{"id":34781,"date":"2021-03-06T12:44:18","date_gmt":"2021-03-06T10:44:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?p=34781"},"modified":"2026-07-11T06:15:02","modified_gmt":"2026-07-11T04:15:02","slug":"pe-tarmurile-pontului-euxin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/","title":{"rendered":"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin <\/br> un sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii - episodul antic<\/span>"},"content":{"rendered":"

Numele grecesc originar al M\u0103rii Negre va fi fost, conform unei tradi\u021bii antice, Pontos Axeinos<\/strong> (Pont neospitalier), at\u00e2ta vreme c\u00e2t furtunile n\u0103prasnice \u0219i curen\u021bii \u00een\u0219el\u0103tori \u00eel \u00eenfrico\u0219au pe orice navigator care se aventura s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Bosforul. Abia dup\u0103 instalarea grecilor \u00een aceast\u0103 regiune Pontul ar fi devenit – spune tradi\u021bia – euxeinos<\/strong> (ospitalier). De fapt, a\u0219a cum se \u0219tie ast\u0103zi, axeinos nu era dec\u00e2t o interpretare fonetic\u0103 \u0219i o explica\u021bie folcloric\u0103 a unui cuv\u00e2nt iranian desemn\u00e2nd negrul. Pentru localnicii de origine iranian\u0103 marea era \u00eentr-adev\u0103r neagr\u0103 \u0219i se pare c\u0103 de la ace\u0219tia deriv\u0103 numele grecesc, preluat apoi , sub diferite forme, de to\u021bi st\u0103p\u00e2nii succesivi ai regiunii (bizantini, genovezi, turci, etc.), dar \u0219i de riverani. Pentru valoarea tradi\u021biei, \u00eens\u0103, conteaz\u0103 mai pu\u021bin dac\u0103 ea este sus\u021binut\u0103 de datele etimologice dec\u00e2t faptul c\u0103, odat\u0103 deveni\u021bi st\u0103p\u00e2ni ai M\u0103rii Negre, grecii au asociat-o cu ospitalitatea.<\/em>
\nIstoria rom\u00e2nilor – Coloniile grece\u0219ti din Dobrogea – A.Avram, Gh.Poenaru Bordea<\/em><\/p><\/blockquote>\n

C\u0103l\u0103torul care ajunge pe \u021b\u0103rmurile Pontului „rom\u00e2nesc” \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste ispitei de-a face plaj\u0103 \u0219i de-a se b\u0103l\u0103ci c\u00e2tu-i ziulica de lung\u0103, ar putea trage o fug\u0103 pentru a descoperi ce-a mai r\u0103mas din dou\u0103 polisuri grece\u0219ti m\u00e2ndre alt\u0103 dat\u0103 – Histria \u0219i Orgame – dar nu la fel de norocoase precum Tomis sau Callatis. Cele dou\u0103 men\u021bionate la sf\u00e2r\u0219it au avut parte de metamorfoze spectaculoase \u0219i-au devenit Constan\u021ba \u0219i Mangalia, de primele pomenite \u00eens\u0103 s-a ales praful. Doar sop\u00e2rlele \u0219i pop\u00e2nd\u0103ii se mai bucur\u0103 de ospitalitatea lor… \u0218i c\u00e2te un turist r\u0103t\u0103cit, bine\u00een\u021beles.<\/p>\n

Histria<\/em><\/h4>\n

\u00cen mod tradi\u021bional, Histria e considerat\u0103 a fi un pui\u0219or al ora\u0219ului Milet, polisul ionian de pe coasta, acum turceasc\u0103, a Mediteranei \u0219i a ap\u0103rut pe lumea aceasta pe la mijlocul secolului al 7-lea \u00eenainte de Hristos. Cu 2700 de ani \u00een urm\u0103 … greu \u0219i de num\u0103rat d-apoi de imaginat! Numele i s-ar trage de la Istros, dup\u0103 cum i se spunea Dun\u0103rii \u00een acele timpuri, de malurile c\u0103ruia nu era prea departe.<\/p>\n

Ce i-o fi m\u00e2nat pe grecii antici la drum, \u00een acele vremuri \u00eendep\u0103rtate \u0219i mult mai grele dec\u00e2t cele de azi?\u00a0 Ce zei haps\u00e2ni \u0219i ce oracole greu de deslu\u0219it i-au rupt din locurile lor de ba\u0219tin\u0103 \u0219i i-au \u00eendemnat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 minunata lor mare albastr\u0103 pentru a se aventura dincolo de str\u00e2mtori, \u00een Pont-ul cel \u00eentunecat \u0219i friguros, s\u0103 \u00eentemeieze acolo nenum\u0103rate apoikia – <\/i>case departe de-acas\u0103<\/em>. Dup\u0103 unele p\u0103reri ar fi fost setea de aventur\u0103 \u0219i \u00eenavu\u021bire, dup\u0103 altele supra-aglomerarea ora\u0219elor de ba\u0219tin\u0103. Regiunea din jurul M\u0103rii Negre trebuie s\u0103 fi fost tentant\u0103, a\u0219a bogat\u0103 cum era ea \u00een produse mult c\u0103utate \u00een lumea mediteranean\u0103. Lemn se g\u0103sea din bel\u0219ug, cele \u0219aisprezece r\u00e2uri ce se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 erau excep\u021bional de bogate \u00een pe\u0219te, pe \u021b\u0103rmuri tr\u0103iau popula\u021bii care puteau oferi sclavi. A\u0219a se face c\u0103 la un moment dat Pontul a devenit un soi de mare intern\u0103 milesian\u0103, cu ora\u0219e pres\u0103rate de-a roata \u021b\u0103rmurilor: Aplollonia Pontica – Sozopol de azi, Odessus – Varna de azi, Mesembria – Nesebar, Tyras – Cetatea Alb\u0103, sau ceva mai departe: Feodosia \u00een Crimeea sau Sukhumi din Abhazia\/Georgia, Trebizond pe coasta turceasc\u0103 … \u0218i Histria r\u0103t\u0103cit\u0103 printre ele.<\/p>\n

Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 cu sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri mai bine de o mie de ani, cu mult dup\u0103 ce Miletul-p\u0103rinte a fost ras de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. A c\u0103zut r\u00e2nd pe r\u00e2nd sub influen\u021ba puternicilor zilei, regii Pontului, macedonienii, romanii \u0219i a fost distrus abia \u00een secolul al 7-lea d.Hr., de invaziile barbare. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 la dec\u0103derea ora\u0219ului a contribuit decisiv colmatarea golfului Sinoe. Adio comer\u021b pe mare dac\u0103 nu mai exista ie\u0219ire la ea.<\/p>\n

Vizita mea la Histria n-a fost prea lung\u0103. Ochilor mei neexperimenta\u021bi le-a fost greu s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 straturile succesive ale ora\u0219elor ce-au fost Histria de-a lungul unui mileniu. Pietrele fondatorilor veni\u021bi din Milet nu le-am g\u0103sit deloc, cine \u0219tie c\u00e2t de ad\u00e2nc zac ele \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt. Ceea ce poate ghici c\u0103l\u0103torul zilelor noastre din mul\u021bimea aceea de bolovani, sunt vreo dou\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor b\u0103i romane \u0219i vreo dou\u0103 amprente de basilici. \u00cen rest … piatr\u0103 seac\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Amprenta unei basilici<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
\u00cen foste b\u0103i romane<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Un retiarius \u00eenfrunt\u00e2nd un secutor \u00een ova\u021biile spectatorilor<\/figcaption><\/figure>\n

Orgame sau Argamum<\/em><\/h4>\n

Ceea ce-a mai r\u0103mas din b\u0103tr\u00e2nul ora\u0219 Orgame poate fi g\u0103sit ast\u0103zi – cam \u00eengropat \u00een b\u0103l\u0103rii – pe promontoriul numit Cap Dolojman, pe malul lacului Razelm (Razim), foarte aproape de Jurilovca. Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een antichitate Razelm nu era lac deloc ci un minunat golf la Marea Neagr\u0103 a\u0219a c\u0103 ora\u0219ul antic Orgame se bucura de o pozi\u021bie strategic\u0103 de invidiat, cu acces u\u0219or la Delta Dun\u0103rii \u0219i aproape de a\u0219ez\u0103rile ge\u021bilor b\u0103\u0219tina\u0219i, ce nu iubeau \u021b\u0103rmurile ci p\u0103storeau \u0219i gr\u0103din\u0103reau mai spre interiorul Dobrogei.<\/p>\n

Se presupune c\u0103 Orgame a fost fondat pe la mijlocul secolului al VII-lea \u00ee.Hr., tot de niscaiva milesieni, dar mai b\u0103tr\u00e2ni cu o genera\u021bie fa\u021b\u0103 de cei din Histria. Nu se \u0219tiu prea multe lucruri despre aceast\u0103 a\u0219ezare. Numele Argamum apare \u00eentr-o inscrip\u021bie descoperit\u0103 la Histria, un decret din 100 d.Hr. dat de c\u0103tre Manius Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior care confirm\u0103 limitele teritoriului histrian. Decretul prevedea c\u0103 hotarul de nord al teritoriului Histriei se \u00eenvecina cu domeniul ora\u0219ului Argamum. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XI-lea d.Hr. dup\u0103 care a fost complet abandonat.<\/p>\n

La data vizitei mele Orgame era \u00eentr-adev\u0103r p\u0103r\u0103sit de toat\u0103 lumea, \u0219i cea antic\u0103 \u0219i cea contemporan\u0103. Am g\u0103sit ruinele invadate de b\u0103l\u0103rii \u0219i, recunosc, n-am priceput mare lucru din cele v\u0103zute. Dar lini\u0219tea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 din jur \u0219i priveli\u0219tea ce se deschidea de pe Cap Dolojman a mai compensat din off-ul meu. S\u0103 nu mai vorbim de cele dou\u0103 pupeze cert\u0103re\u021be, pe care nu le-am convins defel s\u0103 stea la pozat.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"
Capul Dolo\u0219man sau Dolojman<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Enisala<\/em><\/h4>\n

Pentru ca revenirea din antichitate \u00een contemporaneitate s\u0103 fie mai bl\u00e2nd\u0103, dup\u0103 ce-a vizitat Histria \u0219i Orgame c\u0103l\u0103torul zilelor noastre ar putea poposi ni\u021bel \u0219i la Cetatea de la Enisala. Ar fi recomandat s\u0103 ajung\u0103 acolo pe la asfin\u021bit, c\u00e2nd soarele dogore\u0219te mai pu\u021bin, color\u00e2nd pl\u0103cut ruinele acelea sterpe.<\/p>\n

Ceea ce mai g\u0103sim noi \u00een v\u00e2rf de deal sunt ruinele unei fort\u0103re\u021be medievale ridicat\u0103 de prea-puternica Rebublic\u0103 Genova, pe vremea c\u00e2nd de\u021binea monopolul comer\u021bului la Marea Neagr\u0103. \u00cen acele vremuri cetatea se numea Bambola sau Pampolo. Nu era cine \u0219tie ce fort\u0103rea\u021b\u0103 important\u0103 ci, se presupune, un soi de punct de popas al caravelelor ce se \u00eendreptau spre Caffa Crimeii.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolelui \u0219i izgonirea genovezilor de c\u0103tre turci cetatea \u0219i-a schimbat \u0219i st\u0103p\u00e2nii \u0219i denumirea – a devenit Yeni-Sale, adic\u0103 Satul Nou pe turce\u0219te, \u00eemprumut\u00e2nd pesemne numele de la localitatea \u00een preajma c\u0103reia se afla. A mai dus-o p\u00e2n\u0103 prin secolul al 17-lea, c\u00e2nd a fost complet abandonat\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Du\u0219i sunt grecii, du\u0219i sunt \u0219i genovezii, navigatori care au poposit pe \u021b\u0103rmurile M\u0103rii Negre dar care st\u0103teau cu ochii \u00eendrepta\u021bi mai mult spre mare \u0219i mai pu\u021bin spre uscat. N-a r\u0103mas mare lucru de pe urma lor, doar c\u00e2teva ruine pe care noi, rom\u00e2na\u0219ii far\u0103 pic de v\u00e2n\u0103 de matelot, le vizit\u0103m a\u0219a … mai r\u0103ru\u021b, c\u0103-i mai dr\u0103gu\u021b.<\/p>\n

Cam at\u00e2t despre partea „istoric\u0103” al unui sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii.<\/p>\n

0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Numele grecesc originar al M\u0103rii Negre va fi fost, conform unei tradi\u021bii antice, Pontos Axeinos (Pont neospitalier), at\u00e2ta vreme c\u00e2t furtunile n\u0103prasnice \u0219i curen\u021bii \u00een\u0219el\u0103tori \u00eel \u00eenfrico\u0219au pe orice navigator care se aventura s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Bosforul. Abia dup\u0103 instalarea grecilor \u00een aceast\u0103 regiune Pontul ar fi devenit – spune tradi\u021bia – euxeinos (ospitalier). De fapt, a\u0219a cum se \u0219tie ast\u0103zi, axeinos nu era dec\u00e2t o interpretare fonetic\u0103 \u0219i o explica\u021bie folcloric\u0103 a unui cuv\u00e2nt iranian desemn\u00e2nd negrul. Pentru localnicii de origine iranian\u0103 marea era \u00eentr-adev\u0103r neagr\u0103 \u0219i se pare c\u0103 de la ace\u0219tia deriv\u0103 numele grecesc, preluat apoi , sub diferite forme, de to\u021bi st\u0103p\u00e2nii succesivi ai regiunii (bizantini, genovezi, turci, etc.), dar \u0219i de riverani. Pentru valoarea tradi\u021biei, \u00eens\u0103, conteaz\u0103 mai pu\u021bin dac\u0103 ea este sus\u021binut\u0103 de datele etimologice dec\u00e2t faptul c\u0103, odat\u0103 deveni\u021bi st\u0103p\u00e2ni ai M\u0103rii Negre, grecii au asociat-o cu ospitalitatea. Istoria rom\u00e2nilor – Coloniile grece\u0219ti din Dobrogea – A.Avram, Gh.Poenaru Bordea C\u0103l\u0103torul care ajunge pe \u021b\u0103rmurile Pontului „rom\u00e2nesc” \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste ispitei de-a face plaj\u0103 \u0219i de-a se b\u0103l\u0103ci c\u00e2tu-i ziulica de lung\u0103, ar putea trage o fug\u0103 pentru a descoperi ce-a mai r\u0103mas din dou\u0103 polisuri grece\u0219ti m\u00e2ndre alt\u0103 dat\u0103 – Histria \u0219i Orgame – dar nu la fel de norocoase precum Tomis sau Callatis. Cele dou\u0103 men\u021bionate la sf\u00e2r\u0219it au avut parte de metamorfoze spectaculoase \u0219i-au devenit Constan\u021ba \u0219i Mangalia, de primele pomenite \u00eens\u0103 s-a ales praful. Doar sop\u00e2rlele \u0219i pop\u00e2nd\u0103ii se mai bucur\u0103 de ospitalitatea lor… \u0218i c\u00e2te un turist r\u0103t\u0103cit, bine\u00een\u021beles. Histria \u00cen mod tradi\u021bional, Histria e considerat\u0103 a fi un pui\u0219or al ora\u0219ului Milet, polisul ionian de pe coasta, acum turceasc\u0103, a Mediteranei \u0219i a ap\u0103rut pe lumea aceasta pe la mijlocul secolului al 7-lea \u00eenainte de Hristos. Cu 2700 de ani \u00een urm\u0103 … greu \u0219i de num\u0103rat d-apoi de imaginat! Numele i s-ar trage de la Istros, dup\u0103 cum i se spunea Dun\u0103rii \u00een acele timpuri, de malurile c\u0103ruia nu era prea departe. Ce i-o fi m\u00e2nat pe grecii antici la drum, \u00een acele vremuri \u00eendep\u0103rtate \u0219i mult mai grele dec\u00e2t cele de azi?\u00a0 Ce zei haps\u00e2ni \u0219i ce oracole greu de deslu\u0219it i-au rupt din locurile lor de ba\u0219tin\u0103 \u0219i i-au \u00eendemnat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 minunata lor mare albastr\u0103 pentru a se aventura dincolo de str\u00e2mtori, \u00een Pont-ul cel \u00eentunecat \u0219i friguros, s\u0103 \u00eentemeieze acolo nenum\u0103rate apoikia – case departe de-acas\u0103. Dup\u0103 unele p\u0103reri ar fi fost setea de aventur\u0103 \u0219i \u00eenavu\u021bire, dup\u0103 altele supra-aglomerarea ora\u0219elor de ba\u0219tin\u0103. Regiunea din jurul M\u0103rii Negre trebuie s\u0103 fi fost tentant\u0103, a\u0219a bogat\u0103 cum era ea \u00een produse mult c\u0103utate \u00een lumea mediteranean\u0103. Lemn se g\u0103sea din bel\u0219ug, cele \u0219aisprezece r\u00e2uri ce se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 erau excep\u021bional de bogate \u00een pe\u0219te, pe \u021b\u0103rmuri tr\u0103iau popula\u021bii care puteau oferi sclavi. A\u0219a se face c\u0103 la un moment dat Pontul a devenit un soi de mare intern\u0103 milesian\u0103, cu ora\u0219e pres\u0103rate de-a roata \u021b\u0103rmurilor: Aplollonia Pontica – Sozopol de azi, Odessus – Varna de azi, Mesembria – Nesebar, Tyras – Cetatea Alb\u0103, sau ceva mai departe: Feodosia \u00een Crimeea sau Sukhumi din Abhazia\/Georgia, Trebizond pe coasta turceasc\u0103 … \u0218i Histria r\u0103t\u0103cit\u0103 printre ele. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 cu sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri mai bine de o mie de ani, cu mult dup\u0103 ce Miletul-p\u0103rinte a fost ras de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. A c\u0103zut r\u00e2nd pe r\u00e2nd sub influen\u021ba puternicilor zilei, regii Pontului, macedonienii, romanii \u0219i a fost distrus abia \u00een secolul al 7-lea d.Hr., de invaziile barbare. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 la dec\u0103derea ora\u0219ului a contribuit decisiv colmatarea golfului Sinoe. Adio comer\u021b pe mare dac\u0103 nu mai exista ie\u0219ire la ea. Vizita mea la Histria n-a fost prea lung\u0103. Ochilor mei neexperimenta\u021bi le-a fost greu s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 straturile succesive ale ora\u0219elor ce-au fost Histria de-a lungul unui mileniu. Pietrele fondatorilor veni\u021bi din Milet nu le-am g\u0103sit deloc, cine \u0219tie c\u00e2t de ad\u00e2nc zac ele \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt. Ceea ce poate ghici c\u0103l\u0103torul zilelor noastre din mul\u021bimea aceea de bolovani, sunt vreo dou\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor b\u0103i romane \u0219i vreo dou\u0103 amprente de basilici. \u00cen rest … piatr\u0103 seac\u0103. Orgame sau Argamum Ceea ce-a mai r\u0103mas din b\u0103tr\u00e2nul ora\u0219 Orgame poate fi g\u0103sit ast\u0103zi – cam \u00eengropat \u00een b\u0103l\u0103rii – pe promontoriul numit Cap Dolojman, pe malul lacului Razelm (Razim), foarte aproape de Jurilovca. Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een antichitate Razelm nu era lac deloc ci un minunat golf la Marea Neagr\u0103 a\u0219a c\u0103 ora\u0219ul antic Orgame se bucura de o pozi\u021bie strategic\u0103 de invidiat, cu acces u\u0219or la Delta Dun\u0103rii \u0219i aproape de a\u0219ez\u0103rile ge\u021bilor b\u0103\u0219tina\u0219i, ce nu iubeau \u021b\u0103rmurile ci p\u0103storeau \u0219i gr\u0103din\u0103reau mai spre interiorul Dobrogei. Se presupune c\u0103 Orgame a fost fondat pe la mijlocul secolului al VII-lea \u00ee.Hr., tot de niscaiva milesieni, dar mai b\u0103tr\u00e2ni cu o genera\u021bie fa\u021b\u0103 de cei din Histria. Nu se \u0219tiu prea multe lucruri despre aceast\u0103 a\u0219ezare. Numele Argamum apare \u00eentr-o inscrip\u021bie descoperit\u0103 la Histria, un decret din 100 d.Hr. dat de c\u0103tre Manius Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior care confirm\u0103 limitele teritoriului histrian. Decretul prevedea c\u0103 hotarul de nord al teritoriului Histriei se \u00eenvecina cu domeniul ora\u0219ului Argamum. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XI-lea d.Hr. dup\u0103 care a fost complet abandonat. La data vizitei mele Orgame era \u00eentr-adev\u0103r p\u0103r\u0103sit de toat\u0103 lumea, \u0219i cea antic\u0103 \u0219i cea contemporan\u0103. Am g\u0103sit ruinele invadate de b\u0103l\u0103rii \u0219i, recunosc, n-am priceput mare lucru din cele v\u0103zute. Dar lini\u0219tea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 din jur \u0219i priveli\u0219tea ce se deschidea de pe Cap Dolojman a mai compensat din off-ul meu. S\u0103 nu mai vorbim de cele dou\u0103 pupeze cert\u0103re\u021be, pe care nu le-am convins defel s\u0103 stea la pozat.     Enisala Pentru ca revenirea din antichitate \u00een contemporaneitate s\u0103 fie mai bl\u00e2nd\u0103, dup\u0103 ce-a vizitat Histria \u0219i Orgame c\u0103l\u0103torul zilelor noastre ar putea poposi ni\u021bel \u0219i la Cetatea de la Enisala. Ar fi recomandat s\u0103 ajung\u0103 acolo pe la asfin\u021bit, c\u00e2nd soarele dogore\u0219te mai pu\u021bin, color\u00e2nd pl\u0103cut ruinele acelea sterpe. Ceea ce mai g\u0103sim noi \u00een v\u00e2rf de deal sunt ruinele unei fort\u0103re\u021be medievale ridicat\u0103 de prea-puternica Rebublic\u0103 Genova, pe vremea c\u00e2nd de\u021binea monopolul comer\u021bului la Marea Neagr\u0103. \u00cen acele vremuri cetatea se numea Bambola sau Pampolo. Nu era cine \u0219tie ce fort\u0103rea\u021b\u0103 important\u0103 ci, se presupune, un soi de punct de popas al caravelelor ce se \u00eendreptau spre Caffa Crimeii. Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolelui \u0219i izgonirea genovezilor de c\u0103tre turci cetatea \u0219i-a schimbat \u0219i st\u0103p\u00e2nii \u0219i denumirea – a devenit Yeni-Sale, adic\u0103 Satul Nou pe turce\u0219te, \u00eemprumut\u00e2nd pesemne numele de la localitatea \u00een preajma c\u0103reia se afla. A mai dus-o p\u00e2n\u0103 prin secolul al 17-lea, c\u00e2nd a fost complet abandonat\u0103. Du\u0219i sunt grecii, du\u0219i sunt \u0219i genovezii, navigatori care au poposit pe \u021b\u0103rmurile M\u0103rii Negre dar care st\u0103teau cu ochii \u00eendrepta\u021bi mai mult spre mare \u0219i mai pu\u021bin spre uscat. N-a r\u0103mas mare lucru de pe urma lor, doar c\u00e2teva ruine pe care noi, rom\u00e2na\u0219ii far\u0103 pic de v\u00e2n\u0103 de matelot, le vizit\u0103m a\u0219a … mai r\u0103ru\u021b, c\u0103-i mai dr\u0103gu\u021b. Cam at\u00e2t despre partea „istoric\u0103” al unui sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii. +40<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":34880,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[4,688,1064],"tags":[],"class_list":["post-34781","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","category-calatorii","category-dobrogea"],"yoast_head":"\nPe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin - 🇷🇴 Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin - 🇷🇴 Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Numele grecesc originar al M\u0103rii Negre va fi fost, conform unei tradi\u021bii antice, Pontos Axeinos (Pont neospitalier), at\u00e2ta vreme c\u00e2t furtunile n\u0103prasnice \u0219i curen\u021bii \u00een\u0219el\u0103tori \u00eel \u00eenfrico\u0219au pe orice navigator care se aventura s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Bosforul. Abia dup\u0103 instalarea grecilor \u00een aceast\u0103 regiune Pontul ar fi devenit – spune tradi\u021bia – euxeinos (ospitalier). De fapt, a\u0219a cum se \u0219tie ast\u0103zi, axeinos nu era dec\u00e2t o interpretare fonetic\u0103 \u0219i o explica\u021bie folcloric\u0103 a unui cuv\u00e2nt iranian desemn\u00e2nd negrul. Pentru localnicii de origine iranian\u0103 marea era \u00eentr-adev\u0103r neagr\u0103 \u0219i se pare c\u0103 de la ace\u0219tia deriv\u0103 numele grecesc, preluat apoi , sub diferite forme, de to\u021bi st\u0103p\u00e2nii succesivi ai regiunii (bizantini, genovezi, turci, etc.), dar \u0219i de riverani. Pentru valoarea tradi\u021biei, \u00eens\u0103, conteaz\u0103 mai pu\u021bin dac\u0103 ea este sus\u021binut\u0103 de datele etimologice dec\u00e2t faptul c\u0103, odat\u0103 deveni\u021bi st\u0103p\u00e2ni ai M\u0103rii Negre, grecii au asociat-o cu ospitalitatea. Istoria rom\u00e2nilor – Coloniile grece\u0219ti din Dobrogea – A.Avram, Gh.Poenaru Bordea C\u0103l\u0103torul care ajunge pe \u021b\u0103rmurile Pontului „rom\u00e2nesc” \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste ispitei de-a face plaj\u0103 \u0219i de-a se b\u0103l\u0103ci c\u00e2tu-i ziulica de lung\u0103, ar putea trage o fug\u0103 pentru a descoperi ce-a mai r\u0103mas din dou\u0103 polisuri grece\u0219ti m\u00e2ndre alt\u0103 dat\u0103 – Histria \u0219i Orgame – dar nu la fel de norocoase precum Tomis sau Callatis. Cele dou\u0103 men\u021bionate la sf\u00e2r\u0219it au avut parte de metamorfoze spectaculoase \u0219i-au devenit Constan\u021ba \u0219i Mangalia, de primele pomenite \u00eens\u0103 s-a ales praful. Doar sop\u00e2rlele \u0219i pop\u00e2nd\u0103ii se mai bucur\u0103 de ospitalitatea lor… \u0218i c\u00e2te un turist r\u0103t\u0103cit, bine\u00een\u021beles. Histria \u00cen mod tradi\u021bional, Histria e considerat\u0103 a fi un pui\u0219or al ora\u0219ului Milet, polisul ionian de pe coasta, acum turceasc\u0103, a Mediteranei \u0219i a ap\u0103rut pe lumea aceasta pe la mijlocul secolului al 7-lea \u00eenainte de Hristos. Cu 2700 de ani \u00een urm\u0103 … greu \u0219i de num\u0103rat d-apoi de imaginat! Numele i s-ar trage de la Istros, dup\u0103 cum i se spunea Dun\u0103rii \u00een acele timpuri, de malurile c\u0103ruia nu era prea departe. Ce i-o fi m\u00e2nat pe grecii antici la drum, \u00een acele vremuri \u00eendep\u0103rtate \u0219i mult mai grele dec\u00e2t cele de azi?\u00a0 Ce zei haps\u00e2ni \u0219i ce oracole greu de deslu\u0219it i-au rupt din locurile lor de ba\u0219tin\u0103 \u0219i i-au \u00eendemnat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 minunata lor mare albastr\u0103 pentru a se aventura dincolo de str\u00e2mtori, \u00een Pont-ul cel \u00eentunecat \u0219i friguros, s\u0103 \u00eentemeieze acolo nenum\u0103rate apoikia – case departe de-acas\u0103. Dup\u0103 unele p\u0103reri ar fi fost setea de aventur\u0103 \u0219i \u00eenavu\u021bire, dup\u0103 altele supra-aglomerarea ora\u0219elor de ba\u0219tin\u0103. Regiunea din jurul M\u0103rii Negre trebuie s\u0103 fi fost tentant\u0103, a\u0219a bogat\u0103 cum era ea \u00een produse mult c\u0103utate \u00een lumea mediteranean\u0103. Lemn se g\u0103sea din bel\u0219ug, cele \u0219aisprezece r\u00e2uri ce se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 erau excep\u021bional de bogate \u00een pe\u0219te, pe \u021b\u0103rmuri tr\u0103iau popula\u021bii care puteau oferi sclavi. A\u0219a se face c\u0103 la un moment dat Pontul a devenit un soi de mare intern\u0103 milesian\u0103, cu ora\u0219e pres\u0103rate de-a roata \u021b\u0103rmurilor: Aplollonia Pontica – Sozopol de azi, Odessus – Varna de azi, Mesembria – Nesebar, Tyras – Cetatea Alb\u0103, sau ceva mai departe: Feodosia \u00een Crimeea sau Sukhumi din Abhazia\/Georgia, Trebizond pe coasta turceasc\u0103 … \u0218i Histria r\u0103t\u0103cit\u0103 printre ele. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 cu sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri mai bine de o mie de ani, cu mult dup\u0103 ce Miletul-p\u0103rinte a fost ras de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. A c\u0103zut r\u00e2nd pe r\u00e2nd sub influen\u021ba puternicilor zilei, regii Pontului, macedonienii, romanii \u0219i a fost distrus abia \u00een secolul al 7-lea d.Hr., de invaziile barbare. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 la dec\u0103derea ora\u0219ului a contribuit decisiv colmatarea golfului Sinoe. Adio comer\u021b pe mare dac\u0103 nu mai exista ie\u0219ire la ea. Vizita mea la Histria n-a fost prea lung\u0103. Ochilor mei neexperimenta\u021bi le-a fost greu s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 straturile succesive ale ora\u0219elor ce-au fost Histria de-a lungul unui mileniu. Pietrele fondatorilor veni\u021bi din Milet nu le-am g\u0103sit deloc, cine \u0219tie c\u00e2t de ad\u00e2nc zac ele \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt. Ceea ce poate ghici c\u0103l\u0103torul zilelor noastre din mul\u021bimea aceea de bolovani, sunt vreo dou\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor b\u0103i romane \u0219i vreo dou\u0103 amprente de basilici. \u00cen rest … piatr\u0103 seac\u0103. Orgame sau Argamum Ceea ce-a mai r\u0103mas din b\u0103tr\u00e2nul ora\u0219 Orgame poate fi g\u0103sit ast\u0103zi – cam \u00eengropat \u00een b\u0103l\u0103rii – pe promontoriul numit Cap Dolojman, pe malul lacului Razelm (Razim), foarte aproape de Jurilovca. Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een antichitate Razelm nu era lac deloc ci un minunat golf la Marea Neagr\u0103 a\u0219a c\u0103 ora\u0219ul antic Orgame se bucura de o pozi\u021bie strategic\u0103 de invidiat, cu acces u\u0219or la Delta Dun\u0103rii \u0219i aproape de a\u0219ez\u0103rile ge\u021bilor b\u0103\u0219tina\u0219i, ce nu iubeau \u021b\u0103rmurile ci p\u0103storeau \u0219i gr\u0103din\u0103reau mai spre interiorul Dobrogei. Se presupune c\u0103 Orgame a fost fondat pe la mijlocul secolului al VII-lea \u00ee.Hr., tot de niscaiva milesieni, dar mai b\u0103tr\u00e2ni cu o genera\u021bie fa\u021b\u0103 de cei din Histria. Nu se \u0219tiu prea multe lucruri despre aceast\u0103 a\u0219ezare. Numele Argamum apare \u00eentr-o inscrip\u021bie descoperit\u0103 la Histria, un decret din 100 d.Hr. dat de c\u0103tre Manius Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior care confirm\u0103 limitele teritoriului histrian. Decretul prevedea c\u0103 hotarul de nord al teritoriului Histriei se \u00eenvecina cu domeniul ora\u0219ului Argamum. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XI-lea d.Hr. dup\u0103 care a fost complet abandonat. La data vizitei mele Orgame era \u00eentr-adev\u0103r p\u0103r\u0103sit de toat\u0103 lumea, \u0219i cea antic\u0103 \u0219i cea contemporan\u0103. Am g\u0103sit ruinele invadate de b\u0103l\u0103rii \u0219i, recunosc, n-am priceput mare lucru din cele v\u0103zute. Dar lini\u0219tea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 din jur \u0219i priveli\u0219tea ce se deschidea de pe Cap Dolojman a mai compensat din off-ul meu. S\u0103 nu mai vorbim de cele dou\u0103 pupeze cert\u0103re\u021be, pe care nu le-am convins defel s\u0103 stea la pozat.     Enisala Pentru ca revenirea din antichitate \u00een contemporaneitate s\u0103 fie mai bl\u00e2nd\u0103, dup\u0103 ce-a vizitat Histria \u0219i Orgame c\u0103l\u0103torul zilelor noastre ar putea poposi ni\u021bel \u0219i la Cetatea de la Enisala. Ar fi recomandat s\u0103 ajung\u0103 acolo pe la asfin\u021bit, c\u00e2nd soarele dogore\u0219te mai pu\u021bin, color\u00e2nd pl\u0103cut ruinele acelea sterpe. Ceea ce mai g\u0103sim noi \u00een v\u00e2rf de deal sunt ruinele unei fort\u0103re\u021be medievale ridicat\u0103 de prea-puternica Rebublic\u0103 Genova, pe vremea c\u00e2nd de\u021binea monopolul comer\u021bului la Marea Neagr\u0103. \u00cen acele vremuri cetatea se numea Bambola sau Pampolo. Nu era cine \u0219tie ce fort\u0103rea\u021b\u0103 important\u0103 ci, se presupune, un soi de punct de popas al caravelelor ce se \u00eendreptau spre Caffa Crimeii. Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolelui \u0219i izgonirea genovezilor de c\u0103tre turci cetatea \u0219i-a schimbat \u0219i st\u0103p\u00e2nii \u0219i denumirea – a devenit Yeni-Sale, adic\u0103 Satul Nou pe turce\u0219te, \u00eemprumut\u00e2nd pesemne numele de la localitatea \u00een preajma c\u0103reia se afla. A mai dus-o p\u00e2n\u0103 prin secolul al 17-lea, c\u00e2nd a fost complet abandonat\u0103. Du\u0219i sunt grecii, du\u0219i sunt \u0219i genovezii, navigatori care au poposit pe \u021b\u0103rmurile M\u0103rii Negre dar care st\u0103teau cu ochii \u00eendrepta\u021bi mai mult spre mare \u0219i mai pu\u021bin spre uscat. N-a r\u0103mas mare lucru de pe urma lor, doar c\u00e2teva ruine pe care noi, rom\u00e2na\u0219ii far\u0103 pic de v\u00e2n\u0103 de matelot, le vizit\u0103m a\u0219a … mai r\u0103ru\u021b, c\u0103-i mai dr\u0103gu\u021b. Cam at\u00e2t despre partea „istoric\u0103” al unui sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii. +40\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-03-06T10:44:18+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-07-11T04:15:02+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1000\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"662\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"10 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin un sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii - episodul antic\",\"datePublished\":\"2021-03-06T10:44:18+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-11T04:15:02+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/\"},\"wordCount\":1444,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/03\\\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"articleSection\":[\"🇷🇴 Rom\u00e2nia\",\"C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea\",\"Dobrogea\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/\",\"name\":\"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin - 🇷🇴 Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/03\\\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"datePublished\":\"2021-03-06T10:44:18+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-11T04:15:02+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/03\\\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/03\\\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"width\":1000,\"height\":662},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pe-tarmurile-pontului-euxin\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin - 🇷🇴 Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin - 🇷🇴 Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica","og_description":"Numele grecesc originar al M\u0103rii Negre va fi fost, conform unei tradi\u021bii antice, Pontos Axeinos (Pont neospitalier), at\u00e2ta vreme c\u00e2t furtunile n\u0103prasnice \u0219i curen\u021bii \u00een\u0219el\u0103tori \u00eel \u00eenfrico\u0219au pe orice navigator care se aventura s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Bosforul. Abia dup\u0103 instalarea grecilor \u00een aceast\u0103 regiune Pontul ar fi devenit – spune tradi\u021bia – euxeinos (ospitalier). De fapt, a\u0219a cum se \u0219tie ast\u0103zi, axeinos nu era dec\u00e2t o interpretare fonetic\u0103 \u0219i o explica\u021bie folcloric\u0103 a unui cuv\u00e2nt iranian desemn\u00e2nd negrul. Pentru localnicii de origine iranian\u0103 marea era \u00eentr-adev\u0103r neagr\u0103 \u0219i se pare c\u0103 de la ace\u0219tia deriv\u0103 numele grecesc, preluat apoi , sub diferite forme, de to\u021bi st\u0103p\u00e2nii succesivi ai regiunii (bizantini, genovezi, turci, etc.), dar \u0219i de riverani. Pentru valoarea tradi\u021biei, \u00eens\u0103, conteaz\u0103 mai pu\u021bin dac\u0103 ea este sus\u021binut\u0103 de datele etimologice dec\u00e2t faptul c\u0103, odat\u0103 deveni\u021bi st\u0103p\u00e2ni ai M\u0103rii Negre, grecii au asociat-o cu ospitalitatea. Istoria rom\u00e2nilor – Coloniile grece\u0219ti din Dobrogea – A.Avram, Gh.Poenaru Bordea C\u0103l\u0103torul care ajunge pe \u021b\u0103rmurile Pontului „rom\u00e2nesc” \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste ispitei de-a face plaj\u0103 \u0219i de-a se b\u0103l\u0103ci c\u00e2tu-i ziulica de lung\u0103, ar putea trage o fug\u0103 pentru a descoperi ce-a mai r\u0103mas din dou\u0103 polisuri grece\u0219ti m\u00e2ndre alt\u0103 dat\u0103 – Histria \u0219i Orgame – dar nu la fel de norocoase precum Tomis sau Callatis. Cele dou\u0103 men\u021bionate la sf\u00e2r\u0219it au avut parte de metamorfoze spectaculoase \u0219i-au devenit Constan\u021ba \u0219i Mangalia, de primele pomenite \u00eens\u0103 s-a ales praful. Doar sop\u00e2rlele \u0219i pop\u00e2nd\u0103ii se mai bucur\u0103 de ospitalitatea lor… \u0218i c\u00e2te un turist r\u0103t\u0103cit, bine\u00een\u021beles. Histria \u00cen mod tradi\u021bional, Histria e considerat\u0103 a fi un pui\u0219or al ora\u0219ului Milet, polisul ionian de pe coasta, acum turceasc\u0103, a Mediteranei \u0219i a ap\u0103rut pe lumea aceasta pe la mijlocul secolului al 7-lea \u00eenainte de Hristos. Cu 2700 de ani \u00een urm\u0103 … greu \u0219i de num\u0103rat d-apoi de imaginat! Numele i s-ar trage de la Istros, dup\u0103 cum i se spunea Dun\u0103rii \u00een acele timpuri, de malurile c\u0103ruia nu era prea departe. Ce i-o fi m\u00e2nat pe grecii antici la drum, \u00een acele vremuri \u00eendep\u0103rtate \u0219i mult mai grele dec\u00e2t cele de azi?\u00a0 Ce zei haps\u00e2ni \u0219i ce oracole greu de deslu\u0219it i-au rupt din locurile lor de ba\u0219tin\u0103 \u0219i i-au \u00eendemnat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 minunata lor mare albastr\u0103 pentru a se aventura dincolo de str\u00e2mtori, \u00een Pont-ul cel \u00eentunecat \u0219i friguros, s\u0103 \u00eentemeieze acolo nenum\u0103rate apoikia – case departe de-acas\u0103. Dup\u0103 unele p\u0103reri ar fi fost setea de aventur\u0103 \u0219i \u00eenavu\u021bire, dup\u0103 altele supra-aglomerarea ora\u0219elor de ba\u0219tin\u0103. Regiunea din jurul M\u0103rii Negre trebuie s\u0103 fi fost tentant\u0103, a\u0219a bogat\u0103 cum era ea \u00een produse mult c\u0103utate \u00een lumea mediteranean\u0103. Lemn se g\u0103sea din bel\u0219ug, cele \u0219aisprezece r\u00e2uri ce se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 erau excep\u021bional de bogate \u00een pe\u0219te, pe \u021b\u0103rmuri tr\u0103iau popula\u021bii care puteau oferi sclavi. A\u0219a se face c\u0103 la un moment dat Pontul a devenit un soi de mare intern\u0103 milesian\u0103, cu ora\u0219e pres\u0103rate de-a roata \u021b\u0103rmurilor: Aplollonia Pontica – Sozopol de azi, Odessus – Varna de azi, Mesembria – Nesebar, Tyras – Cetatea Alb\u0103, sau ceva mai departe: Feodosia \u00een Crimeea sau Sukhumi din Abhazia\/Georgia, Trebizond pe coasta turceasc\u0103 … \u0218i Histria r\u0103t\u0103cit\u0103 printre ele. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 cu sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri mai bine de o mie de ani, cu mult dup\u0103 ce Miletul-p\u0103rinte a fost ras de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. A c\u0103zut r\u00e2nd pe r\u00e2nd sub influen\u021ba puternicilor zilei, regii Pontului, macedonienii, romanii \u0219i a fost distrus abia \u00een secolul al 7-lea d.Hr., de invaziile barbare. Istoricii sunt de p\u0103rere c\u0103 la dec\u0103derea ora\u0219ului a contribuit decisiv colmatarea golfului Sinoe. Adio comer\u021b pe mare dac\u0103 nu mai exista ie\u0219ire la ea. Vizita mea la Histria n-a fost prea lung\u0103. Ochilor mei neexperimenta\u021bi le-a fost greu s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 straturile succesive ale ora\u0219elor ce-au fost Histria de-a lungul unui mileniu. Pietrele fondatorilor veni\u021bi din Milet nu le-am g\u0103sit deloc, cine \u0219tie c\u00e2t de ad\u00e2nc zac ele \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt. Ceea ce poate ghici c\u0103l\u0103torul zilelor noastre din mul\u021bimea aceea de bolovani, sunt vreo dou\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor b\u0103i romane \u0219i vreo dou\u0103 amprente de basilici. \u00cen rest … piatr\u0103 seac\u0103. Orgame sau Argamum Ceea ce-a mai r\u0103mas din b\u0103tr\u00e2nul ora\u0219 Orgame poate fi g\u0103sit ast\u0103zi – cam \u00eengropat \u00een b\u0103l\u0103rii – pe promontoriul numit Cap Dolojman, pe malul lacului Razelm (Razim), foarte aproape de Jurilovca. Dup\u0103 cum se \u0219tie, \u00een antichitate Razelm nu era lac deloc ci un minunat golf la Marea Neagr\u0103 a\u0219a c\u0103 ora\u0219ul antic Orgame se bucura de o pozi\u021bie strategic\u0103 de invidiat, cu acces u\u0219or la Delta Dun\u0103rii \u0219i aproape de a\u0219ez\u0103rile ge\u021bilor b\u0103\u0219tina\u0219i, ce nu iubeau \u021b\u0103rmurile ci p\u0103storeau \u0219i gr\u0103din\u0103reau mai spre interiorul Dobrogei. Se presupune c\u0103 Orgame a fost fondat pe la mijlocul secolului al VII-lea \u00ee.Hr., tot de niscaiva milesieni, dar mai b\u0103tr\u00e2ni cu o genera\u021bie fa\u021b\u0103 de cei din Histria. Nu se \u0219tiu prea multe lucruri despre aceast\u0103 a\u0219ezare. Numele Argamum apare \u00eentr-o inscrip\u021bie descoperit\u0103 la Histria, un decret din 100 d.Hr. dat de c\u0103tre Manius Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior care confirm\u0103 limitele teritoriului histrian. Decretul prevedea c\u0103 hotarul de nord al teritoriului Histriei se \u00eenvecina cu domeniul ora\u0219ului Argamum. Ora\u0219ul a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XI-lea d.Hr. dup\u0103 care a fost complet abandonat. La data vizitei mele Orgame era \u00eentr-adev\u0103r p\u0103r\u0103sit de toat\u0103 lumea, \u0219i cea antic\u0103 \u0219i cea contemporan\u0103. Am g\u0103sit ruinele invadate de b\u0103l\u0103rii \u0219i, recunosc, n-am priceput mare lucru din cele v\u0103zute. Dar lini\u0219tea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 din jur \u0219i priveli\u0219tea ce se deschidea de pe Cap Dolojman a mai compensat din off-ul meu. S\u0103 nu mai vorbim de cele dou\u0103 pupeze cert\u0103re\u021be, pe care nu le-am convins defel s\u0103 stea la pozat.     Enisala Pentru ca revenirea din antichitate \u00een contemporaneitate s\u0103 fie mai bl\u00e2nd\u0103, dup\u0103 ce-a vizitat Histria \u0219i Orgame c\u0103l\u0103torul zilelor noastre ar putea poposi ni\u021bel \u0219i la Cetatea de la Enisala. Ar fi recomandat s\u0103 ajung\u0103 acolo pe la asfin\u021bit, c\u00e2nd soarele dogore\u0219te mai pu\u021bin, color\u00e2nd pl\u0103cut ruinele acelea sterpe. Ceea ce mai g\u0103sim noi \u00een v\u00e2rf de deal sunt ruinele unei fort\u0103re\u021be medievale ridicat\u0103 de prea-puternica Rebublic\u0103 Genova, pe vremea c\u00e2nd de\u021binea monopolul comer\u021bului la Marea Neagr\u0103. \u00cen acele vremuri cetatea se numea Bambola sau Pampolo. Nu era cine \u0219tie ce fort\u0103rea\u021b\u0103 important\u0103 ci, se presupune, un soi de punct de popas al caravelelor ce se \u00eendreptau spre Caffa Crimeii. Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolelui \u0219i izgonirea genovezilor de c\u0103tre turci cetatea \u0219i-a schimbat \u0219i st\u0103p\u00e2nii \u0219i denumirea – a devenit Yeni-Sale, adic\u0103 Satul Nou pe turce\u0219te, \u00eemprumut\u00e2nd pesemne numele de la localitatea \u00een preajma c\u0103reia se afla. A mai dus-o p\u00e2n\u0103 prin secolul al 17-lea, c\u00e2nd a fost complet abandonat\u0103. Du\u0219i sunt grecii, du\u0219i sunt \u0219i genovezii, navigatori care au poposit pe \u021b\u0103rmurile M\u0103rii Negre dar care st\u0103teau cu ochii \u00eendrepta\u021bi mai mult spre mare \u0219i mai pu\u021bin spre uscat. N-a r\u0103mas mare lucru de pe urma lor, doar c\u00e2teva ruine pe care noi, rom\u00e2na\u0219ii far\u0103 pic de v\u00e2n\u0103 de matelot, le vizit\u0103m a\u0219a … mai r\u0103ru\u021b, c\u0103-i mai dr\u0103gu\u021b. Cam at\u00e2t despre partea „istoric\u0103” al unui sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii. +40","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2021-03-06T10:44:18+00:00","article_modified_time":"2026-07-11T04:15:02+00:00","og_image":[{"width":1000,"height":662,"url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"10 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin un sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii - episodul antic","datePublished":"2021-03-06T10:44:18+00:00","dateModified":"2026-07-11T04:15:02+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/"},"wordCount":1444,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","articleSection":["🇷🇴 Rom\u00e2nia","C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea","Dobrogea"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/","name":"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin - 🇷🇴 Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","datePublished":"2021-03-06T10:44:18+00:00","dateModified":"2026-07-11T04:15:02+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","width":1000,"height":662},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pe-tarmurile-pontului-euxin\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Pe \u021b\u0103rmurile Pontului Euxin"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3jSZX-92Z","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2020-08-07-0027-Histria.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34781","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34781"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34781\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34890,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34781\/revisions\/34890"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34880"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34781"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34781"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}