra\u021bia divin\u0103 de la Ahura Mazda.Interesante mi s-au p\u0103rut \u0219i scenele de lupt\u0103 \u0219i victorie ce sem\u0103nau izbitor cu modul \u00een care au ales unii \u00eemp\u0103ra\u021bi romani s\u0103-\u0219i reprezinte triumfurile pe columne. Du\u0219mani, du\u0219mani dar lucrurile interesante meritau s\u0103 fie preluate. Naqsh-e Rostam Am \u00eent\u00e2lnit basoreliefuri asem\u0103n\u0103toare \u0219i la Naqsh-eRostam, cioplite sub crucile regilor ahemenizi. Cea mai frumoas\u0103 dintre ele, reprezent\u00e2nd triumful regelui Shapur I \u00eempotriva \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani Valerian \u0219i Filip Arabul, era dup\u0103 schele din p\u0103cate. A trebui s\u0103 m\u0103 limitez la celelalte. Yazd A\u0219 vrea s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 povestire cu c\u00e2teva fotografii ale melancolicelor turnuri ale t\u0103cerii din Yazd. De\u0219i fizic nu provin de pe vremea sasanizilor, ideea care le-a dat c\u00e2ndva via\u021b\u0103 provine taman din acele timpuri. Zoroastrienii iranieni obi\u0219nuiau s\u0103-\u0219i depun\u0103 aici mor\u021bii dup\u0103 obiceiul str\u0103mo\u0219ilor lor sasanizi. Acum p\u00e2n\u0103 \u0219i turnurile acestea au fost abandonate. Dup\u0103 mintea mea ar putea fi un simbol al acelei lumi demult disp\u0103rute. +6 0<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":39513,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[850,685,688,1011],"tags":[1037],"class_list":["post-39471","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-iran","category-asia","category-calatorii","category-iran-2","tag-palmares-patrimoniu-unesco"],"yoast_head":"\nDin vremea sasanizilor - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Din vremea sasanizilor - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Cu p\u0103rere de r\u0103u va trebui s\u0103 sar acum peste mai bine de jum\u0103tate de mileniu de istorie persan\u0103. Spre surprinderea mea nu am \u00eent\u00e2lnit \u00een excursie mai nimic care s\u0103-mi aminteasc\u0103 de dinastia lui Seleucos, cel care a preluat bucata oriental\u0103 de imperiu de la Alexandru, \u0219i nici de par\u021bii ce s-au r\u0103zboit cu t\u0103tuca Traian. \u00cen afar\u0103 de Hercule cel cherchelit de la Bisotun \u0219i de un r\u0103zboinic part aflat \u00een Muzeul de arheologie din Teheran n-am z\u0103rit nimic care s\u0103 tr\u0103deze prezen\u021ba istoric\u0103 ai acestor st\u0103p\u00e2ni ai platoului iranian. Urme seleucide am g\u0103sit prin Turcia de sud-est iar vreo doi par\u021bi am \u00eent\u00e2lnit \u00een Kurdistanul irakian, \u00een Iran ia-i de unde nu-s. \u00cen schimb am dat peste nenum\u0103rate urme l\u0103sate de ultima dinastie pre-islamic\u0103 din istoria persan\u0103, sasanizii. Pentru consecven\u021b\u0103 trebuie musai s\u0103 zic vreo dou\u0103 vorbe \u0219i despre istoriile ei,  mai pu\u021bin cunoscute \u00een p\u0103r\u021bile noastre. Dinastia sasanid\u0103, care a avut cea mai lung\u0103 domnie din istoria Iranului (224\u2013651 d.Hr.), \u0219i-a construit imperiul cam pe acela\u0219i teritoriu ca ahemenizii, dac\u0103 e s\u0103 excludem Egiptul \u0219i por\u021biuni din Asia Mic\u0103. Capitala regatului lor a fost \u00een Ctesifon, aflat \u00een Irak-ul de azi, pe care au preluat-o de la seleucizi \u0219i par\u021bi. Pe vremea maximei lui expansiuni imperiul sasanid se \u00eentindea din Sogdiana (Samarkand, Buhara) \u0219i Iberia (Georgia) la nord p\u00e2n\u0103 \u00een peninsula arabic\u0103 la sud, de la r\u00e2ul Indus \u00een est p\u00e2n\u0103 la Tigrul superior \u0219i valea Eufratului \u00een vest. Sasanizii au fost o dinastie sut\u0103 la sut\u0103 persan\u0103, locul lor de ob\u00e2r\u0219ie fiind \u00een provincia Fars. Nu e de mirare c\u0103 au c\u0103utat s\u0103 readuc\u0103 la via\u021b\u0103 tradi\u021biile iraniene \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u0219tearg\u0103 influen\u021ba cultural\u0103 greceasc\u0103. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 pe vremea lor a fost consolidat\u0103 mult puterea central\u0103, \u0219ahin\u0219ahul control\u00e2nd o puzderie de conduc\u0103tori m\u0103run\u021bi, cunoscu\u021bi sub numele de shahrdari. Sistemul social pare s\u0103 fi fost destul de rigid, regele domnind cu ajutorul unei clase de r\u0103zboinici \u0219i magi ce controlau o p\u0103tur\u0103 de birocra\u021bi \u0219i plebei ce nu aveau prea mult\u0103 libertate. Religia oficial\u0103 \u00een stat a fost zoroastrismul. Preo\u021bimea zoroastrian\u0103 a devenit extrem de puternic\u0103 \u0219i cu timpul extrem de nepopular\u0103. Sunt unele p\u0103reri ce spun c\u0103 islamizarea rapid\u0103 a Persiei s-a datorat \u00een principal abuzurilor f\u0103cute de ace\u0219ti magi. Du\u0219manii tradi\u021bionali ai sasanizilor au fost, \u00een vest, romanii \u0219i bizantinii iar \u00een est tot soiul de popula\u021bii turco-mongole, ku\u0219anii \u0219i heftali\u021bii (hunii albi) de exemplu. Dinastia \u0219i-a luat numele de la un str\u0103mo\u0219 mitic numit Sasan, un \u00eenainta\u0219 al primului rege sasanid Ardashir. Din p\u0103cate pentru ei \u0219i pentru supu\u0219ii lor, conduc\u0103torii sasanizi au fost la fel de „s\u0103lbatici” ca \u0219i predecesorii lor. Din cauza luptelor lor fratricide regatul a cunoscut pu\u021bine perioade de pace \u0219i \u00eenflorire. Conduc\u0103torul sasanid tipic a fost atotputernic, un adev\u0103rat \u201etovar\u0103\u0219 al stelelor \u0219i frate al soarelui \u0219i al lunii\u201d. Doar patru conduc\u0103tori sasanizi au fost mai de doamne-ajut\u0103: Ardashir I, Shapur I, Shapur II \u0219i Chosroes (Khosraw) I. Regi precum Bahram V (M\u0103garul S\u0103lbatic) \u0219i Chosroes (Khosraw) II  Parviz au devenit faimo\u0219i mai degrab\u0103 datorit\u0103 legendelor \u021besute \u00een jurul lor dec\u00e2t datorit\u0103 competen\u021bei \u00een guvernare. Ardeshir Babakan (224\u2013241d.Hr) a fost cel care a fondat imperiului dup\u0103 ce i-a b\u0103tut pe par\u021bi. Fiul s\u0103u Shapur I (240-272 d.Hr.) a purtat campanii de succes \u00eempotriva romanilor \u0219i \u00een 260 d.Hr l-a luat prizonier pe \u00eemp\u0103ratul Valerian. Pe timpul guvern\u0103rii lui Shapur I a tr\u0103it Mani, profetul care a l\u0103sat mo\u0219tenire omenirii Iadul. Mani pare s\u0103 fi vrut s\u0103 fac\u0103 o sintez\u0103 a tuturor credin\u021belor de p\u00e2n\u0103 la el, a \u00eemprumutat multe idei din zoroastrism, cre\u0219tinism, budism, de la gnostici. Din pricina acestui eclectism maniheenii au fost privi\u021bi cu suspiciune \u0219i persecuta\u021bi de to\u021bi reprezentan\u021bii celorlalte religii. Mani a men\u021binut principiile de baz\u0103 ale zoroastrismului: credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i diavol, \u00een rai \u0219i iad, judecata individual\u0103 de dup\u0103 moarte, judecata de apoi. Dar, spre deosebire de zoroastrieni, sus\u021binea o separare strict\u0103 dintre spirit \u0219i materie. Dup\u0103 p\u0103rerea lui spiritul este prins \u00een materie ca \u00eentr-o \u00eenchisoare \u0219i lupt\u0103 s\u0103 se elibereze \u0219i s\u0103 revin\u0103 la starea perfect\u0103 de lumin\u0103 pur\u0103. Concluzia fireasc\u0103 a fost c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im e corupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile ei, e rea prin defini\u021bie, o idee nu prea optimist\u0103. Un alt conduc\u0103tor sasanid apreciat a fost Shapur al II-lea cel Mare (309-379 d.Hr.) care a reu\u0219it s\u0103 rec\u00e2\u0219tige de la romani teritorii pierdute anterior \u0219i care l-a b\u0103tut pe Iulian Apostatul \u0219i l-a luat prizonier. Pe timpul domniei lui a avut loc un eveniment important, convertirea armenilor \u0219i a \u00eemp\u0103ratului Constantin la cre\u0219tinism. Datorit\u0103 acestui fapt cre\u0219tinii au \u00eenceput s\u0103 fie persecuta\u021bi pe timpul lui Shapur al II-lea \u0219i a urma\u0219ilor lui, cu excep\u021bia cre\u0219tinilor nestorieni care erau persecuta\u021bi de bizantini \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103seau refugiu pe teritoriul sasanid. Chosroes (Khosraw) I, cunoscut \u0219i sub numele de Anushirvan cel Drept, este cel mai celebru dintre conduc\u0103torii sasanizi. Renumele \u0219i l-a c\u00e2\u0219tigat deoarecea reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unui secol de haos, \u00eenfr\u00e2ngeri, tulbur\u0103ri interne, declin economic \u0219i sl\u0103biciune \u00een guvernare. Istoricii spun c\u0103 ar fi fost tolerant cu toate religiile dar a instituit zoroastrismul ca religie oficial\u0103 de stat. Se mai spune c\u0103 sub auspiciile lui au \u00eenceput s\u0103 fie traduse masiv \u00een pahlavi c\u0103r\u021bi grece\u0219ti \u0219i indiene. De\u0219i arabii au distrus multe din bibiotecile persane se pare c\u0103 obiceiul traducerilor s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, pe vremea abasizilor \u0219i a condus la Epoca de Aur a Islamului. Pe timpul domnia lui Chosroes (Khosraw) al II-lea (591-628 d.Hr.) a \u00eenceput declinul ireversibil al puterii sasanide. \u00cen prim\u0103vara anului 633 d.Hr a urcat pe tron Yezdegerd, un nepot de-a lui Chosroes iar \u00een acela\u0219i an au avut loc primele raiduri ale unor trupe arabe pe teritoriul persan. Luptele continue dintre bizantini \u0219i sasanizi au reu\u0219int s\u0103 oboseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ambele imperii, facilit\u00e2nd astfel cucerirea arab\u0103 din secolul al VII-lea. S\u0103 vedem acum cu ce r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale istoriei sasanide ne-am intersectat noi \u00een timpul celor dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een Iran.  Templul Anahitei din Kangavar N-a\u0219 insista prea mult cu pove\u0219ti despre acest templu pentru c\u0103 eu una n-am priceput mai nimic din ce-am v\u0103zut. Nu mi-a fost clar din explica\u021biile primite nici m\u0103car cine l-a construit. \u00cen panourile de la fa\u021ba locului erau aminti\u021bi at\u00e2t ahemenizii c\u00e2t \u0219i par\u021bii \u0219i sasanizii. Prin jur au fost descoperite tot soiul de artefacte, ba chiar \u0219i morminte contemporane cu toate cele trei imperii. Am luat de bun\u0103 explica\u021bia c-ar fi un templu al Anahitei, zei\u021ba apei \u0219i a fertilit\u0103\u021bii, unul din personajele principale ale trinit\u0103\u021bii Ahura Mazda – Mithra – Anahita, zeii dominan\u021bi ai panteonului indo-european iranian. Taq-e Bostan O cu totul alt\u0103 impresie mi-au l\u0103sat basoreliefurile de la Taq-e Bostan, aflate \u00een ora\u0219ul modern Kermanshah, \u00eentr-un parc arheologic dr\u0103gu\u021b. Mi s-au p\u0103rut impresionante, mai ales c\u0103 le-am prins \u00eentr-o lumin\u0103 bun\u0103, pe \u00eenserat. \u00cen cazul \u00een care nu-mi intrase p\u00e2n\u0103 acum \u00een cap cum st\u0103tea treaba cu gra\u021bia divin\u0103 (farr-ul) primit\u0103 de regi direct de la zei, m\u0103 dumiream aici negre\u0219it. Sculpturile sunt unele dintre cele mai bune \u0219i mai bine conservate exemple de sculptur\u0103 persan\u0103 din perioada sasanid\u0103 \u0219i reprezint\u0103 investiturile regilor Ardashir al II-lea (379\u2013383) \u0219i Shapur al III-lea (383\u2013388). Prima scen\u0103 pe care am z\u0103rit-o a fost \u00eencoronarea lui Ardashir al II-lea, s\u0103pat\u0103 direct pe suprafa\u021ba st\u00e2ncii. Ardashir st\u0103 la mijloc \u0219i prime\u0219te diadema puterii de la Shapur al II-lea aflat \u00een dreapta. Zeul Mithra, \u00een picioare \u00een st\u00e2nga, e martor la eveniment. Sub picioarele lui Shapur e reprezentat cel mai probabil bietul \u00eemp\u0103rat roman Iulian Apostatul. Urm\u0103toarea scen\u0103 nu e at\u00e2t de vizibil\u0103 deoarece e ascuns\u0103 pe peretele din fund al unui arc (sau mai degrab\u0103 iwan). \u00cen partea de sus a peretelui sunt scrijelite dou\u0103 inscrip\u021bii \u00een pahlavi care atest\u0103 c\u0103 figurile de dedesupt sunt Shapur al II-lea cel Mare \u0219i fiul s\u0103u Shapur al III-lea. Speciali\u0219tii presupun c\u0103 monumentul ar fi fost construit \u00een timpul domniei lui Shapur al III-lea \u0219i c\u0103 inscrip\u021biile sunt de fapt mincinoase. Personajele ar fi Shapur al II-lea \u0219i Ardashir al II-lea, Shapur al III-lea confisc\u00e2nd doar imaginile \u0219i trec\u00e2ndu-\u0219i numele \u00een locul predecesorului s\u0103u. Cel mai impresionant monument de la Taq-e Bostan e cel sculptat pe peretele din spate al iwanului mare. \u00cen friza superioar\u0103 e reprezentat regele Khosraw al II-lea Parviz flancat de Ahura Mazda \u0219i Anahita. \u00cen cea inferioar\u0103 st\u0103 un cavaler persan c\u0103lare, despre care se crede c\u0103 ar fi \u00eensu\u0219i Khosraw coco\u021bat pe bidiviul s\u0103u preferat. At\u00e2t calul, c\u00e2t \u0219i c\u0103l\u0103re\u021bul sunt \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een armur\u0103 de lupt\u0103 complet\u0103, ar face oric\u00e2nd de ru\u0219ine pe orice cavaler din evul mediu european. Sistemul hidraulic de la Shushtar Sincer, buc\u0103\u021bica pe care am v\u0103zut-o din sistemul hidraulic de la Shushtar m-a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103. \u00centregul complex e mult mai mare dec\u00e2t por\u021biunea pe care am vizitat-o noi. Este format din 13 baraje, poduri, canale \u0219i alte structuri, construite pe r\u00e2ul Karun, care func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 ca un sistem hidraulic complex.  A fost \u00eenceput pe vremea lui Darius cel Mare dar folosit intens pe vremea sasanizilor. Apa r\u00e2ului a fost dirijat\u0103 printr-un sistem de tuneluri \u0219i bazine spre ora\u0219ul Shushtar, aliment\u00e2nd mai multe mori. Noi am v\u0103zut doar podul-baraj Gargar \u0219i cascadele \u0219i morile amenajate \u00een aval. Am ajuns \u00een preajma lor dup\u0103 l\u0103sarea \u00eentunericilui ceea ce a ad\u0103ugat un strop de frumuse\u021be \u0219i mister priveli\u0219tilor. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ajungeam mai devreme poate g\u0103seam complexul deschis \u0219i apucam s\u0103 vedem mai de aproape acele minuni tehnologice sasanide. Bishapur Fost-am \u0219i \u00een vechiul ora\u0219 Bishapur, aflat pe drumul ce lega Persis de Elam. Am g\u0103sit aici ruine mai pu\u021bin apetisante \u0219i mai ales alte basoreliefuri s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd regi sasanizi \u0219i m\u0103re\u021bele lor fapte de arme. Potrivit unei inscrip\u021bii, ora\u0219ul a fost fondat \u00een anul 266 d.Hr de Shapur I, cel care a provocat o tripl\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere romanilor, dup\u0103 ce l-a ucis pe Gordian al III-lea, l-a capturat pe Valerian \u0219i l-a for\u021bat pe Filip Arabul s\u0103 se predea. A construit o nou\u0103 capital\u0103 \u00een provincia lui natal\u0103 care s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u021bimea ambi\u021biilor sale: Bishapur, ora\u0219ul lui Shapur. Bishapur e primul ora\u0219 persan ce nu a avut o form\u0103 circular\u0103. Arhitectura lui a imitat a\u0219ez\u0103rile romane, de form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu un cardo \u0219i cu str\u0103zi paralele \u0219i perpendiculare. Am v\u0103zut aici ruine ale unui templu al focului \u0219i al unui templu al apei. Am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez sala de audien\u021b\u0103 ce era ornamentat\u0103 pe vremuri cu mozaicuri. A fost cam greu s\u0103 refac \u00een minte gloria-i apus\u0103. Ora\u0219ul \u0219i-a p\u0103strat importan\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 cucerirea arab\u0103 dar mai apoi a fost complet abandonat. Mult mai interesante mi s-au b\u0103rut basoreliefurile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 de-a lungul unui r\u00e2u\u0219or. L-am reg\u0103sit pe Shapur primind gra\u021bia divin\u0103 de la Ahura Mazda.Interesante mi s-au p\u0103rut \u0219i scenele de lupt\u0103 \u0219i victorie ce sem\u0103nau izbitor cu modul \u00een care au ales unii \u00eemp\u0103ra\u021bi romani s\u0103-\u0219i reprezinte triumfurile pe columne. Du\u0219mani, du\u0219mani dar lucrurile interesante meritau s\u0103 fie preluate. Naqsh-e Rostam Am \u00eent\u00e2lnit basoreliefuri asem\u0103n\u0103toare \u0219i la Naqsh-eRostam, cioplite sub crucile regilor ahemenizi. Cea mai frumoas\u0103 dintre ele, reprezent\u00e2nd triumful regelui Shapur I \u00eempotriva \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani Valerian \u0219i Filip Arabul, era dup\u0103 schele din p\u0103cate. A trebui s\u0103 m\u0103 limitez la celelalte. Yazd A\u0219 vrea s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 povestire cu c\u00e2teva fotografii ale melancolicelor turnuri ale t\u0103cerii din Yazd. De\u0219i fizic nu provin de pe vremea sasanizilor, ideea care le-a dat c\u00e2ndva via\u021b\u0103 provine taman din acele timpuri. Zoroastrienii iranieni obi\u0219nuiau s\u0103-\u0219i depun\u0103 aici mor\u021bii dup\u0103 obiceiul str\u0103mo\u0219ilor lor sasanizi. Acum p\u00e2n\u0103 \u0219i turnurile acestea au fost abandonate. Dup\u0103 mintea mea ar putea fi un simbol al acelei lumi demult disp\u0103rute. +6 0\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2022-10-23T11:49:48+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-07-16T15:08:48+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"600\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"397\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"21 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"Din vremea sasanizilor Jurnal iranian II - Capitolul 3\",\"datePublished\":\"2022-10-23T11:49:48+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-16T15:08:48+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/\"},\"wordCount\":2296,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2022\\\/10\\\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1\",\"keywords\":[\"UNESCO Cultural WH\"],\"articleSection\":[\"🇮🇷 Iran\",\"Asia\",\"C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea\",\"iran 2\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/\",\"name\":\"Din vremea sasanizilor - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2022\\\/10\\\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1\",\"datePublished\":\"2022-10-23T11:49:48+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-16T15:08:48+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2022\\\/10\\\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2022\\\/10\\\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1\",\"width\":600,\"height\":397},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/din-vremea-sasanizilor\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Din vremea sasanizilor\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Din vremea sasanizilor - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Din vremea sasanizilor - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica","og_description":"Cu p\u0103rere de r\u0103u va trebui s\u0103 sar acum peste mai bine de jum\u0103tate de mileniu de istorie persan\u0103. Spre surprinderea mea nu am \u00eent\u00e2lnit \u00een excursie mai nimic care s\u0103-mi aminteasc\u0103 de dinastia lui Seleucos, cel care a preluat bucata oriental\u0103 de imperiu de la Alexandru, \u0219i nici de par\u021bii ce s-au r\u0103zboit cu t\u0103tuca Traian. \u00cen afar\u0103 de Hercule cel cherchelit de la Bisotun \u0219i de un r\u0103zboinic part aflat \u00een Muzeul de arheologie din Teheran n-am z\u0103rit nimic care s\u0103 tr\u0103deze prezen\u021ba istoric\u0103 ai acestor st\u0103p\u00e2ni ai platoului iranian. Urme seleucide am g\u0103sit prin Turcia de sud-est iar vreo doi par\u021bi am \u00eent\u00e2lnit \u00een Kurdistanul irakian, \u00een Iran ia-i de unde nu-s. \u00cen schimb am dat peste nenum\u0103rate urme l\u0103sate de ultima dinastie pre-islamic\u0103 din istoria persan\u0103, sasanizii. Pentru consecven\u021b\u0103 trebuie musai s\u0103 zic vreo dou\u0103 vorbe \u0219i despre istoriile ei,  mai pu\u021bin cunoscute \u00een p\u0103r\u021bile noastre. Dinastia sasanid\u0103, care a avut cea mai lung\u0103 domnie din istoria Iranului (224\u2013651 d.Hr.), \u0219i-a construit imperiul cam pe acela\u0219i teritoriu ca ahemenizii, dac\u0103 e s\u0103 excludem Egiptul \u0219i por\u021biuni din Asia Mic\u0103. Capitala regatului lor a fost \u00een Ctesifon, aflat \u00een Irak-ul de azi, pe care au preluat-o de la seleucizi \u0219i par\u021bi. Pe vremea maximei lui expansiuni imperiul sasanid se \u00eentindea din Sogdiana (Samarkand, Buhara) \u0219i Iberia (Georgia) la nord p\u00e2n\u0103 \u00een peninsula arabic\u0103 la sud, de la r\u00e2ul Indus \u00een est p\u00e2n\u0103 la Tigrul superior \u0219i valea Eufratului \u00een vest. Sasanizii au fost o dinastie sut\u0103 la sut\u0103 persan\u0103, locul lor de ob\u00e2r\u0219ie fiind \u00een provincia Fars. Nu e de mirare c\u0103 au c\u0103utat s\u0103 readuc\u0103 la via\u021b\u0103 tradi\u021biile iraniene \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u0219tearg\u0103 influen\u021ba cultural\u0103 greceasc\u0103. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 pe vremea lor a fost consolidat\u0103 mult puterea central\u0103, \u0219ahin\u0219ahul control\u00e2nd o puzderie de conduc\u0103tori m\u0103run\u021bi, cunoscu\u021bi sub numele de shahrdari. Sistemul social pare s\u0103 fi fost destul de rigid, regele domnind cu ajutorul unei clase de r\u0103zboinici \u0219i magi ce controlau o p\u0103tur\u0103 de birocra\u021bi \u0219i plebei ce nu aveau prea mult\u0103 libertate. Religia oficial\u0103 \u00een stat a fost zoroastrismul. Preo\u021bimea zoroastrian\u0103 a devenit extrem de puternic\u0103 \u0219i cu timpul extrem de nepopular\u0103. Sunt unele p\u0103reri ce spun c\u0103 islamizarea rapid\u0103 a Persiei s-a datorat \u00een principal abuzurilor f\u0103cute de ace\u0219ti magi. Du\u0219manii tradi\u021bionali ai sasanizilor au fost, \u00een vest, romanii \u0219i bizantinii iar \u00een est tot soiul de popula\u021bii turco-mongole, ku\u0219anii \u0219i heftali\u021bii (hunii albi) de exemplu. Dinastia \u0219i-a luat numele de la un str\u0103mo\u0219 mitic numit Sasan, un \u00eenainta\u0219 al primului rege sasanid Ardashir. Din p\u0103cate pentru ei \u0219i pentru supu\u0219ii lor, conduc\u0103torii sasanizi au fost la fel de „s\u0103lbatici” ca \u0219i predecesorii lor. Din cauza luptelor lor fratricide regatul a cunoscut pu\u021bine perioade de pace \u0219i \u00eenflorire. Conduc\u0103torul sasanid tipic a fost atotputernic, un adev\u0103rat \u201etovar\u0103\u0219 al stelelor \u0219i frate al soarelui \u0219i al lunii\u201d. Doar patru conduc\u0103tori sasanizi au fost mai de doamne-ajut\u0103: Ardashir I, Shapur I, Shapur II \u0219i Chosroes (Khosraw) I. Regi precum Bahram V (M\u0103garul S\u0103lbatic) \u0219i Chosroes (Khosraw) II  Parviz au devenit faimo\u0219i mai degrab\u0103 datorit\u0103 legendelor \u021besute \u00een jurul lor dec\u00e2t datorit\u0103 competen\u021bei \u00een guvernare. Ardeshir Babakan (224\u2013241d.Hr) a fost cel care a fondat imperiului dup\u0103 ce i-a b\u0103tut pe par\u021bi. Fiul s\u0103u Shapur I (240-272 d.Hr.) a purtat campanii de succes \u00eempotriva romanilor \u0219i \u00een 260 d.Hr l-a luat prizonier pe \u00eemp\u0103ratul Valerian. Pe timpul guvern\u0103rii lui Shapur I a tr\u0103it Mani, profetul care a l\u0103sat mo\u0219tenire omenirii Iadul. Mani pare s\u0103 fi vrut s\u0103 fac\u0103 o sintez\u0103 a tuturor credin\u021belor de p\u00e2n\u0103 la el, a \u00eemprumutat multe idei din zoroastrism, cre\u0219tinism, budism, de la gnostici. Din pricina acestui eclectism maniheenii au fost privi\u021bi cu suspiciune \u0219i persecuta\u021bi de to\u021bi reprezentan\u021bii celorlalte religii. Mani a men\u021binut principiile de baz\u0103 ale zoroastrismului: credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i diavol, \u00een rai \u0219i iad, judecata individual\u0103 de dup\u0103 moarte, judecata de apoi. Dar, spre deosebire de zoroastrieni, sus\u021binea o separare strict\u0103 dintre spirit \u0219i materie. Dup\u0103 p\u0103rerea lui spiritul este prins \u00een materie ca \u00eentr-o \u00eenchisoare \u0219i lupt\u0103 s\u0103 se elibereze \u0219i s\u0103 revin\u0103 la starea perfect\u0103 de lumin\u0103 pur\u0103. Concluzia fireasc\u0103 a fost c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im e corupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile ei, e rea prin defini\u021bie, o idee nu prea optimist\u0103. Un alt conduc\u0103tor sasanid apreciat a fost Shapur al II-lea cel Mare (309-379 d.Hr.) care a reu\u0219it s\u0103 rec\u00e2\u0219tige de la romani teritorii pierdute anterior \u0219i care l-a b\u0103tut pe Iulian Apostatul \u0219i l-a luat prizonier. Pe timpul domniei lui a avut loc un eveniment important, convertirea armenilor \u0219i a \u00eemp\u0103ratului Constantin la cre\u0219tinism. Datorit\u0103 acestui fapt cre\u0219tinii au \u00eenceput s\u0103 fie persecuta\u021bi pe timpul lui Shapur al II-lea \u0219i a urma\u0219ilor lui, cu excep\u021bia cre\u0219tinilor nestorieni care erau persecuta\u021bi de bizantini \u0219i \u00ee\u0219i g\u0103seau refugiu pe teritoriul sasanid. Chosroes (Khosraw) I, cunoscut \u0219i sub numele de Anushirvan cel Drept, este cel mai celebru dintre conduc\u0103torii sasanizi. Renumele \u0219i l-a c\u00e2\u0219tigat deoarecea reu\u0219it s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unui secol de haos, \u00eenfr\u00e2ngeri, tulbur\u0103ri interne, declin economic \u0219i sl\u0103biciune \u00een guvernare. Istoricii spun c\u0103 ar fi fost tolerant cu toate religiile dar a instituit zoroastrismul ca religie oficial\u0103 de stat. Se mai spune c\u0103 sub auspiciile lui au \u00eenceput s\u0103 fie traduse masiv \u00een pahlavi c\u0103r\u021bi grece\u0219ti \u0219i indiene. De\u0219i arabii au distrus multe din bibiotecile persane se pare c\u0103 obiceiul traducerilor s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, pe vremea abasizilor \u0219i a condus la Epoca de Aur a Islamului. Pe timpul domnia lui Chosroes (Khosraw) al II-lea (591-628 d.Hr.) a \u00eenceput declinul ireversibil al puterii sasanide. \u00cen prim\u0103vara anului 633 d.Hr a urcat pe tron Yezdegerd, un nepot de-a lui Chosroes iar \u00een acela\u0219i an au avut loc primele raiduri ale unor trupe arabe pe teritoriul persan. Luptele continue dintre bizantini \u0219i sasanizi au reu\u0219int s\u0103 oboseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ambele imperii, facilit\u00e2nd astfel cucerirea arab\u0103 din secolul al VII-lea. S\u0103 vedem acum cu ce r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale istoriei sasanide ne-am intersectat noi \u00een timpul celor dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een Iran.  Templul Anahitei din Kangavar N-a\u0219 insista prea mult cu pove\u0219ti despre acest templu pentru c\u0103 eu una n-am priceput mai nimic din ce-am v\u0103zut. Nu mi-a fost clar din explica\u021biile primite nici m\u0103car cine l-a construit. \u00cen panourile de la fa\u021ba locului erau aminti\u021bi at\u00e2t ahemenizii c\u00e2t \u0219i par\u021bii \u0219i sasanizii. Prin jur au fost descoperite tot soiul de artefacte, ba chiar \u0219i morminte contemporane cu toate cele trei imperii. Am luat de bun\u0103 explica\u021bia c-ar fi un templu al Anahitei, zei\u021ba apei \u0219i a fertilit\u0103\u021bii, unul din personajele principale ale trinit\u0103\u021bii Ahura Mazda – Mithra – Anahita, zeii dominan\u021bi ai panteonului indo-european iranian. Taq-e Bostan O cu totul alt\u0103 impresie mi-au l\u0103sat basoreliefurile de la Taq-e Bostan, aflate \u00een ora\u0219ul modern Kermanshah, \u00eentr-un parc arheologic dr\u0103gu\u021b. Mi s-au p\u0103rut impresionante, mai ales c\u0103 le-am prins \u00eentr-o lumin\u0103 bun\u0103, pe \u00eenserat. \u00cen cazul \u00een care nu-mi intrase p\u00e2n\u0103 acum \u00een cap cum st\u0103tea treaba cu gra\u021bia divin\u0103 (farr-ul) primit\u0103 de regi direct de la zei, m\u0103 dumiream aici negre\u0219it. Sculpturile sunt unele dintre cele mai bune \u0219i mai bine conservate exemple de sculptur\u0103 persan\u0103 din perioada sasanid\u0103 \u0219i reprezint\u0103 investiturile regilor Ardashir al II-lea (379\u2013383) \u0219i Shapur al III-lea (383\u2013388). Prima scen\u0103 pe care am z\u0103rit-o a fost \u00eencoronarea lui Ardashir al II-lea, s\u0103pat\u0103 direct pe suprafa\u021ba st\u00e2ncii. Ardashir st\u0103 la mijloc \u0219i prime\u0219te diadema puterii de la Shapur al II-lea aflat \u00een dreapta. Zeul Mithra, \u00een picioare \u00een st\u00e2nga, e martor la eveniment. Sub picioarele lui Shapur e reprezentat cel mai probabil bietul \u00eemp\u0103rat roman Iulian Apostatul. Urm\u0103toarea scen\u0103 nu e at\u00e2t de vizibil\u0103 deoarece e ascuns\u0103 pe peretele din fund al unui arc (sau mai degrab\u0103 iwan). \u00cen partea de sus a peretelui sunt scrijelite dou\u0103 inscrip\u021bii \u00een pahlavi care atest\u0103 c\u0103 figurile de dedesupt sunt Shapur al II-lea cel Mare \u0219i fiul s\u0103u Shapur al III-lea. Speciali\u0219tii presupun c\u0103 monumentul ar fi fost construit \u00een timpul domniei lui Shapur al III-lea \u0219i c\u0103 inscrip\u021biile sunt de fapt mincinoase. Personajele ar fi Shapur al II-lea \u0219i Ardashir al II-lea, Shapur al III-lea confisc\u00e2nd doar imaginile \u0219i trec\u00e2ndu-\u0219i numele \u00een locul predecesorului s\u0103u. Cel mai impresionant monument de la Taq-e Bostan e cel sculptat pe peretele din spate al iwanului mare. \u00cen friza superioar\u0103 e reprezentat regele Khosraw al II-lea Parviz flancat de Ahura Mazda \u0219i Anahita. \u00cen cea inferioar\u0103 st\u0103 un cavaler persan c\u0103lare, despre care se crede c\u0103 ar fi \u00eensu\u0219i Khosraw coco\u021bat pe bidiviul s\u0103u preferat. At\u00e2t calul, c\u00e2t \u0219i c\u0103l\u0103re\u021bul sunt \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een armur\u0103 de lupt\u0103 complet\u0103, ar face oric\u00e2nd de ru\u0219ine pe orice cavaler din evul mediu european. Sistemul hidraulic de la Shushtar Sincer, buc\u0103\u021bica pe care am v\u0103zut-o din sistemul hidraulic de la Shushtar m-a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103. \u00centregul complex e mult mai mare dec\u00e2t por\u021biunea pe care am vizitat-o noi. Este format din 13 baraje, poduri, canale \u0219i alte structuri, construite pe r\u00e2ul Karun, care func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 ca un sistem hidraulic complex.  A fost \u00eenceput pe vremea lui Darius cel Mare dar folosit intens pe vremea sasanizilor. Apa r\u00e2ului a fost dirijat\u0103 printr-un sistem de tuneluri \u0219i bazine spre ora\u0219ul Shushtar, aliment\u00e2nd mai multe mori. Noi am v\u0103zut doar podul-baraj Gargar \u0219i cascadele \u0219i morile amenajate \u00een aval. Am ajuns \u00een preajma lor dup\u0103 l\u0103sarea \u00eentunericilui ceea ce a ad\u0103ugat un strop de frumuse\u021be \u0219i mister priveli\u0219tilor. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ajungeam mai devreme poate g\u0103seam complexul deschis \u0219i apucam s\u0103 vedem mai de aproape acele minuni tehnologice sasanide. Bishapur Fost-am \u0219i \u00een vechiul ora\u0219 Bishapur, aflat pe drumul ce lega Persis de Elam. Am g\u0103sit aici ruine mai pu\u021bin apetisante \u0219i mai ales alte basoreliefuri s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd regi sasanizi \u0219i m\u0103re\u021bele lor fapte de arme. Potrivit unei inscrip\u021bii, ora\u0219ul a fost fondat \u00een anul 266 d.Hr de Shapur I, cel care a provocat o tripl\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere romanilor, dup\u0103 ce l-a ucis pe Gordian al III-lea, l-a capturat pe Valerian \u0219i l-a for\u021bat pe Filip Arabul s\u0103 se predea. A construit o nou\u0103 capital\u0103 \u00een provincia lui natal\u0103 care s\u0103 se ridice la \u00een\u0103l\u021bimea ambi\u021biilor sale: Bishapur, ora\u0219ul lui Shapur. Bishapur e primul ora\u0219 persan ce nu a avut o form\u0103 circular\u0103. Arhitectura lui a imitat a\u0219ez\u0103rile romane, de form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu un cardo \u0219i cu str\u0103zi paralele \u0219i perpendiculare. Am v\u0103zut aici ruine ale unui templu al focului \u0219i al unui templu al apei. Am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez sala de audien\u021b\u0103 ce era ornamentat\u0103 pe vremuri cu mozaicuri. A fost cam greu s\u0103 refac \u00een minte gloria-i apus\u0103. Ora\u0219ul \u0219i-a p\u0103strat importan\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 cucerirea arab\u0103 dar mai apoi a fost complet abandonat. Mult mai interesante mi s-au b\u0103rut basoreliefurile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 de-a lungul unui r\u00e2u\u0219or. L-am reg\u0103sit pe Shapur primind gra\u021bia divin\u0103 de la Ahura Mazda.Interesante mi s-au p\u0103rut \u0219i scenele de lupt\u0103 \u0219i victorie ce sem\u0103nau izbitor cu modul \u00een care au ales unii \u00eemp\u0103ra\u021bi romani s\u0103-\u0219i reprezinte triumfurile pe columne. Du\u0219mani, du\u0219mani dar lucrurile interesante meritau s\u0103 fie preluate. Naqsh-e Rostam Am \u00eent\u00e2lnit basoreliefuri asem\u0103n\u0103toare \u0219i la Naqsh-eRostam, cioplite sub crucile regilor ahemenizi. Cea mai frumoas\u0103 dintre ele, reprezent\u00e2nd triumful regelui Shapur I \u00eempotriva \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani Valerian \u0219i Filip Arabul, era dup\u0103 schele din p\u0103cate. A trebui s\u0103 m\u0103 limitez la celelalte. Yazd A\u0219 vrea s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 povestire cu c\u00e2teva fotografii ale melancolicelor turnuri ale t\u0103cerii din Yazd. De\u0219i fizic nu provin de pe vremea sasanizilor, ideea care le-a dat c\u00e2ndva via\u021b\u0103 provine taman din acele timpuri. Zoroastrienii iranieni obi\u0219nuiau s\u0103-\u0219i depun\u0103 aici mor\u021bii dup\u0103 obiceiul str\u0103mo\u0219ilor lor sasanizi. Acum p\u00e2n\u0103 \u0219i turnurile acestea au fost abandonate. Dup\u0103 mintea mea ar putea fi un simbol al acelei lumi demult disp\u0103rute. +6 0","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2022-10-23T11:49:48+00:00","article_modified_time":"2026-07-16T15:08:48+00:00","og_image":[{"width":600,"height":397,"url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"21 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"Din vremea sasanizilor Jurnal iranian II - Capitolul 3","datePublished":"2022-10-23T11:49:48+00:00","dateModified":"2026-07-16T15:08:48+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/"},"wordCount":2296,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1","keywords":["UNESCO Cultural WH"],"articleSection":["🇮🇷 Iran","Asia","C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea","iran 2"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/","name":"Din vremea sasanizilor - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1","datePublished":"2022-10-23T11:49:48+00:00","dateModified":"2026-07-16T15:08:48+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1","width":600,"height":397},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-sasanizilor\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Din vremea sasanizilor"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3jSZX-agD","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-04-0001-coperta.jpg?fit=600%2C397&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39471"}],"version-history":[{"count":36,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39471\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":58061,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39471\/revisions\/58061"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}