{"id":33694,"date":"2020-02-12T17:36:49","date_gmt":"2020-02-12T15:36:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?p=33694"},"modified":"2026-07-11T11:39:50","modified_gmt":"2026-07-11T09:39:50","slug":"peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/","title":{"rendered":"The Silk Roads: A New History of the World – Peter Frankopan"},"content":{"rendered":"

\"The<\/a>The Silk Roads: A New History of the World<\/a> de Peter Frankopan<\/a>
\na primit de la mine \"⭐\"\"⭐\"\"⭐\"\"⭐\"\"⭐\"<\/p>\n

Drumurile M\u0103t\u0103sii <\/em>mi s-a p\u0103rut un compendium u\u0219or de citit, interesant \u0219i simpatic ce se str\u0103duie\u0219te s\u0103 comprime \u00eentreaga istorie a omenirii \u00een aproximativ 600-700 de pagini, \u00eentr-o manier\u0103 digerabil\u0103 pentru un cititor al zilelor noastre care e c\u00e2t de c\u00e2t interesat de subiect. Grea misiune. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Peter Frankopan, un profesor de istorie general\u0103 la universitatea din Oxford \u0219i specialist \u00een istoria Imperiului Bizantin, ne surprinde cu o nou\u0103 abordare a problemei, care este, dup\u0103 cum declar\u0103 chiar el, diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de mult repetata \u0219i promovata …<\/p>\n

mantr\u0103 a triumfului politic, cultural \u0219i moral al apusului. Dar acest\u0103 abordare a istoriei a fost gre\u0219it\u0103; exist\u0103 unghiuri de vedere alternative din care se poate privi istoria – cele care nu presupun judecarea trecutului din perspectiva c\u00e2\u0219tig\u0103torilor istoriei recente.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Ideea de la care porne\u0219te cartea e urm\u0103toarea. Europenii \u0219i civiliza\u021bia lor nu au st\u0103p\u00e2nit dintotdeauna centrul de greutate al omenirii. \u00cen cei mai bine de 5000 de ani de c\u00e2nd au \u00eenceput oamenii s\u0103-\u0219i consemneze istoriile, europenii au ocupat centrul scenei doar \u00een ultimii 200-300 de ani.\u00a0 \u00cen rest s-au zb\u0103tut pe la margini, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 ajung\u0103 la bog\u0103\u021biile aflate \u00een miez. \u00cen opinia lui Peter Frankopan, acest miez al lumii a fost situat \u00een majoritatea timpului prin Orientul Apropiat \u0219i Asia Central\u0103, mai exact, \u00een Iran \u0219i \u00een toate …stan-urile ce exist\u0103 ast\u0103zi pe-acolo (Uzbekistan, Pakistan, Afganistan, … ). \u00cen acele locuri se f\u0103ceau \u0219i desf\u0103ceau imperii, acolo se adunau ghem toate rutele comerciale pe care le numim ast\u0103zi cu numele generic de Drum al M\u0103t\u0103sii.<\/p>\n

Autorul c\u0103r\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 desc\u00e2lceasc\u0103 ghemul propun\u00e2ndu-ne \u00eens\u0103 c\u00e2te un fir separat, c\u00e2te un „drum al m\u0103t\u0103sii” dedicat fiec\u0103rei etape istorice \u00een parte. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, istoria omenirii ne este repovestit\u0103, cu multe argumente inedite \u0219i conving\u0103toare, \u00een capitole intitulate cam a\u0219a: Drumul Credin\u021belor, …, Drumul Bl\u0103nurilor, …,\u00a0 Drumul Sclavilor, …, Drumul c\u0103tre Imperiu, … Drumul Aurului Negru, … <\/em>De-a lungul timpului s-a f\u0103cut negustorie cu mult mai multe lucruri \u00een buricul lumii nu doar cu m\u0103tase, fiecare epoc\u0103 cu hachi\u021bele ei. Centrul lumii a fost zguduit de nenum\u0103rate ori de apari\u021bia unor noi idei, a unor noi credin\u021be religioase, dar \u0219i de molime \u0219i r\u0103zboaie. Dac\u0103 st\u0103m s\u0103 judec\u0103m drept \u0219i \u00een zilele noastre se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel.<\/p>\n

Am aflat multe lucruri noi citind aceast\u0103 carte. I-am descoperit de exemplu pe misterio\u0219ii sogdiani, precursorii evreilor \u0219i-al armenilor \u00eentr-ale negustoriei. Am aflat de puternica expansiune a cre\u0219tinilor spre r\u0103s\u0103rit, \u00een primele secole ale erei noastre, \u0219i cum au irosit ei \u0219ansa de-a \u00eentemeia cu-adev\u0103rat o religie global\u0103 din pricina ciorov\u0103ielilor interne. Am apreciat sinceritatea cu care sunt abordate ipocriziile europenilor de pe vremea c\u00e2nd \u00ee\u0219i croiau imperiile ( \u0219i nu numai ).<\/p>\n

E uimitor seismul cultural ce-a ap\u0103rut dup\u0103 ce civiliza\u021bia Europei s-a ciocnit de cea a Asiei. Statuile lui Buddha au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 abia dup\u0103 ce s-a instaurat cultul lui Apollo \u00een valea Gundhara \u0219i \u00een vestul Indiei. Budi\u0219tii sim\u021bindu-se ameninta\u021bi de succesul noilor practici religioase au \u00eenceput s\u0103-\u0219i creeze propriile imagini vizuale.<\/em><\/p>\n

Grecii din Asia au fost desebit de aprecia\u021bi \u00een India, pentru priceperea lor \u00een \u0219tiin\u021be: \u201dsunt barbari\u201d, spune un text cunoscut sub numele de G\u0101rg\u012b Samhit\u0101, \u201dtotu\u0219i \u0219tiin\u021ba astronomiei a ap\u0103rut la ei \u0219i din acest motiv ar trebui s\u0103 fie venera\u021bi ca ni\u0219te zei\u201d.<\/span><\/em><\/p>\n

At\u00e2t de mare era bog\u0103\u021bia Asiei, \u00eenc\u00e2t romanii \u0219i-au f\u0103cut impresia c\u0103 locuitorii ei \u00ee\u0219i permiteau s\u0103 se dedice doar pl\u0103cerilor tr\u00e2ndave. Nu este de mirare c\u0103 solda\u021bii romani se maturizeaz\u0103 \u00een est, scria poetul Sallust: de aici au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 fac\u0103 dragoste, cum s\u0103 se \u00eembete, cum s\u0103 aprecieze statuile, picturile \u0219i arta.<\/em><\/p>\n

Av\u00e2ntul cuceritor al Islamului a creat o nou\u0103 ordine mondial\u0103, un gigant economic plin de \u00eencredere \u00een sine, cu minte deschisa, cu un nest\u0103vilit interes pentru progres. Imens de bogat \u0219i cu pu\u021bini rivali politici sau religio\u0219i, a fost un loc unde predomina ordinea, unde comercian\u021bii se puteau \u00eembog\u0103\u021bi, unde intelectualii erau respecta\u021bi \u0219i unde opinii diferite puteau fi discutate \u0219i dezb\u0103tute. Un \u00eenceput pu\u021bin promi\u021b\u0103tor dintr-o pe\u0219ter\u0103 din apropiere de Mecca a dat na\u0219tere unui soi de utopie cosmopolit\u0103.<\/em><\/p>\n

Lumea era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103: un t\u0103r\u00e2m al Iranului unde predomina ordinea \u0219i civiliza\u021bia; \u0219i unul al Turanului care era haotic, anarhic \u0219i periculos. Din rapoartele c\u0103l\u0103torilor \u0219i geografilor ce au vizitat stepa din nord rezulta clar: locuitorii afla\u021bi \u00een afara lumii musulmane erau altfel, ciuda\u021bi, chiar minuna\u021bi uneori, dar \u00een cele mai multe cazuri \u00eengrozitori.<\/em><\/p>\n

Printre cei care nu aveau nicio re\u021binere cu privire la traficul de persoane se aflau locuitorii unei lagune obscure situat\u0103 \u00een nordul Adriaticii. Bog\u0103\u021bia acumulat\u0103 din comer\u021bul de sclavi \u0219i suferin\u021b\u0103 uman\u0103 a stat la baza transform\u0103rii sale \u00eentr-una dintre bijuteriile coroanei lumii mediteraneene medievale: Vene\u021bia.<\/em><\/p>\n

R\u0103zboaiele Europei au avut, \u00eens\u0103, un rol \u0219i mai important: au determinat ascensiunea vestului. Discu\u021biile actuale despre Europa acelei perioade se concentreaz\u0103 \u00een special pe Iluminism \u0219i Epoca Ra\u021biunii, c\u00e2nd absolutismul a fost \u00eenlocuit de no\u021biuni ca libertatea individului, drepturile omului \u0219i fericire. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eendelungata tradi\u021bie r\u0103zboinic\u0103, militarismul ei a ajutat Europa s\u0103 se situeze \u00een centrul lumii dup\u0103 marile expedi\u021bii din anii 1490.<\/em><\/p>\n

\u00cen 1943, \u00een timpul conferin\u021bei organizate de liderii alia\u021bi la Teheran, Winston Churchill \u0219i pre\u0219edintele Roosevelt nici m\u0103car nu s-au deranjat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu \u0219ahul. Li s-a p\u0103rut pur \u0219i simplu c\u0103-ar fi fost o pierdere de timp. De asemenea, \u00een anul urm\u0103tor, Arabia Saudit\u0103 era considerat\u0103 o \u021bar\u0103 lipsit\u0103 de importan\u021b\u0103 de c\u0103tre pre\u0219edintele Roosevelt \u0219i fiind \u201epu\u021bin departe pentru noi\u201d pentru a-i fi acceptate cererile de ajutor economic. Roosevelt a ad\u0103ugat c\u0103 ar fi mai bine ca saudi\u021bii s\u0103-\u0219i \u00eendrepte cererile spre Marea Britanie \u0219i nu spre SUA. La \u00eencheierea r\u0103zboiului \u00eens\u0103, lucrurile erau total diferite, Arabia Saudit\u0103 ajung\u00e2nd \u201dmai important\u0103 pentru diploma\u021bia american\u0103 dec\u00e2t aproape orice alt\u0103 na\u021biune mic\u0103\u201d. Motivul era petrolul.<\/em><\/p>\n

Ironia sor\u021bii face ca obiectivele politice \u0219i militare americane, care s-au concentrat pe ap\u0103rarea lumii libere \u0219i a modului democratic de via\u021b\u0103, au dus la rezultate foarte diferite. Pozi\u021bia SUA \u00een aceast\u0103 parte a lumii s-a bazat pe o serie de oameni puternici, cu instincte nedemocratice \u0219i metode nes\u0103n\u0103toase de a r\u0103m\u00e2ne la putere.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Concluzia c\u0103r\u021bii nu e tocmai \u00eencurajatoare pentru cei ce tr\u0103iesc acum \u00een actualul buric al civiliza\u021biei. Lumea sc\u00e2r\u021b\u00e2ie din toate \u00eencheieturile \u0219i centrul ei pare a se muta \u00eencet-\u00eencet acolo unde era de la bun \u00eenceput. Nu m-am dumirit \u00eens\u0103 dac\u0103 ( sau c\u00e2t de tare ) ar trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eengrijorez de schimb\u0103rile ce se \u00eentrev\u0103d la orizont. Aici, \u00een col\u021bi\u0219orul meu rom\u00e2nesc aflat undeva mai aproape de grani\u021b\u0103, agita\u021bia nu e foarte vizibil\u0103. Sper totu\u0219i c\u0103 vom sc\u0103pa cu bine \u0219i de data asta.<\/p>\n

Lumea se schimb\u0103 \u00een jurul nostru. Pe m\u0103sur\u0103 ce intr\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care dominan\u021bia politic\u0103, militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a apusului se afl\u0103 sub presiune, apare un nelini\u0219titor sentiment de incertitudine.<\/em><\/p>\n

Resursele imense care sunt alocate proiectului One Belt, One Road prezentat de Xi Jinping \u00een 2013 sugereaz\u0103 modul \u00een care China pl\u0103nuie\u0219te viitorul. Prin alte p\u0103r\u021bi ale lumii, traumele \u0219i greut\u0103\u021bile, provoc\u0103rile \u0219i problemele par a fi dureri ale na\u0219terii – semne ale unei lumi noi care se ive\u0219te \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. \u00cen timp ce noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne d\u0103m seama de unde va veni urm\u0103toarea amenin\u021bare, cum ar trebui s\u0103 abord\u0103m mai bine problema extremismului religios, cum s\u0103 negociem cu statele care nu par dispuse s\u0103 \u021bin\u0103 cont de dreptul interna\u021bional \u0219i cum s\u0103 construim rela\u021bii cu popoarele, culturile \u0219i regiunile despre care nu \u0219tim mare lucru \u0219i nici m\u0103car nu ne-am str\u0103duit prea tare s\u0103 le \u00een\u021belegem, de-a lungul coloanei vertebrale a Asiei se \u021bes noi re\u021belele \u0219i conexiuni; sau mai bine zis, se refac. Drumul m\u0103t\u0103sii se ridic\u0103 din nou.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

PS.\u00a0Am citit azi un articol interesant in Financial Times despre aceast\u0103 carte, scris de John Gapper: Silk Roads author Peter Frankopan: \u2018We\u2019re in trouble in the long term\u2019<\/em>. Scria acolo un lucru haios pe care nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 nu-l pomenesc aici.<\/p>\n

Un vizitator britanic a lui Hamid Karzai \u00een Kabul a v\u0103zut pe biroul s\u0103u cartea Drumurile M\u0103t\u0103sii\u00a0 – iar fostul pre\u0219edinte afgan i-a spus c\u0103 le recomand\u0103 tuturor cunoscu\u021bilor s\u0103i s-o citeasc\u0103. C\u00e2nd un oficial al Na\u021biunilor Unite a dat o copie a c\u0103r\u021bii unui important lider iranian din Teheran, iranianul a spus c\u0103 era deja al \u0219aptelea exemplar pe care l-a primit.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The Silk Roads: A New History of the World de Peter Frankopan a primit de la mine Drumurile M\u0103t\u0103sii mi s-a p\u0103rut un compendium u\u0219or de citit, interesant \u0219i simpatic ce se str\u0103duie\u0219te s\u0103 comprime \u00eentreaga istorie a omenirii \u00een aproximativ 600-700 de pagini, \u00eentr-o manier\u0103 digerabil\u0103 pentru un cititor al zilelor noastre care e c\u00e2t de c\u00e2t interesat de subiect. Grea misiune. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Peter Frankopan, un profesor de istorie general\u0103 la universitatea din Oxford \u0219i specialist \u00een istoria Imperiului Bizantin, ne surprinde cu o nou\u0103 abordare a problemei, care este, dup\u0103 cum declar\u0103 chiar el, diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de mult repetata \u0219i promovata … mantr\u0103 a triumfului politic, cultural \u0219i moral al apusului. Dar acest\u0103 abordare a istoriei a fost gre\u0219it\u0103; exist\u0103 unghiuri de vedere alternative din care se poate privi istoria – cele care nu presupun judecarea trecutului din perspectiva c\u00e2\u0219tig\u0103torilor istoriei recente. Ideea de la care porne\u0219te cartea e urm\u0103toarea. Europenii \u0219i civiliza\u021bia lor nu au st\u0103p\u00e2nit dintotdeauna centrul de greutate al omenirii. \u00cen cei mai bine de 5000 de ani de c\u00e2nd au \u00eenceput oamenii s\u0103-\u0219i consemneze istoriile, europenii au ocupat centrul scenei doar \u00een ultimii 200-300 de ani.\u00a0 \u00cen rest s-au zb\u0103tut pe la margini, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 ajung\u0103 la bog\u0103\u021biile aflate \u00een miez. \u00cen opinia lui Peter Frankopan, acest miez al lumii a fost situat \u00een majoritatea timpului prin Orientul Apropiat \u0219i Asia Central\u0103, mai exact, \u00een Iran \u0219i \u00een toate …stan-urile ce exist\u0103 ast\u0103zi pe-acolo (Uzbekistan, Pakistan, Afganistan, … ). \u00cen acele locuri se f\u0103ceau \u0219i desf\u0103ceau imperii, acolo se adunau ghem toate rutele comerciale pe care le numim ast\u0103zi cu numele generic de Drum al M\u0103t\u0103sii. Autorul c\u0103r\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 desc\u00e2lceasc\u0103 ghemul propun\u00e2ndu-ne \u00eens\u0103 c\u00e2te un fir separat, c\u00e2te un „drum al m\u0103t\u0103sii” dedicat fiec\u0103rei etape istorice \u00een parte. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, istoria omenirii ne este repovestit\u0103, cu multe argumente inedite \u0219i conving\u0103toare, \u00een capitole intitulate cam a\u0219a: Drumul Credin\u021belor, …, Drumul Bl\u0103nurilor, …,\u00a0 Drumul Sclavilor, …, Drumul c\u0103tre Imperiu, … Drumul Aurului Negru, … De-a lungul timpului s-a f\u0103cut negustorie cu mult mai multe lucruri \u00een buricul lumii nu doar cu m\u0103tase, fiecare epoc\u0103 cu hachi\u021bele ei. Centrul lumii a fost zguduit de nenum\u0103rate ori de apari\u021bia unor noi idei, a unor noi credin\u021be religioase, dar \u0219i de molime \u0219i r\u0103zboaie. Dac\u0103 st\u0103m s\u0103 judec\u0103m drept \u0219i \u00een zilele noastre se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel. Am aflat multe lucruri noi citind aceast\u0103 carte. I-am descoperit de exemplu pe misterio\u0219ii sogdiani, precursorii evreilor \u0219i-al armenilor \u00eentr-ale negustoriei. Am aflat de puternica expansiune a cre\u0219tinilor spre r\u0103s\u0103rit, \u00een primele secole ale erei noastre, \u0219i cum au irosit ei \u0219ansa de-a \u00eentemeia cu-adev\u0103rat o religie global\u0103 din pricina ciorov\u0103ielilor interne. Am apreciat sinceritatea cu care sunt abordate ipocriziile europenilor de pe vremea c\u00e2nd \u00ee\u0219i croiau imperiile ( \u0219i nu numai ). E uimitor seismul cultural ce-a ap\u0103rut dup\u0103 ce civiliza\u021bia Europei s-a ciocnit de cea a Asiei. Statuile lui Buddha au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 abia dup\u0103 ce s-a instaurat cultul lui Apollo \u00een valea Gundhara \u0219i \u00een vestul Indiei. Budi\u0219tii sim\u021bindu-se ameninta\u021bi de succesul noilor practici religioase au \u00eenceput s\u0103-\u0219i creeze propriile imagini vizuale. Grecii din Asia au fost desebit de aprecia\u021bi \u00een India, pentru priceperea lor \u00een \u0219tiin\u021be: \u201dsunt barbari\u201d, spune un text cunoscut sub numele de G\u0101rg\u012b Samhit\u0101, \u201dtotu\u0219i \u0219tiin\u021ba astronomiei a ap\u0103rut la ei \u0219i din acest motiv ar trebui s\u0103 fie venera\u021bi ca ni\u0219te zei\u201d. At\u00e2t de mare era bog\u0103\u021bia Asiei, \u00eenc\u00e2t romanii \u0219i-au f\u0103cut impresia c\u0103 locuitorii ei \u00ee\u0219i permiteau s\u0103 se dedice doar pl\u0103cerilor tr\u00e2ndave. Nu este de mirare c\u0103 solda\u021bii romani se maturizeaz\u0103 \u00een est, scria poetul Sallust: de aici au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 fac\u0103 dragoste, cum s\u0103 se \u00eembete, cum s\u0103 aprecieze statuile, picturile \u0219i arta. Av\u00e2ntul cuceritor al Islamului a creat o nou\u0103 ordine mondial\u0103, un gigant economic plin de \u00eencredere \u00een sine, cu minte deschisa, cu un nest\u0103vilit interes pentru progres. Imens de bogat \u0219i cu pu\u021bini rivali politici sau religio\u0219i, a fost un loc unde predomina ordinea, unde comercian\u021bii se puteau \u00eembog\u0103\u021bi, unde intelectualii erau respecta\u021bi \u0219i unde opinii diferite puteau fi discutate \u0219i dezb\u0103tute. Un \u00eenceput pu\u021bin promi\u021b\u0103tor dintr-o pe\u0219ter\u0103 din apropiere de Mecca a dat na\u0219tere unui soi de utopie cosmopolit\u0103. Lumea era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103: un t\u0103r\u00e2m al Iranului unde predomina ordinea \u0219i civiliza\u021bia; \u0219i unul al Turanului care era haotic, anarhic \u0219i periculos. Din rapoartele c\u0103l\u0103torilor \u0219i geografilor ce au vizitat stepa din nord rezulta clar: locuitorii afla\u021bi \u00een afara lumii musulmane erau altfel, ciuda\u021bi, chiar minuna\u021bi uneori, dar \u00een cele mai multe cazuri \u00eengrozitori. Printre cei care nu aveau nicio re\u021binere cu privire la traficul de persoane se aflau locuitorii unei lagune obscure situat\u0103 \u00een nordul Adriaticii. Bog\u0103\u021bia acumulat\u0103 din comer\u021bul de sclavi \u0219i suferin\u021b\u0103 uman\u0103 a stat la baza transform\u0103rii sale \u00eentr-una dintre bijuteriile coroanei lumii mediteraneene medievale: Vene\u021bia. R\u0103zboaiele Europei au avut, \u00eens\u0103, un rol \u0219i mai important: au determinat ascensiunea vestului. Discu\u021biile actuale despre Europa acelei perioade se concentreaz\u0103 \u00een special pe Iluminism \u0219i Epoca Ra\u021biunii, c\u00e2nd absolutismul a fost \u00eenlocuit de no\u021biuni ca libertatea individului, drepturile omului \u0219i fericire. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eendelungata tradi\u021bie r\u0103zboinic\u0103, militarismul ei a ajutat Europa s\u0103 se situeze \u00een centrul lumii dup\u0103 marile expedi\u021bii din anii 1490. \u00cen 1943, \u00een timpul conferin\u021bei organizate de liderii alia\u021bi la Teheran, Winston Churchill \u0219i pre\u0219edintele Roosevelt nici m\u0103car nu s-au deranjat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu \u0219ahul. Li s-a p\u0103rut pur \u0219i simplu c\u0103-ar fi fost o pierdere de timp. De asemenea, \u00een anul urm\u0103tor, Arabia Saudit\u0103 era considerat\u0103 o \u021bar\u0103 lipsit\u0103 de importan\u021b\u0103 de c\u0103tre pre\u0219edintele Roosevelt \u0219i fiind \u201epu\u021bin departe pentru noi\u201d pentru a-i fi acceptate cererile de ajutor economic. Roosevelt a ad\u0103ugat c\u0103 ar fi mai bine ca saudi\u021bii s\u0103-\u0219i \u00eendrepte cererile spre Marea Britanie \u0219i nu spre SUA. La \u00eencheierea r\u0103zboiului \u00eens\u0103, lucrurile erau total diferite, Arabia Saudit\u0103 ajung\u00e2nd \u201dmai important\u0103 pentru diploma\u021bia american\u0103 dec\u00e2t aproape orice alt\u0103 na\u021biune mic\u0103\u201d. Motivul era petrolul. Ironia sor\u021bii face ca obiectivele politice \u0219i militare americane, care s-au concentrat pe ap\u0103rarea lumii libere \u0219i a modului democratic de via\u021b\u0103, au dus la rezultate foarte diferite. Pozi\u021bia SUA \u00een aceast\u0103 parte a lumii s-a bazat pe o serie de oameni puternici, cu instincte nedemocratice \u0219i metode nes\u0103n\u0103toase de a r\u0103m\u00e2ne la putere. Concluzia c\u0103r\u021bii nu e tocmai \u00eencurajatoare pentru cei ce tr\u0103iesc acum \u00een actualul buric al civiliza\u021biei. Lumea sc\u00e2r\u021b\u00e2ie din toate \u00eencheieturile \u0219i centrul ei pare a se muta \u00eencet-\u00eencet acolo unde era de la bun \u00eenceput. Nu m-am dumirit \u00eens\u0103 dac\u0103 ( sau c\u00e2t de tare ) ar trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eengrijorez de schimb\u0103rile ce se \u00eentrev\u0103d la orizont. Aici, \u00een col\u021bi\u0219orul meu rom\u00e2nesc aflat undeva mai aproape de grani\u021b\u0103, agita\u021bia nu e foarte vizibil\u0103. Sper totu\u0219i c\u0103 vom sc\u0103pa cu bine \u0219i de data asta. Lumea se schimb\u0103 \u00een jurul nostru. Pe m\u0103sur\u0103 ce intr\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care dominan\u021bia politic\u0103, militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a apusului se afl\u0103 sub presiune, apare un nelini\u0219titor sentiment de incertitudine. Resursele imense care sunt alocate proiectului One Belt, One Road prezentat de Xi Jinping \u00een 2013 sugereaz\u0103 modul \u00een care China pl\u0103nuie\u0219te viitorul. Prin alte p\u0103r\u021bi ale lumii, traumele \u0219i greut\u0103\u021bile, provoc\u0103rile \u0219i problemele par a fi dureri ale na\u0219terii – semne ale unei lumi noi care se ive\u0219te \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. \u00cen timp ce noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne d\u0103m seama de unde va veni urm\u0103toarea amenin\u021bare, cum ar trebui s\u0103 abord\u0103m mai bine problema extremismului religios, cum s\u0103 negociem cu statele care nu par dispuse s\u0103 \u021bin\u0103 cont de dreptul interna\u021bional \u0219i cum s\u0103 construim rela\u021bii cu popoarele, culturile \u0219i regiunile despre care nu \u0219tim mare lucru \u0219i nici m\u0103car nu ne-am str\u0103duit prea tare s\u0103 le \u00een\u021belegem, de-a lungul coloanei vertebrale a Asiei se \u021bes noi re\u021belele \u0219i conexiuni; sau mai bine zis, se refac. Drumul m\u0103t\u0103sii se ridic\u0103 din nou. PS.\u00a0Am citit azi un articol interesant in Financial Times despre aceast\u0103 carte, scris de John Gapper: Silk Roads author Peter Frankopan: \u2018We\u2019re in trouble in the long term\u2019. Scria acolo un lucru haios pe care nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 nu-l pomenesc aici. Un vizitator britanic a lui Hamid Karzai \u00een Kabul a v\u0103zut pe biroul s\u0103u cartea Drumurile M\u0103t\u0103sii\u00a0 – iar fostul pre\u0219edinte afgan i-a spus c\u0103 le recomand\u0103 tuturor cunoscu\u021bilor s\u0103i s-o citeasc\u0103. C\u00e2nd un oficial al Na\u021biunilor Unite a dat o copie a c\u0103r\u021bii unui important lider iranian din Teheran, iranianul a spus c\u0103 era deja al \u0219aptelea exemplar pe care l-a primit. +10<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":33710,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[172,964,960],"tags":[],"class_list":["post-33694","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-din-fotoliu","category-istorie-povestita","category-non-fictiune"],"yoast_head":"\nThe Silk Roads: A New History of the World - Peter Frankopan - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"The Silk Roads: A New History of the World - Peter Frankopan - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"The Silk Roads: A New History of the World de Peter Frankopan a primit de la mine Drumurile M\u0103t\u0103sii mi s-a p\u0103rut un compendium u\u0219or de citit, interesant \u0219i simpatic ce se str\u0103duie\u0219te s\u0103 comprime \u00eentreaga istorie a omenirii \u00een aproximativ 600-700 de pagini, \u00eentr-o manier\u0103 digerabil\u0103 pentru un cititor al zilelor noastre care e c\u00e2t de c\u00e2t interesat de subiect. Grea misiune. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Peter Frankopan, un profesor de istorie general\u0103 la universitatea din Oxford \u0219i specialist \u00een istoria Imperiului Bizantin, ne surprinde cu o nou\u0103 abordare a problemei, care este, dup\u0103 cum declar\u0103 chiar el, diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de mult repetata \u0219i promovata … mantr\u0103 a triumfului politic, cultural \u0219i moral al apusului. Dar acest\u0103 abordare a istoriei a fost gre\u0219it\u0103; exist\u0103 unghiuri de vedere alternative din care se poate privi istoria – cele care nu presupun judecarea trecutului din perspectiva c\u00e2\u0219tig\u0103torilor istoriei recente. Ideea de la care porne\u0219te cartea e urm\u0103toarea. Europenii \u0219i civiliza\u021bia lor nu au st\u0103p\u00e2nit dintotdeauna centrul de greutate al omenirii. \u00cen cei mai bine de 5000 de ani de c\u00e2nd au \u00eenceput oamenii s\u0103-\u0219i consemneze istoriile, europenii au ocupat centrul scenei doar \u00een ultimii 200-300 de ani.\u00a0 \u00cen rest s-au zb\u0103tut pe la margini, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 ajung\u0103 la bog\u0103\u021biile aflate \u00een miez. \u00cen opinia lui Peter Frankopan, acest miez al lumii a fost situat \u00een majoritatea timpului prin Orientul Apropiat \u0219i Asia Central\u0103, mai exact, \u00een Iran \u0219i \u00een toate …stan-urile ce exist\u0103 ast\u0103zi pe-acolo (Uzbekistan, Pakistan, Afganistan, … ). \u00cen acele locuri se f\u0103ceau \u0219i desf\u0103ceau imperii, acolo se adunau ghem toate rutele comerciale pe care le numim ast\u0103zi cu numele generic de Drum al M\u0103t\u0103sii. Autorul c\u0103r\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 desc\u00e2lceasc\u0103 ghemul propun\u00e2ndu-ne \u00eens\u0103 c\u00e2te un fir separat, c\u00e2te un „drum al m\u0103t\u0103sii” dedicat fiec\u0103rei etape istorice \u00een parte. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, istoria omenirii ne este repovestit\u0103, cu multe argumente inedite \u0219i conving\u0103toare, \u00een capitole intitulate cam a\u0219a: Drumul Credin\u021belor, …, Drumul Bl\u0103nurilor, …,\u00a0 Drumul Sclavilor, …, Drumul c\u0103tre Imperiu, … Drumul Aurului Negru, … De-a lungul timpului s-a f\u0103cut negustorie cu mult mai multe lucruri \u00een buricul lumii nu doar cu m\u0103tase, fiecare epoc\u0103 cu hachi\u021bele ei. Centrul lumii a fost zguduit de nenum\u0103rate ori de apari\u021bia unor noi idei, a unor noi credin\u021be religioase, dar \u0219i de molime \u0219i r\u0103zboaie. Dac\u0103 st\u0103m s\u0103 judec\u0103m drept \u0219i \u00een zilele noastre se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel. Am aflat multe lucruri noi citind aceast\u0103 carte. I-am descoperit de exemplu pe misterio\u0219ii sogdiani, precursorii evreilor \u0219i-al armenilor \u00eentr-ale negustoriei. Am aflat de puternica expansiune a cre\u0219tinilor spre r\u0103s\u0103rit, \u00een primele secole ale erei noastre, \u0219i cum au irosit ei \u0219ansa de-a \u00eentemeia cu-adev\u0103rat o religie global\u0103 din pricina ciorov\u0103ielilor interne. Am apreciat sinceritatea cu care sunt abordate ipocriziile europenilor de pe vremea c\u00e2nd \u00ee\u0219i croiau imperiile ( \u0219i nu numai ). E uimitor seismul cultural ce-a ap\u0103rut dup\u0103 ce civiliza\u021bia Europei s-a ciocnit de cea a Asiei. Statuile lui Buddha au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 abia dup\u0103 ce s-a instaurat cultul lui Apollo \u00een valea Gundhara \u0219i \u00een vestul Indiei. Budi\u0219tii sim\u021bindu-se ameninta\u021bi de succesul noilor practici religioase au \u00eenceput s\u0103-\u0219i creeze propriile imagini vizuale. Grecii din Asia au fost desebit de aprecia\u021bi \u00een India, pentru priceperea lor \u00een \u0219tiin\u021be: \u201dsunt barbari\u201d, spune un text cunoscut sub numele de G\u0101rg\u012b Samhit\u0101, \u201dtotu\u0219i \u0219tiin\u021ba astronomiei a ap\u0103rut la ei \u0219i din acest motiv ar trebui s\u0103 fie venera\u021bi ca ni\u0219te zei\u201d. At\u00e2t de mare era bog\u0103\u021bia Asiei, \u00eenc\u00e2t romanii \u0219i-au f\u0103cut impresia c\u0103 locuitorii ei \u00ee\u0219i permiteau s\u0103 se dedice doar pl\u0103cerilor tr\u00e2ndave. Nu este de mirare c\u0103 solda\u021bii romani se maturizeaz\u0103 \u00een est, scria poetul Sallust: de aici au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 fac\u0103 dragoste, cum s\u0103 se \u00eembete, cum s\u0103 aprecieze statuile, picturile \u0219i arta. Av\u00e2ntul cuceritor al Islamului a creat o nou\u0103 ordine mondial\u0103, un gigant economic plin de \u00eencredere \u00een sine, cu minte deschisa, cu un nest\u0103vilit interes pentru progres. Imens de bogat \u0219i cu pu\u021bini rivali politici sau religio\u0219i, a fost un loc unde predomina ordinea, unde comercian\u021bii se puteau \u00eembog\u0103\u021bi, unde intelectualii erau respecta\u021bi \u0219i unde opinii diferite puteau fi discutate \u0219i dezb\u0103tute. Un \u00eenceput pu\u021bin promi\u021b\u0103tor dintr-o pe\u0219ter\u0103 din apropiere de Mecca a dat na\u0219tere unui soi de utopie cosmopolit\u0103. Lumea era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103: un t\u0103r\u00e2m al Iranului unde predomina ordinea \u0219i civiliza\u021bia; \u0219i unul al Turanului care era haotic, anarhic \u0219i periculos. Din rapoartele c\u0103l\u0103torilor \u0219i geografilor ce au vizitat stepa din nord rezulta clar: locuitorii afla\u021bi \u00een afara lumii musulmane erau altfel, ciuda\u021bi, chiar minuna\u021bi uneori, dar \u00een cele mai multe cazuri \u00eengrozitori. Printre cei care nu aveau nicio re\u021binere cu privire la traficul de persoane se aflau locuitorii unei lagune obscure situat\u0103 \u00een nordul Adriaticii. Bog\u0103\u021bia acumulat\u0103 din comer\u021bul de sclavi \u0219i suferin\u021b\u0103 uman\u0103 a stat la baza transform\u0103rii sale \u00eentr-una dintre bijuteriile coroanei lumii mediteraneene medievale: Vene\u021bia. R\u0103zboaiele Europei au avut, \u00eens\u0103, un rol \u0219i mai important: au determinat ascensiunea vestului. Discu\u021biile actuale despre Europa acelei perioade se concentreaz\u0103 \u00een special pe Iluminism \u0219i Epoca Ra\u021biunii, c\u00e2nd absolutismul a fost \u00eenlocuit de no\u021biuni ca libertatea individului, drepturile omului \u0219i fericire. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eendelungata tradi\u021bie r\u0103zboinic\u0103, militarismul ei a ajutat Europa s\u0103 se situeze \u00een centrul lumii dup\u0103 marile expedi\u021bii din anii 1490. \u00cen 1943, \u00een timpul conferin\u021bei organizate de liderii alia\u021bi la Teheran, Winston Churchill \u0219i pre\u0219edintele Roosevelt nici m\u0103car nu s-au deranjat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu \u0219ahul. Li s-a p\u0103rut pur \u0219i simplu c\u0103-ar fi fost o pierdere de timp. De asemenea, \u00een anul urm\u0103tor, Arabia Saudit\u0103 era considerat\u0103 o \u021bar\u0103 lipsit\u0103 de importan\u021b\u0103 de c\u0103tre pre\u0219edintele Roosevelt \u0219i fiind \u201epu\u021bin departe pentru noi\u201d pentru a-i fi acceptate cererile de ajutor economic. Roosevelt a ad\u0103ugat c\u0103 ar fi mai bine ca saudi\u021bii s\u0103-\u0219i \u00eendrepte cererile spre Marea Britanie \u0219i nu spre SUA. La \u00eencheierea r\u0103zboiului \u00eens\u0103, lucrurile erau total diferite, Arabia Saudit\u0103 ajung\u00e2nd \u201dmai important\u0103 pentru diploma\u021bia american\u0103 dec\u00e2t aproape orice alt\u0103 na\u021biune mic\u0103\u201d. Motivul era petrolul. Ironia sor\u021bii face ca obiectivele politice \u0219i militare americane, care s-au concentrat pe ap\u0103rarea lumii libere \u0219i a modului democratic de via\u021b\u0103, au dus la rezultate foarte diferite. Pozi\u021bia SUA \u00een aceast\u0103 parte a lumii s-a bazat pe o serie de oameni puternici, cu instincte nedemocratice \u0219i metode nes\u0103n\u0103toase de a r\u0103m\u00e2ne la putere. Concluzia c\u0103r\u021bii nu e tocmai \u00eencurajatoare pentru cei ce tr\u0103iesc acum \u00een actualul buric al civiliza\u021biei. Lumea sc\u00e2r\u021b\u00e2ie din toate \u00eencheieturile \u0219i centrul ei pare a se muta \u00eencet-\u00eencet acolo unde era de la bun \u00eenceput. Nu m-am dumirit \u00eens\u0103 dac\u0103 ( sau c\u00e2t de tare ) ar trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eengrijorez de schimb\u0103rile ce se \u00eentrev\u0103d la orizont. Aici, \u00een col\u021bi\u0219orul meu rom\u00e2nesc aflat undeva mai aproape de grani\u021b\u0103, agita\u021bia nu e foarte vizibil\u0103. Sper totu\u0219i c\u0103 vom sc\u0103pa cu bine \u0219i de data asta. Lumea se schimb\u0103 \u00een jurul nostru. Pe m\u0103sur\u0103 ce intr\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care dominan\u021bia politic\u0103, militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a apusului se afl\u0103 sub presiune, apare un nelini\u0219titor sentiment de incertitudine. Resursele imense care sunt alocate proiectului One Belt, One Road prezentat de Xi Jinping \u00een 2013 sugereaz\u0103 modul \u00een care China pl\u0103nuie\u0219te viitorul. Prin alte p\u0103r\u021bi ale lumii, traumele \u0219i greut\u0103\u021bile, provoc\u0103rile \u0219i problemele par a fi dureri ale na\u0219terii – semne ale unei lumi noi care se ive\u0219te \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. \u00cen timp ce noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne d\u0103m seama de unde va veni urm\u0103toarea amenin\u021bare, cum ar trebui s\u0103 abord\u0103m mai bine problema extremismului religios, cum s\u0103 negociem cu statele care nu par dispuse s\u0103 \u021bin\u0103 cont de dreptul interna\u021bional \u0219i cum s\u0103 construim rela\u021bii cu popoarele, culturile \u0219i regiunile despre care nu \u0219tim mare lucru \u0219i nici m\u0103car nu ne-am str\u0103duit prea tare s\u0103 le \u00een\u021belegem, de-a lungul coloanei vertebrale a Asiei se \u021bes noi re\u021belele \u0219i conexiuni; sau mai bine zis, se refac. Drumul m\u0103t\u0103sii se ridic\u0103 din nou. PS.\u00a0Am citit azi un articol interesant in Financial Times despre aceast\u0103 carte, scris de John Gapper: Silk Roads author Peter Frankopan: \u2018We\u2019re in trouble in the long term\u2019. Scria acolo un lucru haios pe care nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 nu-l pomenesc aici. Un vizitator britanic a lui Hamid Karzai \u00een Kabul a v\u0103zut pe biroul s\u0103u cartea Drumurile M\u0103t\u0103sii\u00a0 – iar fostul pre\u0219edinte afgan i-a spus c\u0103 le recomand\u0103 tuturor cunoscu\u021bilor s\u0103i s-o citeasc\u0103. C\u00e2nd un oficial al Na\u021biunilor Unite a dat o copie a c\u0103r\u021bii unui important lider iranian din Teheran, iranianul a spus c\u0103 era deja al \u0219aptelea exemplar pe care l-a primit. +10\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2020-02-12T15:36:49+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-07-11T09:39:50+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1024\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"763\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"5 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"The Silk Roads: A New History of the World – Peter Frankopan\",\"datePublished\":\"2020-02-12T15:36:49+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-11T09:39:50+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/\"},\"wordCount\":1612,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/02\\\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1\",\"articleSection\":[\"Din fotoliul de acas\u0103\",\"Istorie povestit\u0103\",\"Non-fic\u021biune\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/\",\"name\":\"The Silk Roads: A New History of the World - Peter Frankopan - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/02\\\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1\",\"datePublished\":\"2020-02-12T15:36:49+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-11T09:39:50+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/02\\\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/02\\\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1\",\"width\":1024,\"height\":763},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"The Silk Roads: A New History of the World – Peter Frankopan\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"The Silk Roads: A New History of the World - Peter Frankopan - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"The Silk Roads: A New History of the World - Peter Frankopan - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica","og_description":"The Silk Roads: A New History of the World de Peter Frankopan a primit de la mine Drumurile M\u0103t\u0103sii mi s-a p\u0103rut un compendium u\u0219or de citit, interesant \u0219i simpatic ce se str\u0103duie\u0219te s\u0103 comprime \u00eentreaga istorie a omenirii \u00een aproximativ 600-700 de pagini, \u00eentr-o manier\u0103 digerabil\u0103 pentru un cititor al zilelor noastre care e c\u00e2t de c\u00e2t interesat de subiect. Grea misiune. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Peter Frankopan, un profesor de istorie general\u0103 la universitatea din Oxford \u0219i specialist \u00een istoria Imperiului Bizantin, ne surprinde cu o nou\u0103 abordare a problemei, care este, dup\u0103 cum declar\u0103 chiar el, diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de mult repetata \u0219i promovata … mantr\u0103 a triumfului politic, cultural \u0219i moral al apusului. Dar acest\u0103 abordare a istoriei a fost gre\u0219it\u0103; exist\u0103 unghiuri de vedere alternative din care se poate privi istoria – cele care nu presupun judecarea trecutului din perspectiva c\u00e2\u0219tig\u0103torilor istoriei recente. Ideea de la care porne\u0219te cartea e urm\u0103toarea. Europenii \u0219i civiliza\u021bia lor nu au st\u0103p\u00e2nit dintotdeauna centrul de greutate al omenirii. \u00cen cei mai bine de 5000 de ani de c\u00e2nd au \u00eenceput oamenii s\u0103-\u0219i consemneze istoriile, europenii au ocupat centrul scenei doar \u00een ultimii 200-300 de ani.\u00a0 \u00cen rest s-au zb\u0103tut pe la margini, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 ajung\u0103 la bog\u0103\u021biile aflate \u00een miez. \u00cen opinia lui Peter Frankopan, acest miez al lumii a fost situat \u00een majoritatea timpului prin Orientul Apropiat \u0219i Asia Central\u0103, mai exact, \u00een Iran \u0219i \u00een toate …stan-urile ce exist\u0103 ast\u0103zi pe-acolo (Uzbekistan, Pakistan, Afganistan, … ). \u00cen acele locuri se f\u0103ceau \u0219i desf\u0103ceau imperii, acolo se adunau ghem toate rutele comerciale pe care le numim ast\u0103zi cu numele generic de Drum al M\u0103t\u0103sii. Autorul c\u0103r\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 desc\u00e2lceasc\u0103 ghemul propun\u00e2ndu-ne \u00eens\u0103 c\u00e2te un fir separat, c\u00e2te un „drum al m\u0103t\u0103sii” dedicat fiec\u0103rei etape istorice \u00een parte. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, istoria omenirii ne este repovestit\u0103, cu multe argumente inedite \u0219i conving\u0103toare, \u00een capitole intitulate cam a\u0219a: Drumul Credin\u021belor, …, Drumul Bl\u0103nurilor, …,\u00a0 Drumul Sclavilor, …, Drumul c\u0103tre Imperiu, … Drumul Aurului Negru, … De-a lungul timpului s-a f\u0103cut negustorie cu mult mai multe lucruri \u00een buricul lumii nu doar cu m\u0103tase, fiecare epoc\u0103 cu hachi\u021bele ei. Centrul lumii a fost zguduit de nenum\u0103rate ori de apari\u021bia unor noi idei, a unor noi credin\u021be religioase, dar \u0219i de molime \u0219i r\u0103zboaie. Dac\u0103 st\u0103m s\u0103 judec\u0103m drept \u0219i \u00een zilele noastre se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel. Am aflat multe lucruri noi citind aceast\u0103 carte. I-am descoperit de exemplu pe misterio\u0219ii sogdiani, precursorii evreilor \u0219i-al armenilor \u00eentr-ale negustoriei. Am aflat de puternica expansiune a cre\u0219tinilor spre r\u0103s\u0103rit, \u00een primele secole ale erei noastre, \u0219i cum au irosit ei \u0219ansa de-a \u00eentemeia cu-adev\u0103rat o religie global\u0103 din pricina ciorov\u0103ielilor interne. Am apreciat sinceritatea cu care sunt abordate ipocriziile europenilor de pe vremea c\u00e2nd \u00ee\u0219i croiau imperiile ( \u0219i nu numai ). E uimitor seismul cultural ce-a ap\u0103rut dup\u0103 ce civiliza\u021bia Europei s-a ciocnit de cea a Asiei. Statuile lui Buddha au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 abia dup\u0103 ce s-a instaurat cultul lui Apollo \u00een valea Gundhara \u0219i \u00een vestul Indiei. Budi\u0219tii sim\u021bindu-se ameninta\u021bi de succesul noilor practici religioase au \u00eenceput s\u0103-\u0219i creeze propriile imagini vizuale. Grecii din Asia au fost desebit de aprecia\u021bi \u00een India, pentru priceperea lor \u00een \u0219tiin\u021be: \u201dsunt barbari\u201d, spune un text cunoscut sub numele de G\u0101rg\u012b Samhit\u0101, \u201dtotu\u0219i \u0219tiin\u021ba astronomiei a ap\u0103rut la ei \u0219i din acest motiv ar trebui s\u0103 fie venera\u021bi ca ni\u0219te zei\u201d. At\u00e2t de mare era bog\u0103\u021bia Asiei, \u00eenc\u00e2t romanii \u0219i-au f\u0103cut impresia c\u0103 locuitorii ei \u00ee\u0219i permiteau s\u0103 se dedice doar pl\u0103cerilor tr\u00e2ndave. Nu este de mirare c\u0103 solda\u021bii romani se maturizeaz\u0103 \u00een est, scria poetul Sallust: de aici au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 fac\u0103 dragoste, cum s\u0103 se \u00eembete, cum s\u0103 aprecieze statuile, picturile \u0219i arta. Av\u00e2ntul cuceritor al Islamului a creat o nou\u0103 ordine mondial\u0103, un gigant economic plin de \u00eencredere \u00een sine, cu minte deschisa, cu un nest\u0103vilit interes pentru progres. Imens de bogat \u0219i cu pu\u021bini rivali politici sau religio\u0219i, a fost un loc unde predomina ordinea, unde comercian\u021bii se puteau \u00eembog\u0103\u021bi, unde intelectualii erau respecta\u021bi \u0219i unde opinii diferite puteau fi discutate \u0219i dezb\u0103tute. Un \u00eenceput pu\u021bin promi\u021b\u0103tor dintr-o pe\u0219ter\u0103 din apropiere de Mecca a dat na\u0219tere unui soi de utopie cosmopolit\u0103. Lumea era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103: un t\u0103r\u00e2m al Iranului unde predomina ordinea \u0219i civiliza\u021bia; \u0219i unul al Turanului care era haotic, anarhic \u0219i periculos. Din rapoartele c\u0103l\u0103torilor \u0219i geografilor ce au vizitat stepa din nord rezulta clar: locuitorii afla\u021bi \u00een afara lumii musulmane erau altfel, ciuda\u021bi, chiar minuna\u021bi uneori, dar \u00een cele mai multe cazuri \u00eengrozitori. Printre cei care nu aveau nicio re\u021binere cu privire la traficul de persoane se aflau locuitorii unei lagune obscure situat\u0103 \u00een nordul Adriaticii. Bog\u0103\u021bia acumulat\u0103 din comer\u021bul de sclavi \u0219i suferin\u021b\u0103 uman\u0103 a stat la baza transform\u0103rii sale \u00eentr-una dintre bijuteriile coroanei lumii mediteraneene medievale: Vene\u021bia. R\u0103zboaiele Europei au avut, \u00eens\u0103, un rol \u0219i mai important: au determinat ascensiunea vestului. Discu\u021biile actuale despre Europa acelei perioade se concentreaz\u0103 \u00een special pe Iluminism \u0219i Epoca Ra\u021biunii, c\u00e2nd absolutismul a fost \u00eenlocuit de no\u021biuni ca libertatea individului, drepturile omului \u0219i fericire. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eendelungata tradi\u021bie r\u0103zboinic\u0103, militarismul ei a ajutat Europa s\u0103 se situeze \u00een centrul lumii dup\u0103 marile expedi\u021bii din anii 1490. \u00cen 1943, \u00een timpul conferin\u021bei organizate de liderii alia\u021bi la Teheran, Winston Churchill \u0219i pre\u0219edintele Roosevelt nici m\u0103car nu s-au deranjat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu \u0219ahul. Li s-a p\u0103rut pur \u0219i simplu c\u0103-ar fi fost o pierdere de timp. De asemenea, \u00een anul urm\u0103tor, Arabia Saudit\u0103 era considerat\u0103 o \u021bar\u0103 lipsit\u0103 de importan\u021b\u0103 de c\u0103tre pre\u0219edintele Roosevelt \u0219i fiind \u201epu\u021bin departe pentru noi\u201d pentru a-i fi acceptate cererile de ajutor economic. Roosevelt a ad\u0103ugat c\u0103 ar fi mai bine ca saudi\u021bii s\u0103-\u0219i \u00eendrepte cererile spre Marea Britanie \u0219i nu spre SUA. La \u00eencheierea r\u0103zboiului \u00eens\u0103, lucrurile erau total diferite, Arabia Saudit\u0103 ajung\u00e2nd \u201dmai important\u0103 pentru diploma\u021bia american\u0103 dec\u00e2t aproape orice alt\u0103 na\u021biune mic\u0103\u201d. Motivul era petrolul. Ironia sor\u021bii face ca obiectivele politice \u0219i militare americane, care s-au concentrat pe ap\u0103rarea lumii libere \u0219i a modului democratic de via\u021b\u0103, au dus la rezultate foarte diferite. Pozi\u021bia SUA \u00een aceast\u0103 parte a lumii s-a bazat pe o serie de oameni puternici, cu instincte nedemocratice \u0219i metode nes\u0103n\u0103toase de a r\u0103m\u00e2ne la putere. Concluzia c\u0103r\u021bii nu e tocmai \u00eencurajatoare pentru cei ce tr\u0103iesc acum \u00een actualul buric al civiliza\u021biei. Lumea sc\u00e2r\u021b\u00e2ie din toate \u00eencheieturile \u0219i centrul ei pare a se muta \u00eencet-\u00eencet acolo unde era de la bun \u00eenceput. Nu m-am dumirit \u00eens\u0103 dac\u0103 ( sau c\u00e2t de tare ) ar trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eengrijorez de schimb\u0103rile ce se \u00eentrev\u0103d la orizont. Aici, \u00een col\u021bi\u0219orul meu rom\u00e2nesc aflat undeva mai aproape de grani\u021b\u0103, agita\u021bia nu e foarte vizibil\u0103. Sper totu\u0219i c\u0103 vom sc\u0103pa cu bine \u0219i de data asta. Lumea se schimb\u0103 \u00een jurul nostru. Pe m\u0103sur\u0103 ce intr\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care dominan\u021bia politic\u0103, militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a apusului se afl\u0103 sub presiune, apare un nelini\u0219titor sentiment de incertitudine. Resursele imense care sunt alocate proiectului One Belt, One Road prezentat de Xi Jinping \u00een 2013 sugereaz\u0103 modul \u00een care China pl\u0103nuie\u0219te viitorul. Prin alte p\u0103r\u021bi ale lumii, traumele \u0219i greut\u0103\u021bile, provoc\u0103rile \u0219i problemele par a fi dureri ale na\u0219terii – semne ale unei lumi noi care se ive\u0219te \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. \u00cen timp ce noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne d\u0103m seama de unde va veni urm\u0103toarea amenin\u021bare, cum ar trebui s\u0103 abord\u0103m mai bine problema extremismului religios, cum s\u0103 negociem cu statele care nu par dispuse s\u0103 \u021bin\u0103 cont de dreptul interna\u021bional \u0219i cum s\u0103 construim rela\u021bii cu popoarele, culturile \u0219i regiunile despre care nu \u0219tim mare lucru \u0219i nici m\u0103car nu ne-am str\u0103duit prea tare s\u0103 le \u00een\u021belegem, de-a lungul coloanei vertebrale a Asiei se \u021bes noi re\u021belele \u0219i conexiuni; sau mai bine zis, se refac. Drumul m\u0103t\u0103sii se ridic\u0103 din nou. PS.\u00a0Am citit azi un articol interesant in Financial Times despre aceast\u0103 carte, scris de John Gapper: Silk Roads author Peter Frankopan: \u2018We\u2019re in trouble in the long term\u2019. Scria acolo un lucru haios pe care nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 nu-l pomenesc aici. Un vizitator britanic a lui Hamid Karzai \u00een Kabul a v\u0103zut pe biroul s\u0103u cartea Drumurile M\u0103t\u0103sii\u00a0 – iar fostul pre\u0219edinte afgan i-a spus c\u0103 le recomand\u0103 tuturor cunoscu\u021bilor s\u0103i s-o citeasc\u0103. C\u00e2nd un oficial al Na\u021biunilor Unite a dat o copie a c\u0103r\u021bii unui important lider iranian din Teheran, iranianul a spus c\u0103 era deja al \u0219aptelea exemplar pe care l-a primit. +10","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2020-02-12T15:36:49+00:00","article_modified_time":"2026-07-11T09:39:50+00:00","og_image":[{"width":1024,"height":763,"url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"5 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"The Silk Roads: A New History of the World – Peter Frankopan","datePublished":"2020-02-12T15:36:49+00:00","dateModified":"2026-07-11T09:39:50+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/"},"wordCount":1612,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1","articleSection":["Din fotoliul de acas\u0103","Istorie povestit\u0103","Non-fic\u021biune"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/","name":"The Silk Roads: A New History of the World - Peter Frankopan - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1","datePublished":"2020-02-12T15:36:49+00:00","dateModified":"2026-07-11T09:39:50+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1","width":1024,"height":763},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/peter-frankopan-the-silk-roads-a-new-history-of-the-world\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"The Silk Roads: A New History of the World – Peter Frankopan"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3jSZX-8Ls","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/IMG_8687_-_Copy_3.jpeg?fit=1024%2C763&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33694"}],"version-history":[{"count":34,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":57230,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33694\/revisions\/57230"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33710"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}