{"id":31210,"date":"2019-11-01T16:58:47","date_gmt":"2019-11-01T14:58:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?p=31210"},"modified":"2026-07-16T17:21:46","modified_gmt":"2026-07-16T15:21:46","slug":"pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/","title":{"rendered":"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis <\/br> jurnal iranian - capitolul 14<\/span>"},"content":{"rendered":"\n

Ziua petrecut\u0103 pe drumul dintre Yazd \u0219i Shiraz a fost lung\u0103, c\u0103lduroas\u0103 \u0219i obositoare. Am avut de str\u0103b\u0103tut \u00een jur de 450 km ceea ce s-ar traduce \u00een aproximativ 6 ore de condus autocarul. \u00cen plus, am avut de trecut trei \u00eencerc\u0103ri, ca-n poveste, fiecare dintre ele trimi\u021b\u00e2ndu-ne \u00eenapoi \u00een timp tocmai \u00een perioada ahemenid\u0103 a primului imperiu persan, mai exact \u00een prima jum\u0103tate a mileniului \u00eent\u00e2i \u00ee.e.n. Mai \u00eent\u00e2i a trebuit s\u0103 c\u0103l\u0103rim o ghionoaie pentru a ne prezenta la morm\u00e2ntul unor Ro\u0219’ \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i apoi am avut de furc\u0103 cu un v\u0103l fermecat ce-ascundea splendorile unui palat.<\/p>\n\n\n\n

Deschid o parantez\u0103 acum. Am citit de cur\u00e2nd o carte ( Peter Turchin. War and Peace and War  Penguin Publishing Group. Kindle Edition.) <\/em>ce mi s-a p\u0103rut foarte interesant\u0103. Am re\u021binut din ea dou\u0103 idei principale. 1. Imperiile r\u0103sar, \u00een cele mai multe cazuri,  la grani\u021ba dintre dou\u0103 civiliza\u021bii ( cu c\u00e2t mai diferite cu at\u00e2t mai bine – frecu\u0219ul dintre ele e mai mare ) \u0219i sunt construite de grupuri de oameni cu o asabiya <\/em>mare, adic\u0103 capabili de o puternic\u0103 ac\u021biune colectiv\u0103 concertat\u0103 ( termenul asabiya <\/em>a fost \u00eemprumutat de la Ibn Khaldun<\/em>, un g\u00e2nditor arab din secolul al XIV-lea) 2. \u00cen cur\u00e2nd istoria ar putea deveni o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 dac\u0103 ar fi \u00eendeplinite trei condi\u021bii: s\u0103 avem suficient de multe date despre ac\u021biunile de zi cu zi ale milioanelor de indivizi, s\u0103 avem o putere de calcul suficient de mare pentru a le prelucra \u0219i s\u0103 putem concepe modele matematice de\u0219tepte. \u00cen aceste condi\u021bii, cine \u0219tie, \u00eentr-o bun\u0103 zi viitorul ar putea fi prevestit u\u0219or. Autorul nume\u0219te abordarea aceasta clio-dinamic\u0103 ( Clio de la muza istoriei \u0219i dinamic\u0103 de la studiul proceselor ce se modific\u0103 \u00een timp).<\/p>\n\n\n\n

\u0218i mai zicea domnul Turchin la un moment dat<\/p>\n\n\n\n

\n

Cele mai multe micro-ac\u021biuni pe care le fac oamenii \u00een cea mai mare parte a vie\u021bii lor, nu au niciun efect asupra comportamentului sistemului \u00een ansamblu – sunt amortizate complet la un nivel macro. Dar exist\u0103 uneori situa\u021bii \u00een care un singur individ ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un anume loc \u0219i \u00eentr-un anumit moment \u00een care macrosistemul este extrem de sensibil la mici perturba\u021bii. Atunci, un mic act al unui singur individ poate declan\u0219a o avalan\u0219\u0103 de consecin\u021be \u0219i poate duce la o schimbare complet\u0103 a cursului evenimentelor.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

O astfel de situa\u021bie a ap\u0103rut \u00een anul 550 \u00ee.e.n. c\u00e2nd un individ pe nume Cirus a reu\u0219it s\u0103-i adune pe to\u021bi nemul\u021bumi\u021bii \u00een jurul s\u0103u \u0219i a decis s\u0103 lupte \u00eempotriva bunicului s\u0103u Astyages, puternicul rege al mezilor. Din acel moment a \u00eenceput istoria glorioas\u0103 a Imperiului Persan.<\/p>\n\n\n\n

Gata, \u00eenchid paranteza \u0219i revin la micro-evenimentul care-a fost excursia noastr\u0103 prin Iran.<\/p>\n\n\n\n

Pasargadae<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Prima oprire a zilei am f\u0103cut-o la Pasargadae, cea dint\u00e2i capital\u0103 a Imperiului Persan. N-a fost foarte lung\u0103, doar c\u00e2t s\u0103 str\u0103batem o alee lung\u0103 ce se \u00eentindea din parcare p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2ntul lui Cirus, s\u0103-i d\u0103m un ocol acestui morm\u00e2nt \u0219i apoi s\u0103 ne \u00eentoarcem la autocar. Undeva, la c\u00e2teva sute de metri dep\u0103rtare, se z\u0103reau \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele palatului lui Cirus. Nu mi-a p\u0103rut r\u0103u c\u0103 nu ne-am dus p\u00e2n\u0103 acolo, ruinele nu m\u0103 inspir\u0103 deloc, mai ales cele din care n-a mai r\u0103mas mare lucru. Iar soarele necru\u021b\u0103tor care m\u0103 b\u0103tea drept \u00een cre\u0219tetul capului m\u0103 \u00eendemna mai degrab\u0103 s\u0103 m\u0103 ascund \u00een restaurantele din apropiere dec\u00e2t s\u0103 umblu teleleu printre pietre \u00eempr\u0103\u0219tiate care \u00eencotro. Mmm … ce bun\u0103 a mai fost \u00eenghe\u021bata ce plutea \u00een sucul de morcovi proasp\u0103t stors.<\/p>\n\n\n\n

Despre morm\u00e2ntul lui Cirus ce-a\u0219 putea s\u0103 spun. Nu m-a impresionat prin m\u0103rime ( nu e c\u00e2t o piramid\u0103 egiptean\u0103 ), nici prin grandoare ( nu are defel zorzoane ) ci prin simplitatea lui auster\u0103 \u0219i prin faptul c-a rezistat, la exterior cel pu\u021bin, vreme de 2500 de ani. E un soi de dovad\u0103 c\u0103 Cirus \u0219i-a meritat supranumele de cel Mare, c\u0103 povestea lui a r\u0103mas puternic \u00een\u0219urubat\u0103 \u00een mintea urma\u0219ilor s\u0103i p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi.<\/p>\n\n\n\n

Nu eram singurii vizitatori ce-\u0219i prezentau omagiile fondatorului dinastiei Ahemenide, celui care i-a unit pe mezi \u0219i pe per\u0219i sub un singur steag \u0219i care a cucerit \u0219i a st\u0103p\u00e2nit un imperiu mai mare dec\u00e2t v\u0103zuse lumea vreodat\u0103, proclam\u00e2nd dreptate pentru to\u021bi supu\u0219ii s\u0103i \u0219i oferind iertare du\u0219manilor \u00eenfr\u00e2n\u021bi. O gr\u0103mad\u0103 de lume se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul morm\u00e2ntului. Se spune c\u0103 \u00eensu\u0219i Alexadru a f\u0103cut acest gest, dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt armatele ultimului Darius \u0219i, sup\u0103rat fiind c\u0103 unul din macedonienii lui a jefuit morm\u00e2ntul, a ordonat s\u0103 fie ref\u0103cut la loc. Povestea mai spune c\u0103 s-ar fi g\u0103sit atunci \u00een morm\u00e2nt o pl\u0103cu\u021b\u0103 pe care scria urm\u0103toarele<\/p>\n\n\n\n

\n

Omule, oricine ai fi tu \u0219i de oriunde ai fi venit, pentru c\u0103 \u0219tiu sigur c\u0103 vei veni, eu sunt Cirus, cel ce le-a c\u00e2\u0219tigat persanilor un imperiu. Prin urmare nu-mi purta ranchiun\u0103 pentru aceast\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt care-mi acoper\u0103 oasele. <\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

C\u00e2t adev\u0103r \u0219i c\u00e2t\u0103 legend\u0103 se ascund aici doar Ahura Mazda \/ Allah \/ Dumnezeu \u0219tie precis. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 pl\u0103cu\u021be sau inscrip\u021bii cuneiforme pe morm\u00e2nt, speciali\u0219tii se cam codesc s\u0103 afirme cu certitudine c\u0103-i apa\u021bine \u00eentr-adev\u0103r lui Cirus \u0219i nu unui alt personaj important. Puterea legendei e \u00eens\u0103 mai mare. Nou\u0103 tuturor celor prezen\u021bi acolo, iranieni sau vizitatori din alte col\u021buri ale lumii, nici prin cap nu ne-ar fi trecut s\u0103 accept\u0103m c-ar fi fost morm\u00e2ntul altcuiva.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Undeva \u00een zare, r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale vechiului Pasargadae<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Naqsh-e Rostam<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Urm\u0103toarea oprire am f\u0103cut-o \u00eentr-un loc de-a c\u0103rui existen\u021b\u0103 nu aveam habar p\u00e2n\u0103 s-ajung \u00een Iran, la necropola Regilor Regilor persani pe care am g\u0103sit-o undeva \u00een mijlocul pustiet\u0103\u021bii. \u00cen zilele noastre se nume\u0219te Naqsh-e Rostam,<\/em> adic\u0103 Frizele lui Rostam \u00eentr-o traducere aproximativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Am dat aici peste un perete \u00eenalt \u0219i aproape vertical de st\u00e2nc\u0103 \u00een piatra c\u0103ruia erau s\u0103pate patru cruci imense. \u00cen inima fiec\u0103reia dintre ele era deschis\u0103 c\u00e2te o \u00eenc\u0103pere mortuar\u0103. Sub cruci am mai z\u0103rit c\u00e2teva panouri \u00een basorelief ce povesteau tot soiul de istorii cavalere\u0219ti. Ele au dat dealtfel numele locului. Oamenii au uitat cu timpul personajele adev\u0103rate reprezentate \u00een basoreliefuri \u0219i le-au asimilat pe toate cu Rostam, paladinul f\u0103r\u0103 seam\u0103n al tradi\u021biei persane. Mie uneia mi s-au p\u0103rut frumoase \u0219i impresionante at\u00e2t crucile c\u00e2t \u0219i frizele sculptate.<\/p>\n\n\n\n

Crucile scobite \u00een munte sunt de fapt mormintele a patru mari regi persani: a lui Darius I cel Mare<\/em>, a fiului s\u0103u Xerxes I<\/em>, a lui Artaxerxes I <\/em>fiul lui Xerxes \u0219i a lui Darius al II-lea<\/em>. Bra\u021bul orizontal al crucii, \u00een mijlocul c\u0103ruia e s\u0103pat\u0103 intrarea \u00een \u00eenc\u0103perea mortuar\u0103 pare a fi reprezentarea unui palat regal. Baza crucii e o carte alb\u0103. Partea de sus \u00eens\u0103 \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Regele Regilor prezent\u00e2ndu-se la \u00eent\u00e2lnirea cu fravashi-ul <\/em>s\u0103u ( sufletul s\u0103u nemuritor ) sus\u021binut ( la propriu ) de o pleiad\u0103 de supu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Morm\u00e2ntul lui Darius I cel Mare<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Basoreliefurile sculptate la baza crucilor sunt mai recente, din perioada sasanid\u0103. S-ar putea spune c\u0103 regii acestei dinastii au vrut s\u0103-\u0219i lege propria istorie cu cea a str\u0103mo\u0219ilor lor f\u0103uritori de imperii. \u00cen mare parte au reu\u0219it. Iranienii din zilele noastre se m\u00e2ndresc \u00eendeosebi cu trei dintre dinastiile lor: cu ahemenizii, cu sasanizii \u0219i cu safavizii.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Aici e reprezentat\u0103 investitura regelui Narseh (c. 293\u2013303), care prime\u0219te puterea din m\u00e2inile zei\u021bei apei, Anahita<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
C\u0103l\u0103re\u021bul bulgar din Madara e copila\u0219 pe l\u00e2ng\u0103 ace\u0219ti cavaleri sasanizi.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Aici e \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at triumful regelui Shapur I \u00eempotriva \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani Valerian \u0219i Philip Arabul. Valerian a p\u0103\u021bit cea mai mare ru\u0219ine posibil\u0103, pe care nici un alt \u00eemp\u0103rat roman nu a tr\u0103it-o, a fost luat prizonier \u0219i umilit de regele sasanid.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Cubul lui Zarathustra – o cl\u0103dire ridicat\u0103 \u00een perioada ahemenid\u0103 a c\u0103rui scop nu se cunoa\u0219te<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Acesta e un basorelief elamit – civiliza\u021bie ce-a existat \u00eenaintea persanilor<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Nobilii de la curtea lui Bahram al II-lea (c. 276\u2013293)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Aici e \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 investitura lui Ardashir I, \u00eentemeietorul dinastiei (c. 226\u2013242), c\u0103ruia i se \u00eenm\u00e2neaz\u0103 leg\u0103m\u00e2ntul puterii de c\u0103tre zeul Ormuz<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Se presupune c\u0103 pe vremuri exista o gr\u0103din\u0103 persan\u0103 ce se \u00eentindea \u00eentre Cubul lui Zarathustra \u0219i paretele de st\u00e2nc\u0103 cu mormintele. Acum aici e doar piatr\u0103 seac\u0103.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Caprele sunt Regii Regilor \u00een zilele noastre pe-aici<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Persepolis<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Ultima oprire pe care am f\u0103cut-o \u00een acea zi a fost la Persepolis. Strategia lui Afi, generalul suprem al expedi\u021biei noastre iraniene, a func\u021bionat impecabil. Am ajuns aici cu c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte de apusul soarelui, cu scopul declarat de-a \u00eempu\u0219ca doi iepuri dintr-o lovitur\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd am sc\u0103pat c\u00e2t de c\u00e2t de c\u0103ldura dogoritoare din miezul zilei. Vizita noastr\u0103 a durat un ceas sau dou\u0103 (nu-mi mai amintesc exact) \u0219i ce-ar fi fost s\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim prin locurile acelea f\u0103r\u0103 un strop de umbr\u0103 sub tirul necru\u021b\u0103tor al razelor soarelui. Chiar \u0219i a\u0219a abia ne-am t\u00e2r\u00e2it picioarele. \u00cen al doilea r\u00e2nd, lumina \u00eenser\u0103rii a scos \u0219i mai bine \u00een eviden\u021b\u0103 melancolia resemnat\u0103 a ruinelor acelora b\u0103tr\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 recunosc, cu toat\u0103 inapeten\u021ba mea fa\u021b\u0103 de ruinele antice, aici m-am declarat c\u00e2t se poate de impresionat\u0103. Dup\u0103 ce-am ajuns la picioarele sc\u0103rii ce permitea accesul \u00een complex \u0219i-am v\u0103zut platforma aceea imens\u0103, jum\u0103tate munte – jum\u0103tate construc\u021bie omeneasc\u0103 (am socotit c-ar fi c\u00e2t 17.5 terenuri de fotbal) \u0219i dup\u0103 ce-am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez cum ar\u0103tau palatele ce-odat\u0103 o acopereau, m-a luat cu ame\u021beal\u0103 \ud83d\ude09 .<\/p>\n\n\n\n

Parsa (dup\u0103 numele persan) sau Persepolis – ora\u0219ul persanilor (dup\u0103 numele lui grecesc) a fost construit pe timpul lui Darius cel Mare \u0219i al fiului s\u0103u Xerxes pentru a servi drept capital\u0103 ceremonial\u0103 \u0219i religioas\u0103 a imperiului. Se presupune c\u0103 regii veneau aici doar prim\u0103vara, cu ocazia festivit\u0103\u021bilor de Nowruz – anul nou persan ce \u00eencepea \u00een ziua echinoc\u021biului vernal. St\u0103teau c\u00e2teva luni \u0219i apoi plecau \u00eentr-una din capitalele administrative, Ecbatana aflat\u0103 mai la nord, numai bun\u0103 de locuit \u00een timpul verilor caniculare  \u0219i-apoi Susa sau Babilon aflate la sud, numai bune pentru evitarea iernilor friguroase.<\/p>\n\n\n\n

Palatul construit de Darius \u0219i de urma\u0219ii s\u0103i a fost de fapt un complex format din mai multe cl\u0103diri oficiale \u0219i re\u0219edin\u021be personale ale regilor, \u00eenconjurate cu ziduri puternice de cetate. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een peretele de st\u00e2nc\u0103 al muntelui din spatele lui au fost s\u0103pate dou\u0103 morminte regale, exact ca cele din Naqsh-e Rostam. \u00cen jurul complexului se \u00eentindea odinioar\u0103 unul dintre cele mai bogate ora\u0219e ale lumii. Dar din acest ora\u0219 s-a ales praful, n-a mai r\u0103mas nimic, doar c\u00e2\u021biva bolovani \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een nisipul de\u0219ertului.<\/p>\n\n\n\n

Periplul nostru printre palatele ahemenizilor a urmat, c\u00e2t de c\u00e2t, drumul pe care-l f\u0103ceau odinioar\u0103 oaspe\u021bii veni\u021bi la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie. Dup\u0103 ce-am urcat sc\u0103rile ce duceau pe platform\u0103 am f\u0103cut popas \u00een marea Sal\u0103 de Audien\u021b\u0103. De-acolo am fi putut merge direct \u00een Sala de Ceremonie, numit\u0103 azi Apadana. Se presupune c\u0103 pe vremuri doar per\u0219ii aveau voie s\u0103 scurteze drumul a\u0219a. Noi \u0103\u0219tialal\u021bi am f\u0103cut un ocol \u0219i ne-am scurs pe l\u00e2ng\u0103 Sala Tronului, sau Sala celor o sut\u0103 de coloane. \u00cen spatele acestor cl\u0103diri publice se g\u0103seau palatele lui Darius, a lui Xerxes, haremul \u0219i tezaurul. Ne-am putut imagina cam ce bog\u0103\u021bii se ascundeau \u00een tezaur privind c\u00e2t de mare e amprenta pe care a l\u0103sat-o pe p\u0103m\u00e2nt sala respectiv\u0103 (parc\u0103 cea mai mare dintre toate).<\/p>\n\n\n\n

Se presupune c\u0103 tezaurul a fost folosit pentru a ad\u0103posti darurile primite de la cele 23 de semin\u021bii aflate sub sceptrul ahemenizilor. Ambasadorii acestora erau primi\u021bi an de an de Nowruz, \u00een Apadana, unde \u00ee\u0219i prezentau omagiile \u0219i tributul \u0219i-\u0219i re\u00eennoiau jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba Regelui Regilor. Din fericire pentru c\u0103l\u0103torii din zilele noastre, pe peretele estic al sc\u0103rilor ce duc \u00een sal\u0103 au supravie\u021buit basoreliefuri ce reprezint\u0103 ceremonia. Sunt, de departe, cele mai frumoase lucruri pe care le-am v\u0103zut \u00een Persepolis.<\/p>\n\n\n\n

(Cine e curios s\u0103 afle mai multe despre Persepolis o poate face din acest filmule\u021b<\/a>, \u00een englez\u0103, g\u0103sit pe net.)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
La picioarele sc\u0103rilor de la intrare<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Poarta Tuturor Na\u021biunilor – la intrarea \u00een Sala de Audien\u021b\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
La ie\u0219irea din Sala de Audien\u021b\u0103<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Ce-a mai r\u0103mas din Apadana, sala de ceremonie (coloanele din fa\u021b\u0103) \u0219i din palatul lui Darius (\u00eengr\u0103m\u0103deala de \u03c0 – uri din spate)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Ce-a mai r\u0103mas din Sala Tronului sau Sala celor 100 de coloane<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
O gr\u0103mad\u0103 de tauri \u00een Persepolis. O fi fost oare taurul lui Mithra, cel care, sacrificat fiind ( sau sacrific\u00e2ndu-se pe sine \u00eensu\u0219i ) a dat na\u0219tere lumii ?<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
C\u00e2\u021biva din cel 10.000 de nemuritori – corpul de elit\u0103 al armatei persane<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Na\u021biunile supuse, prezent\u00e2ndu-\u0219i darurile Regelui Regilor – pe sc\u0103rile de est ale Apadanei. Jos sunt reprezenta\u021bi bactrienii, cu inconfundabila lor c\u0103mil\u0103 cu dou\u0103 cocoa\u0219e.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
\u00cen friza de jos – grecii ora\u0219elor ionice<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Sus sunt reprezenta\u021bi babilonienii. Jos sunt lidienii<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Un maestru de ceremonii persan, conduc\u00e2nd o delega\u021bie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
\u0218i un armean<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Ace\u0219tia ar fi oameni cu daruri din zona actual\u0103 a Siriei \u0219i a Libanului<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Ace\u0219tia ar fi sci\u021bii<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Ace\u0219tia ar fi mezii – considera\u021bi a fi aproape fra\u021bi cu per\u0219ii<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Aceste personaje at fi venit din Lidia anatolian\u0103 a putred-de-bogatului rege Cresus<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Elami\u021bi aduc\u00e2ndu-i regelui o leoaic\u0103 cu pui. Afi a fost ni\u021bel sarcastic\u0103 aici \u0219i-a zis c\u0103-i singura reprezentare feminin\u0103 \u00een tot Persepolis<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Am v\u0103zut multe panouri reprezent\u00e2nd constela\u021bia Leo m\u00e2nc\u00e2nd constale\u021bia Taururs – Simbolul s\u0103rb\u0103torii de Nowruz<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"
Al\u021bi Nemuritori<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Tachara – Palatul lui Darius<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n
\n
\"\"
Cum se vede Persepolis de la picioarele morm\u00e2ntului lui Artaxerxes al II-lea<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Ce-a mai r\u0103mas din trezorerie<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"
Poate Darius \u0219i Xerxes \u0219i-ar r\u00e2de \u00een barb\u0103 dac\u0103 ar vedea c\u0103 \u0219i dup\u0103 2500 de ani exist\u0103 oameni care vin cu daruri \u00een Persepolis – mai bine zis, pl\u0103tesc bilet de intrare<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Perioada de glorie a ora\u0219ului Persepolis a durat aproximativ 200 de ani. \u00cen anul 330 \u00ee.e.n. s-a produs \u00eens\u0103 un alt cutremur \u00een macro-sistemul societ\u0103\u021bii omene\u0219ti \u0219i a ap\u0103rut un alt individ predestinat s\u0103 r\u0103stoarne lumea cu fundul \u00een sus.<\/p>\n\n\n\n

Alexandru Macedon a ajuns \u00een Persepolis dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt ultima rezisten\u021b\u0103 persan\u0103 din mun\u021bii Zagros. Se spune c-ar fi \u00eeng\u0103duit osta\u0219ilor s\u0103i s\u0103 prade ora\u0219ul timp de c\u00e2teva zile. Apoi, nu se \u0219tie precis din ce cauz\u0103, a luat foc \u0219i palatul regal. Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 focul a fost pus cu inten\u021bie, pentru a r\u0103zbuna incendierea Atenei. Al\u021bii spun c\u0103 s-ar fi datorat unui chef zdrav\u0103n ce-a sc\u0103pat de sub control. Indiferent de motiv, rezultatul a fost abandonarea Persepolis-ului pentru totdeauna.<\/p>\n\n\n\n

Cu timpul vechiul palat a fost complet uitat \u0219i a stat \u00eengropat vreme de 2000 de ani sub molozul d\u0103r\u00e2m\u0103turilor \u0219i al aluviunilor ce s-au scurs de pe munte. Abia la \u00eenceputul secolului al 19-lea a revenit \u00een actualitate odat\u0103 cu fervoarea arheologic\u0103 ce i-a cuprins pe istoricii occidentali. Ne spunea Afi (cu un strop de ciud\u0103 \u00een glas ) c\u0103 Persepolis e un loc jefuit. Ce-au \u00eenceput macedonienii au terminat englezii \u0219i americanii. Iar dac\u0103 dorim s\u0103 vedem antichit\u0103\u021bi persane ar fi mai indicat s\u0103 mergem la British Museum,  Metropolitan din New York sau Louvre. Bine, hai fie, \u0219i la Muzeul de Istorie din Tehran.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i cu asta basta, s-a \u00eencheiat incursiunea mea \u00een trecuta glorie a ahemenizilor persani. Toropit\u0103 de c\u0103ldur\u0103 m-am \u00eendreptat spre autocar, pentru a-mi vedea mai departe de micro-ac\u021biunile care nu vor schimba niciodat\u0103 fa\u021ba omenirii.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>
0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua petrecut\u0103 pe drumul dintre Yazd \u0219i Shiraz a fost lung\u0103, c\u0103lduroas\u0103 \u0219i obositoare. Am avut de str\u0103b\u0103tut \u00een jur de 450 km ceea ce s-ar traduce \u00een aproximativ 6 ore de condus autocarul. \u00cen plus, am avut de trecut trei \u00eencerc\u0103ri, ca-n poveste, fiecare dintre ele trimi\u021b\u00e2ndu-ne \u00eenapoi \u00een timp tocmai \u00een perioada ahemenid\u0103 a primului imperiu persan, mai exact \u00een prima jum\u0103tate a mileniului \u00eent\u00e2i \u00ee.e.n. Mai \u00eent\u00e2i a trebuit s\u0103 c\u0103l\u0103rim o ghionoaie pentru a ne prezenta la morm\u00e2ntul unor Ro\u0219’ \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i apoi am avut de furc\u0103 cu un v\u0103l fermecat ce-ascundea splendorile unui palat. Deschid o parantez\u0103 acum. Am citit de cur\u00e2nd o carte ( Peter Turchin. War and Peace and War  Penguin Publishing Group. Kindle Edition.) ce mi s-a p\u0103rut foarte interesant\u0103. Am re\u021binut din ea dou\u0103 idei principale. 1. Imperiile r\u0103sar, \u00een cele mai multe cazuri,  la grani\u021ba dintre dou\u0103 civiliza\u021bii ( cu c\u00e2t mai diferite cu at\u00e2t mai bine – frecu\u0219ul dintre ele e mai mare ) \u0219i sunt construite de grupuri de oameni cu o asabiya mare, adic\u0103 capabili de o puternic\u0103 ac\u021biune colectiv\u0103 concertat\u0103 ( termenul asabiya a fost \u00eemprumutat de la Ibn Khaldun, un g\u00e2nditor arab din secolul al XIV-lea) 2. \u00cen cur\u00e2nd istoria ar putea deveni o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 dac\u0103 ar fi \u00eendeplinite trei condi\u021bii: s\u0103 avem suficient de multe date despre ac\u021biunile de zi cu zi ale milioanelor de indivizi, s\u0103 avem o putere de calcul suficient de mare pentru a le prelucra \u0219i s\u0103 putem concepe modele matematice de\u0219tepte. \u00cen aceste condi\u021bii, cine \u0219tie, \u00eentr-o bun\u0103 zi viitorul ar putea fi prevestit u\u0219or. Autorul nume\u0219te abordarea aceasta clio-dinamic\u0103 ( Clio de la muza istoriei \u0219i dinamic\u0103 de la studiul proceselor ce se modific\u0103 \u00een timp). \u0218i mai zicea domnul Turchin la un moment dat Cele mai multe micro-ac\u021biuni pe care le fac oamenii \u00een cea mai mare parte a vie\u021bii lor, nu au niciun efect asupra comportamentului sistemului \u00een ansamblu – sunt amortizate complet la un nivel macro. Dar exist\u0103 uneori situa\u021bii \u00een care un singur individ ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un anume loc \u0219i \u00eentr-un anumit moment \u00een care macrosistemul este extrem de sensibil la mici perturba\u021bii. Atunci, un mic act al unui singur individ poate declan\u0219a o avalan\u0219\u0103 de consecin\u021be \u0219i poate duce la o schimbare complet\u0103 a cursului evenimentelor. O astfel de situa\u021bie a ap\u0103rut \u00een anul 550 \u00ee.e.n. c\u00e2nd un individ pe nume Cirus a reu\u0219it s\u0103-i adune pe to\u021bi nemul\u021bumi\u021bii \u00een jurul s\u0103u \u0219i a decis s\u0103 lupte \u00eempotriva bunicului s\u0103u Astyages, puternicul rege al mezilor. Din acel moment a \u00eenceput istoria glorioas\u0103 a Imperiului Persan. Gata, \u00eenchid paranteza \u0219i revin la micro-evenimentul care-a fost excursia noastr\u0103 prin Iran. Pasargadae Prima oprire a zilei am f\u0103cut-o la Pasargadae, cea dint\u00e2i capital\u0103 a Imperiului Persan. N-a fost foarte lung\u0103, doar c\u00e2t s\u0103 str\u0103batem o alee lung\u0103 ce se \u00eentindea din parcare p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2ntul lui Cirus, s\u0103-i d\u0103m un ocol acestui morm\u00e2nt \u0219i apoi s\u0103 ne \u00eentoarcem la autocar. Undeva, la c\u00e2teva sute de metri dep\u0103rtare, se z\u0103reau \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele palatului lui Cirus. Nu mi-a p\u0103rut r\u0103u c\u0103 nu ne-am dus p\u00e2n\u0103 acolo, ruinele nu m\u0103 inspir\u0103 deloc, mai ales cele din care n-a mai r\u0103mas mare lucru. Iar soarele necru\u021b\u0103tor care m\u0103 b\u0103tea drept \u00een cre\u0219tetul capului m\u0103 \u00eendemna mai degrab\u0103 s\u0103 m\u0103 ascund \u00een restaurantele din apropiere dec\u00e2t s\u0103 umblu teleleu printre pietre \u00eempr\u0103\u0219tiate care \u00eencotro. Mmm … ce bun\u0103 a mai fost \u00eenghe\u021bata ce plutea \u00een sucul de morcovi proasp\u0103t stors. Despre morm\u00e2ntul lui Cirus ce-a\u0219 putea s\u0103 spun. Nu m-a impresionat prin m\u0103rime ( nu e c\u00e2t o piramid\u0103 egiptean\u0103 ), nici prin grandoare ( nu are defel zorzoane ) ci prin simplitatea lui auster\u0103 \u0219i prin faptul c-a rezistat, la exterior cel pu\u021bin, vreme de 2500 de ani. E un soi de dovad\u0103 c\u0103 Cirus \u0219i-a meritat supranumele de cel Mare, c\u0103 povestea lui a r\u0103mas puternic \u00een\u0219urubat\u0103 \u00een mintea urma\u0219ilor s\u0103i p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Nu eram singurii vizitatori ce-\u0219i prezentau omagiile fondatorului dinastiei Ahemenide, celui care i-a unit pe mezi \u0219i pe per\u0219i sub un singur steag \u0219i care a cucerit \u0219i a st\u0103p\u00e2nit un imperiu mai mare dec\u00e2t v\u0103zuse lumea vreodat\u0103, proclam\u00e2nd dreptate pentru to\u021bi supu\u0219ii s\u0103i \u0219i oferind iertare du\u0219manilor \u00eenfr\u00e2n\u021bi. O gr\u0103mad\u0103 de lume se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul morm\u00e2ntului. Se spune c\u0103 \u00eensu\u0219i Alexadru a f\u0103cut acest gest, dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt armatele ultimului Darius \u0219i, sup\u0103rat fiind c\u0103 unul din macedonienii lui a jefuit morm\u00e2ntul, a ordonat s\u0103 fie ref\u0103cut la loc. Povestea mai spune c\u0103 s-ar fi g\u0103sit atunci \u00een morm\u00e2nt o pl\u0103cu\u021b\u0103 pe care scria urm\u0103toarele Omule, oricine ai fi tu \u0219i de oriunde ai fi venit, pentru c\u0103 \u0219tiu sigur c\u0103 vei veni, eu sunt Cirus, cel ce le-a c\u00e2\u0219tigat persanilor un imperiu. Prin urmare nu-mi purta ranchiun\u0103 pentru aceast\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt care-mi acoper\u0103 oasele.  C\u00e2t adev\u0103r \u0219i c\u00e2t\u0103 legend\u0103 se ascund aici doar Ahura Mazda \/ Allah \/ Dumnezeu \u0219tie precis. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 pl\u0103cu\u021be sau inscrip\u021bii cuneiforme pe morm\u00e2nt, speciali\u0219tii se cam codesc s\u0103 afirme cu certitudine c\u0103-i apa\u021bine \u00eentr-adev\u0103r lui Cirus \u0219i nu unui alt personaj important. Puterea legendei e \u00eens\u0103 mai mare. Nou\u0103 tuturor celor prezen\u021bi acolo, iranieni sau vizitatori din alte col\u021buri ale lumii, nici prin cap nu ne-ar fi trecut s\u0103 accept\u0103m c-ar fi fost morm\u00e2ntul altcuiva. Naqsh-e Rostam Urm\u0103toarea oprire am f\u0103cut-o \u00eentr-un loc de-a c\u0103rui existen\u021b\u0103 nu aveam habar p\u00e2n\u0103 s-ajung \u00een Iran, la necropola Regilor Regilor persani pe care am g\u0103sit-o undeva \u00een mijlocul pustiet\u0103\u021bii. \u00cen zilele noastre se nume\u0219te Naqsh-e Rostam, adic\u0103 Frizele lui Rostam \u00eentr-o traducere aproximativ\u0103. Am dat aici peste un perete \u00eenalt \u0219i aproape vertical de st\u00e2nc\u0103 \u00een piatra c\u0103ruia erau s\u0103pate patru cruci imense. \u00cen inima fiec\u0103reia dintre ele era deschis\u0103 c\u00e2te o \u00eenc\u0103pere mortuar\u0103. Sub cruci am mai z\u0103rit c\u00e2teva panouri \u00een basorelief ce povesteau tot soiul de istorii cavalere\u0219ti. Ele au dat dealtfel numele locului. Oamenii au uitat cu timpul personajele adev\u0103rate reprezentate \u00een basoreliefuri \u0219i le-au asimilat pe toate cu Rostam, paladinul f\u0103r\u0103 seam\u0103n al tradi\u021biei persane. Mie uneia mi s-au p\u0103rut frumoase \u0219i impresionante at\u00e2t crucile c\u00e2t \u0219i frizele sculptate. Crucile scobite \u00een munte sunt de fapt mormintele a patru mari regi persani: a lui Darius I cel Mare, a fiului s\u0103u Xerxes I, a lui Artaxerxes I fiul lui Xerxes \u0219i a lui Darius al II-lea. Bra\u021bul orizontal al crucii, \u00een mijlocul c\u0103ruia e s\u0103pat\u0103 intrarea \u00een \u00eenc\u0103perea mortuar\u0103 pare a fi reprezentarea unui palat regal. Baza crucii e o carte alb\u0103. Partea de sus \u00eens\u0103 \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Regele Regilor prezent\u00e2ndu-se la \u00eent\u00e2lnirea cu fravashi-ul s\u0103u ( sufletul s\u0103u nemuritor ) sus\u021binut ( la propriu ) de o pleiad\u0103 de supu\u0219i. Basoreliefurile sculptate la baza crucilor sunt mai recente, din perioada sasanid\u0103. S-ar putea spune c\u0103 regii acestei dinastii au vrut s\u0103-\u0219i lege propria istorie cu cea a str\u0103mo\u0219ilor lor f\u0103uritori de imperii. \u00cen mare parte au reu\u0219it. Iranienii din zilele noastre se m\u00e2ndresc \u00eendeosebi cu trei dintre dinastiile lor: cu ahemenizii, cu sasanizii \u0219i cu safavizii. Persepolis Ultima oprire pe care am f\u0103cut-o \u00een acea zi a fost la Persepolis. Strategia lui Afi, generalul suprem al expedi\u021biei noastre iraniene, a func\u021bionat impecabil. Am ajuns aici cu c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte de apusul soarelui, cu scopul declarat de-a \u00eempu\u0219ca doi iepuri dintr-o lovitur\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd am sc\u0103pat c\u00e2t de c\u00e2t de c\u0103ldura dogoritoare din miezul zilei. Vizita noastr\u0103 a durat un ceas sau dou\u0103 (nu-mi mai amintesc exact) \u0219i ce-ar fi fost s\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim prin locurile acelea f\u0103r\u0103 un strop de umbr\u0103 sub tirul necru\u021b\u0103tor al razelor soarelui. Chiar \u0219i a\u0219a abia ne-am t\u00e2r\u00e2it picioarele. \u00cen al doilea r\u00e2nd, lumina \u00eenser\u0103rii a scos \u0219i mai bine \u00een eviden\u021b\u0103 melancolia resemnat\u0103 a ruinelor acelora b\u0103tr\u00e2ne. Trebuie s\u0103 recunosc, cu toat\u0103 inapeten\u021ba mea fa\u021b\u0103 de ruinele antice, aici m-am declarat c\u00e2t se poate de impresionat\u0103. Dup\u0103 ce-am ajuns la picioarele sc\u0103rii ce permitea accesul \u00een complex \u0219i-am v\u0103zut platforma aceea imens\u0103, jum\u0103tate munte – jum\u0103tate construc\u021bie omeneasc\u0103 (am socotit c-ar fi c\u00e2t 17.5 terenuri de fotbal) \u0219i dup\u0103 ce-am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez cum ar\u0103tau palatele ce-odat\u0103 o acopereau, m-a luat cu ame\u021beal\u0103 \ud83d\ude09 . Parsa (dup\u0103 numele persan) sau Persepolis – ora\u0219ul persanilor (dup\u0103 numele lui grecesc) a fost construit pe timpul lui Darius cel Mare \u0219i al fiului s\u0103u Xerxes pentru a servi drept capital\u0103 ceremonial\u0103 \u0219i religioas\u0103 a imperiului. Se presupune c\u0103 regii veneau aici doar prim\u0103vara, cu ocazia festivit\u0103\u021bilor de Nowruz – anul nou persan ce \u00eencepea \u00een ziua echinoc\u021biului vernal. St\u0103teau c\u00e2teva luni \u0219i apoi plecau \u00eentr-una din capitalele administrative, Ecbatana aflat\u0103 mai la nord, numai bun\u0103 de locuit \u00een timpul verilor caniculare  \u0219i-apoi Susa sau Babilon aflate la sud, numai bune pentru evitarea iernilor friguroase. Palatul construit de Darius \u0219i de urma\u0219ii s\u0103i a fost de fapt un complex format din mai multe cl\u0103diri oficiale \u0219i re\u0219edin\u021be personale ale regilor, \u00eenconjurate cu ziduri puternice de cetate. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een peretele de st\u00e2nc\u0103 al muntelui din spatele lui au fost s\u0103pate dou\u0103 morminte regale, exact ca cele din Naqsh-e Rostam. \u00cen jurul complexului se \u00eentindea odinioar\u0103 unul dintre cele mai bogate ora\u0219e ale lumii. Dar din acest ora\u0219 s-a ales praful, n-a mai r\u0103mas nimic, doar c\u00e2\u021biva bolovani \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een nisipul de\u0219ertului. Periplul nostru printre palatele ahemenizilor a urmat, c\u00e2t de c\u00e2t, drumul pe care-l f\u0103ceau odinioar\u0103 oaspe\u021bii veni\u021bi la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie. Dup\u0103 ce-am urcat sc\u0103rile ce duceau pe platform\u0103 am f\u0103cut popas \u00een marea Sal\u0103 de Audien\u021b\u0103. De-acolo am fi putut merge direct \u00een Sala de Ceremonie, numit\u0103 azi Apadana. Se presupune c\u0103 pe vremuri doar per\u0219ii aveau voie s\u0103 scurteze drumul a\u0219a. Noi \u0103\u0219tialal\u021bi am f\u0103cut un ocol \u0219i ne-am scurs pe l\u00e2ng\u0103 Sala Tronului, sau Sala celor o sut\u0103 de coloane. \u00cen spatele acestor cl\u0103diri publice se g\u0103seau palatele lui Darius, a lui Xerxes, haremul \u0219i tezaurul. Ne-am putut imagina cam ce bog\u0103\u021bii se ascundeau \u00een tezaur privind c\u00e2t de mare e amprenta pe care a l\u0103sat-o pe p\u0103m\u00e2nt sala respectiv\u0103 (parc\u0103 cea mai mare dintre toate). Se presupune c\u0103 tezaurul a fost folosit pentru a ad\u0103posti darurile primite de la cele 23 de semin\u021bii aflate sub sceptrul ahemenizilor. Ambasadorii acestora erau primi\u021bi an de an de Nowruz, \u00een Apadana, unde \u00ee\u0219i prezentau omagiile \u0219i tributul \u0219i-\u0219i re\u00eennoiau jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba Regelui Regilor. Din fericire pentru c\u0103l\u0103torii din zilele noastre, pe peretele estic al sc\u0103rilor ce duc \u00een sal\u0103 au supravie\u021buit basoreliefuri ce reprezint\u0103 ceremonia. Sunt, de departe, cele mai frumoase lucruri pe care le-am v\u0103zut \u00een Persepolis. (Cine e curios s\u0103 afle mai multe despre Persepolis o poate face din acest filmule\u021b, \u00een englez\u0103, g\u0103sit pe net.) Perioada de glorie a ora\u0219ului Persepolis a durat aproximativ 200 de ani. \u00cen anul 330 \u00ee.e.n. s-a produs \u00eens\u0103 un alt cutremur \u00een macro-sistemul societ\u0103\u021bii omene\u0219ti \u0219i a ap\u0103rut un alt individ predestinat s\u0103 r\u0103stoarne lumea cu fundul \u00een sus. Alexandru Macedon a ajuns \u00een Persepolis dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt ultima rezisten\u021b\u0103 persan\u0103 din mun\u021bii Zagros. Se spune c-ar fi \u00eeng\u0103duit osta\u0219ilor s\u0103i s\u0103 prade ora\u0219ul timp de c\u00e2teva zile. Apoi, nu se \u0219tie precis din ce cauz\u0103, a luat foc \u0219i palatul regal. Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 focul a fost pus cu inten\u021bie, pentru a r\u0103zbuna incendierea Atenei. Al\u021bii spun c\u0103 s-ar fi datorat unui chef zdrav\u0103n ce-a sc\u0103pat de sub control. Indiferent de motiv, rezultatul a fost abandonarea Persepolis-ului pentru totdeauna. Cu timpul vechiul palat a fost complet uitat \u0219i a stat \u00eengropat vreme de 2000 de ani sub molozul d\u0103r\u00e2m\u0103turilor \u0219i al aluviunilor ce s-au scurs de pe munte. Abia la \u00eenceputul secolului al 19-lea a revenit \u00een actualitate odat\u0103 cu fervoarea arheologic\u0103 ce i-a cuprins pe istoricii occidentali. Ne spunea Afi (cu un strop de ciud\u0103 \u00een glas ) c\u0103 Persepolis e un loc jefuit. Ce-au \u00eenceput macedonienii au terminat englezii \u0219i americanii. Iar dac\u0103 dorim s\u0103 vedem antichit\u0103\u021bi persane ar fi mai indicat s\u0103 mergem la British Museum,  Metropolitan din New York sau Louvre. Bine, hai fie, \u0219i la Muzeul de Istorie din Tehran. \u0218i cu asta basta, s-a \u00eencheiat…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":31232,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[850,685,688,1010],"tags":[1037],"class_list":["post-31210","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-iran","category-asia","category-calatorii","category-iran-1","tag-palmares-patrimoniu-unesco"],"yoast_head":"\nPasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Ziua petrecut\u0103 pe drumul dintre Yazd \u0219i Shiraz a fost lung\u0103, c\u0103lduroas\u0103 \u0219i obositoare. Am avut de str\u0103b\u0103tut \u00een jur de 450 km ceea ce s-ar traduce \u00een aproximativ 6 ore de condus autocarul. \u00cen plus, am avut de trecut trei \u00eencerc\u0103ri, ca-n poveste, fiecare dintre ele trimi\u021b\u00e2ndu-ne \u00eenapoi \u00een timp tocmai \u00een perioada ahemenid\u0103 a primului imperiu persan, mai exact \u00een prima jum\u0103tate a mileniului \u00eent\u00e2i \u00ee.e.n. Mai \u00eent\u00e2i a trebuit s\u0103 c\u0103l\u0103rim o ghionoaie pentru a ne prezenta la morm\u00e2ntul unor Ro\u0219’ \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i apoi am avut de furc\u0103 cu un v\u0103l fermecat ce-ascundea splendorile unui palat. Deschid o parantez\u0103 acum. Am citit de cur\u00e2nd o carte ( Peter Turchin. War and Peace and War  Penguin Publishing Group. Kindle Edition.) ce mi s-a p\u0103rut foarte interesant\u0103. Am re\u021binut din ea dou\u0103 idei principale. 1. Imperiile r\u0103sar, \u00een cele mai multe cazuri,  la grani\u021ba dintre dou\u0103 civiliza\u021bii ( cu c\u00e2t mai diferite cu at\u00e2t mai bine – frecu\u0219ul dintre ele e mai mare ) \u0219i sunt construite de grupuri de oameni cu o asabiya mare, adic\u0103 capabili de o puternic\u0103 ac\u021biune colectiv\u0103 concertat\u0103 ( termenul asabiya a fost \u00eemprumutat de la Ibn Khaldun, un g\u00e2nditor arab din secolul al XIV-lea) 2. \u00cen cur\u00e2nd istoria ar putea deveni o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 dac\u0103 ar fi \u00eendeplinite trei condi\u021bii: s\u0103 avem suficient de multe date despre ac\u021biunile de zi cu zi ale milioanelor de indivizi, s\u0103 avem o putere de calcul suficient de mare pentru a le prelucra \u0219i s\u0103 putem concepe modele matematice de\u0219tepte. \u00cen aceste condi\u021bii, cine \u0219tie, \u00eentr-o bun\u0103 zi viitorul ar putea fi prevestit u\u0219or. Autorul nume\u0219te abordarea aceasta clio-dinamic\u0103 ( Clio de la muza istoriei \u0219i dinamic\u0103 de la studiul proceselor ce se modific\u0103 \u00een timp). \u0218i mai zicea domnul Turchin la un moment dat Cele mai multe micro-ac\u021biuni pe care le fac oamenii \u00een cea mai mare parte a vie\u021bii lor, nu au niciun efect asupra comportamentului sistemului \u00een ansamblu – sunt amortizate complet la un nivel macro. Dar exist\u0103 uneori situa\u021bii \u00een care un singur individ ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un anume loc \u0219i \u00eentr-un anumit moment \u00een care macrosistemul este extrem de sensibil la mici perturba\u021bii. Atunci, un mic act al unui singur individ poate declan\u0219a o avalan\u0219\u0103 de consecin\u021be \u0219i poate duce la o schimbare complet\u0103 a cursului evenimentelor. O astfel de situa\u021bie a ap\u0103rut \u00een anul 550 \u00ee.e.n. c\u00e2nd un individ pe nume Cirus a reu\u0219it s\u0103-i adune pe to\u021bi nemul\u021bumi\u021bii \u00een jurul s\u0103u \u0219i a decis s\u0103 lupte \u00eempotriva bunicului s\u0103u Astyages, puternicul rege al mezilor. Din acel moment a \u00eenceput istoria glorioas\u0103 a Imperiului Persan. Gata, \u00eenchid paranteza \u0219i revin la micro-evenimentul care-a fost excursia noastr\u0103 prin Iran. Pasargadae Prima oprire a zilei am f\u0103cut-o la Pasargadae, cea dint\u00e2i capital\u0103 a Imperiului Persan. N-a fost foarte lung\u0103, doar c\u00e2t s\u0103 str\u0103batem o alee lung\u0103 ce se \u00eentindea din parcare p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2ntul lui Cirus, s\u0103-i d\u0103m un ocol acestui morm\u00e2nt \u0219i apoi s\u0103 ne \u00eentoarcem la autocar. Undeva, la c\u00e2teva sute de metri dep\u0103rtare, se z\u0103reau \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele palatului lui Cirus. Nu mi-a p\u0103rut r\u0103u c\u0103 nu ne-am dus p\u00e2n\u0103 acolo, ruinele nu m\u0103 inspir\u0103 deloc, mai ales cele din care n-a mai r\u0103mas mare lucru. Iar soarele necru\u021b\u0103tor care m\u0103 b\u0103tea drept \u00een cre\u0219tetul capului m\u0103 \u00eendemna mai degrab\u0103 s\u0103 m\u0103 ascund \u00een restaurantele din apropiere dec\u00e2t s\u0103 umblu teleleu printre pietre \u00eempr\u0103\u0219tiate care \u00eencotro. Mmm … ce bun\u0103 a mai fost \u00eenghe\u021bata ce plutea \u00een sucul de morcovi proasp\u0103t stors. Despre morm\u00e2ntul lui Cirus ce-a\u0219 putea s\u0103 spun. Nu m-a impresionat prin m\u0103rime ( nu e c\u00e2t o piramid\u0103 egiptean\u0103 ), nici prin grandoare ( nu are defel zorzoane ) ci prin simplitatea lui auster\u0103 \u0219i prin faptul c-a rezistat, la exterior cel pu\u021bin, vreme de 2500 de ani. E un soi de dovad\u0103 c\u0103 Cirus \u0219i-a meritat supranumele de cel Mare, c\u0103 povestea lui a r\u0103mas puternic \u00een\u0219urubat\u0103 \u00een mintea urma\u0219ilor s\u0103i p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Nu eram singurii vizitatori ce-\u0219i prezentau omagiile fondatorului dinastiei Ahemenide, celui care i-a unit pe mezi \u0219i pe per\u0219i sub un singur steag \u0219i care a cucerit \u0219i a st\u0103p\u00e2nit un imperiu mai mare dec\u00e2t v\u0103zuse lumea vreodat\u0103, proclam\u00e2nd dreptate pentru to\u021bi supu\u0219ii s\u0103i \u0219i oferind iertare du\u0219manilor \u00eenfr\u00e2n\u021bi. O gr\u0103mad\u0103 de lume se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul morm\u00e2ntului. Se spune c\u0103 \u00eensu\u0219i Alexadru a f\u0103cut acest gest, dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt armatele ultimului Darius \u0219i, sup\u0103rat fiind c\u0103 unul din macedonienii lui a jefuit morm\u00e2ntul, a ordonat s\u0103 fie ref\u0103cut la loc. Povestea mai spune c\u0103 s-ar fi g\u0103sit atunci \u00een morm\u00e2nt o pl\u0103cu\u021b\u0103 pe care scria urm\u0103toarele Omule, oricine ai fi tu \u0219i de oriunde ai fi venit, pentru c\u0103 \u0219tiu sigur c\u0103 vei veni, eu sunt Cirus, cel ce le-a c\u00e2\u0219tigat persanilor un imperiu. Prin urmare nu-mi purta ranchiun\u0103 pentru aceast\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt care-mi acoper\u0103 oasele.  C\u00e2t adev\u0103r \u0219i c\u00e2t\u0103 legend\u0103 se ascund aici doar Ahura Mazda \/ Allah \/ Dumnezeu \u0219tie precis. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 pl\u0103cu\u021be sau inscrip\u021bii cuneiforme pe morm\u00e2nt, speciali\u0219tii se cam codesc s\u0103 afirme cu certitudine c\u0103-i apa\u021bine \u00eentr-adev\u0103r lui Cirus \u0219i nu unui alt personaj important. Puterea legendei e \u00eens\u0103 mai mare. Nou\u0103 tuturor celor prezen\u021bi acolo, iranieni sau vizitatori din alte col\u021buri ale lumii, nici prin cap nu ne-ar fi trecut s\u0103 accept\u0103m c-ar fi fost morm\u00e2ntul altcuiva. Naqsh-e Rostam Urm\u0103toarea oprire am f\u0103cut-o \u00eentr-un loc de-a c\u0103rui existen\u021b\u0103 nu aveam habar p\u00e2n\u0103 s-ajung \u00een Iran, la necropola Regilor Regilor persani pe care am g\u0103sit-o undeva \u00een mijlocul pustiet\u0103\u021bii. \u00cen zilele noastre se nume\u0219te Naqsh-e Rostam, adic\u0103 Frizele lui Rostam \u00eentr-o traducere aproximativ\u0103. Am dat aici peste un perete \u00eenalt \u0219i aproape vertical de st\u00e2nc\u0103 \u00een piatra c\u0103ruia erau s\u0103pate patru cruci imense. \u00cen inima fiec\u0103reia dintre ele era deschis\u0103 c\u00e2te o \u00eenc\u0103pere mortuar\u0103. Sub cruci am mai z\u0103rit c\u00e2teva panouri \u00een basorelief ce povesteau tot soiul de istorii cavalere\u0219ti. Ele au dat dealtfel numele locului. Oamenii au uitat cu timpul personajele adev\u0103rate reprezentate \u00een basoreliefuri \u0219i le-au asimilat pe toate cu Rostam, paladinul f\u0103r\u0103 seam\u0103n al tradi\u021biei persane. Mie uneia mi s-au p\u0103rut frumoase \u0219i impresionante at\u00e2t crucile c\u00e2t \u0219i frizele sculptate. Crucile scobite \u00een munte sunt de fapt mormintele a patru mari regi persani: a lui Darius I cel Mare, a fiului s\u0103u Xerxes I, a lui Artaxerxes I fiul lui Xerxes \u0219i a lui Darius al II-lea. Bra\u021bul orizontal al crucii, \u00een mijlocul c\u0103ruia e s\u0103pat\u0103 intrarea \u00een \u00eenc\u0103perea mortuar\u0103 pare a fi reprezentarea unui palat regal. Baza crucii e o carte alb\u0103. Partea de sus \u00eens\u0103 \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Regele Regilor prezent\u00e2ndu-se la \u00eent\u00e2lnirea cu fravashi-ul s\u0103u ( sufletul s\u0103u nemuritor ) sus\u021binut ( la propriu ) de o pleiad\u0103 de supu\u0219i. Basoreliefurile sculptate la baza crucilor sunt mai recente, din perioada sasanid\u0103. S-ar putea spune c\u0103 regii acestei dinastii au vrut s\u0103-\u0219i lege propria istorie cu cea a str\u0103mo\u0219ilor lor f\u0103uritori de imperii. \u00cen mare parte au reu\u0219it. Iranienii din zilele noastre se m\u00e2ndresc \u00eendeosebi cu trei dintre dinastiile lor: cu ahemenizii, cu sasanizii \u0219i cu safavizii. Persepolis Ultima oprire pe care am f\u0103cut-o \u00een acea zi a fost la Persepolis. Strategia lui Afi, generalul suprem al expedi\u021biei noastre iraniene, a func\u021bionat impecabil. Am ajuns aici cu c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte de apusul soarelui, cu scopul declarat de-a \u00eempu\u0219ca doi iepuri dintr-o lovitur\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd am sc\u0103pat c\u00e2t de c\u00e2t de c\u0103ldura dogoritoare din miezul zilei. Vizita noastr\u0103 a durat un ceas sau dou\u0103 (nu-mi mai amintesc exact) \u0219i ce-ar fi fost s\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim prin locurile acelea f\u0103r\u0103 un strop de umbr\u0103 sub tirul necru\u021b\u0103tor al razelor soarelui. Chiar \u0219i a\u0219a abia ne-am t\u00e2r\u00e2it picioarele. \u00cen al doilea r\u00e2nd, lumina \u00eenser\u0103rii a scos \u0219i mai bine \u00een eviden\u021b\u0103 melancolia resemnat\u0103 a ruinelor acelora b\u0103tr\u00e2ne. Trebuie s\u0103 recunosc, cu toat\u0103 inapeten\u021ba mea fa\u021b\u0103 de ruinele antice, aici m-am declarat c\u00e2t se poate de impresionat\u0103. Dup\u0103 ce-am ajuns la picioarele sc\u0103rii ce permitea accesul \u00een complex \u0219i-am v\u0103zut platforma aceea imens\u0103, jum\u0103tate munte – jum\u0103tate construc\u021bie omeneasc\u0103 (am socotit c-ar fi c\u00e2t 17.5 terenuri de fotbal) \u0219i dup\u0103 ce-am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez cum ar\u0103tau palatele ce-odat\u0103 o acopereau, m-a luat cu ame\u021beal\u0103 \ud83d\ude09 . Parsa (dup\u0103 numele persan) sau Persepolis – ora\u0219ul persanilor (dup\u0103 numele lui grecesc) a fost construit pe timpul lui Darius cel Mare \u0219i al fiului s\u0103u Xerxes pentru a servi drept capital\u0103 ceremonial\u0103 \u0219i religioas\u0103 a imperiului. Se presupune c\u0103 regii veneau aici doar prim\u0103vara, cu ocazia festivit\u0103\u021bilor de Nowruz – anul nou persan ce \u00eencepea \u00een ziua echinoc\u021biului vernal. St\u0103teau c\u00e2teva luni \u0219i apoi plecau \u00eentr-una din capitalele administrative, Ecbatana aflat\u0103 mai la nord, numai bun\u0103 de locuit \u00een timpul verilor caniculare  \u0219i-apoi Susa sau Babilon aflate la sud, numai bune pentru evitarea iernilor friguroase. Palatul construit de Darius \u0219i de urma\u0219ii s\u0103i a fost de fapt un complex format din mai multe cl\u0103diri oficiale \u0219i re\u0219edin\u021be personale ale regilor, \u00eenconjurate cu ziduri puternice de cetate. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een peretele de st\u00e2nc\u0103 al muntelui din spatele lui au fost s\u0103pate dou\u0103 morminte regale, exact ca cele din Naqsh-e Rostam. \u00cen jurul complexului se \u00eentindea odinioar\u0103 unul dintre cele mai bogate ora\u0219e ale lumii. Dar din acest ora\u0219 s-a ales praful, n-a mai r\u0103mas nimic, doar c\u00e2\u021biva bolovani \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een nisipul de\u0219ertului. Periplul nostru printre palatele ahemenizilor a urmat, c\u00e2t de c\u00e2t, drumul pe care-l f\u0103ceau odinioar\u0103 oaspe\u021bii veni\u021bi la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie. Dup\u0103 ce-am urcat sc\u0103rile ce duceau pe platform\u0103 am f\u0103cut popas \u00een marea Sal\u0103 de Audien\u021b\u0103. De-acolo am fi putut merge direct \u00een Sala de Ceremonie, numit\u0103 azi Apadana. Se presupune c\u0103 pe vremuri doar per\u0219ii aveau voie s\u0103 scurteze drumul a\u0219a. Noi \u0103\u0219tialal\u021bi am f\u0103cut un ocol \u0219i ne-am scurs pe l\u00e2ng\u0103 Sala Tronului, sau Sala celor o sut\u0103 de coloane. \u00cen spatele acestor cl\u0103diri publice se g\u0103seau palatele lui Darius, a lui Xerxes, haremul \u0219i tezaurul. Ne-am putut imagina cam ce bog\u0103\u021bii se ascundeau \u00een tezaur privind c\u00e2t de mare e amprenta pe care a l\u0103sat-o pe p\u0103m\u00e2nt sala respectiv\u0103 (parc\u0103 cea mai mare dintre toate). Se presupune c\u0103 tezaurul a fost folosit pentru a ad\u0103posti darurile primite de la cele 23 de semin\u021bii aflate sub sceptrul ahemenizilor. Ambasadorii acestora erau primi\u021bi an de an de Nowruz, \u00een Apadana, unde \u00ee\u0219i prezentau omagiile \u0219i tributul \u0219i-\u0219i re\u00eennoiau jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba Regelui Regilor. Din fericire pentru c\u0103l\u0103torii din zilele noastre, pe peretele estic al sc\u0103rilor ce duc \u00een sal\u0103 au supravie\u021buit basoreliefuri ce reprezint\u0103 ceremonia. Sunt, de departe, cele mai frumoase lucruri pe care le-am v\u0103zut \u00een Persepolis. (Cine e curios s\u0103 afle mai multe despre Persepolis o poate face din acest filmule\u021b, \u00een englez\u0103, g\u0103sit pe net.) Perioada de glorie a ora\u0219ului Persepolis a durat aproximativ 200 de ani. \u00cen anul 330 \u00ee.e.n. s-a produs \u00eens\u0103 un alt cutremur \u00een macro-sistemul societ\u0103\u021bii omene\u0219ti \u0219i a ap\u0103rut un alt individ predestinat s\u0103 r\u0103stoarne lumea cu fundul \u00een sus. Alexandru Macedon a ajuns \u00een Persepolis dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt ultima rezisten\u021b\u0103 persan\u0103 din mun\u021bii Zagros. Se spune c-ar fi \u00eeng\u0103duit osta\u0219ilor s\u0103i s\u0103 prade ora\u0219ul timp de c\u00e2teva zile. Apoi, nu se \u0219tie precis din ce cauz\u0103, a luat foc \u0219i palatul regal. Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 focul a fost pus cu inten\u021bie, pentru a r\u0103zbuna incendierea Atenei. Al\u021bii spun c\u0103 s-ar fi datorat unui chef zdrav\u0103n ce-a sc\u0103pat de sub control. Indiferent de motiv, rezultatul a fost abandonarea Persepolis-ului pentru totdeauna. Cu timpul vechiul palat a fost complet uitat \u0219i a stat \u00eengropat vreme de 2000 de ani sub molozul d\u0103r\u00e2m\u0103turilor \u0219i al aluviunilor ce s-au scurs de pe munte. Abia la \u00eenceputul secolului al 19-lea a revenit \u00een actualitate odat\u0103 cu fervoarea arheologic\u0103 ce i-a cuprins pe istoricii occidentali. Ne spunea Afi (cu un strop de ciud\u0103 \u00een glas ) c\u0103 Persepolis e un loc jefuit. Ce-au \u00eenceput macedonienii au terminat englezii \u0219i americanii. Iar dac\u0103 dorim s\u0103 vedem antichit\u0103\u021bi persane ar fi mai indicat s\u0103 mergem la British Museum,  Metropolitan din New York sau Louvre. Bine, hai fie, \u0219i la Muzeul de Istorie din Tehran. \u0218i cu asta basta, s-a \u00eencheiat...\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2019-11-01T14:58:47+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-07-16T15:21:46+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1000\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"662\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"25 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis jurnal iranian - capitolul 14\",\"datePublished\":\"2019-11-01T14:58:47+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-16T15:21:46+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/\"},\"wordCount\":2828,\"commentCount\":1,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/09\\\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"keywords\":[\"UNESCO Cultural WH\"],\"articleSection\":[\"🇮🇷 Iran\",\"Asia\",\"C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea\",\"iran 1\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/\",\"name\":\"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/09\\\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"datePublished\":\"2019-11-01T14:58:47+00:00\",\"dateModified\":\"2026-07-16T15:21:46+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/09\\\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/09\\\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"width\":1000,\"height\":662},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica","og_description":"Ziua petrecut\u0103 pe drumul dintre Yazd \u0219i Shiraz a fost lung\u0103, c\u0103lduroas\u0103 \u0219i obositoare. Am avut de str\u0103b\u0103tut \u00een jur de 450 km ceea ce s-ar traduce \u00een aproximativ 6 ore de condus autocarul. \u00cen plus, am avut de trecut trei \u00eencerc\u0103ri, ca-n poveste, fiecare dintre ele trimi\u021b\u00e2ndu-ne \u00eenapoi \u00een timp tocmai \u00een perioada ahemenid\u0103 a primului imperiu persan, mai exact \u00een prima jum\u0103tate a mileniului \u00eent\u00e2i \u00ee.e.n. Mai \u00eent\u00e2i a trebuit s\u0103 c\u0103l\u0103rim o ghionoaie pentru a ne prezenta la morm\u00e2ntul unor Ro\u0219’ \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i apoi am avut de furc\u0103 cu un v\u0103l fermecat ce-ascundea splendorile unui palat. Deschid o parantez\u0103 acum. Am citit de cur\u00e2nd o carte ( Peter Turchin. War and Peace and War  Penguin Publishing Group. Kindle Edition.) ce mi s-a p\u0103rut foarte interesant\u0103. Am re\u021binut din ea dou\u0103 idei principale. 1. Imperiile r\u0103sar, \u00een cele mai multe cazuri,  la grani\u021ba dintre dou\u0103 civiliza\u021bii ( cu c\u00e2t mai diferite cu at\u00e2t mai bine – frecu\u0219ul dintre ele e mai mare ) \u0219i sunt construite de grupuri de oameni cu o asabiya mare, adic\u0103 capabili de o puternic\u0103 ac\u021biune colectiv\u0103 concertat\u0103 ( termenul asabiya a fost \u00eemprumutat de la Ibn Khaldun, un g\u00e2nditor arab din secolul al XIV-lea) 2. \u00cen cur\u00e2nd istoria ar putea deveni o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 dac\u0103 ar fi \u00eendeplinite trei condi\u021bii: s\u0103 avem suficient de multe date despre ac\u021biunile de zi cu zi ale milioanelor de indivizi, s\u0103 avem o putere de calcul suficient de mare pentru a le prelucra \u0219i s\u0103 putem concepe modele matematice de\u0219tepte. \u00cen aceste condi\u021bii, cine \u0219tie, \u00eentr-o bun\u0103 zi viitorul ar putea fi prevestit u\u0219or. Autorul nume\u0219te abordarea aceasta clio-dinamic\u0103 ( Clio de la muza istoriei \u0219i dinamic\u0103 de la studiul proceselor ce se modific\u0103 \u00een timp). \u0218i mai zicea domnul Turchin la un moment dat Cele mai multe micro-ac\u021biuni pe care le fac oamenii \u00een cea mai mare parte a vie\u021bii lor, nu au niciun efect asupra comportamentului sistemului \u00een ansamblu – sunt amortizate complet la un nivel macro. Dar exist\u0103 uneori situa\u021bii \u00een care un singur individ ac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un anume loc \u0219i \u00eentr-un anumit moment \u00een care macrosistemul este extrem de sensibil la mici perturba\u021bii. Atunci, un mic act al unui singur individ poate declan\u0219a o avalan\u0219\u0103 de consecin\u021be \u0219i poate duce la o schimbare complet\u0103 a cursului evenimentelor. O astfel de situa\u021bie a ap\u0103rut \u00een anul 550 \u00ee.e.n. c\u00e2nd un individ pe nume Cirus a reu\u0219it s\u0103-i adune pe to\u021bi nemul\u021bumi\u021bii \u00een jurul s\u0103u \u0219i a decis s\u0103 lupte \u00eempotriva bunicului s\u0103u Astyages, puternicul rege al mezilor. Din acel moment a \u00eenceput istoria glorioas\u0103 a Imperiului Persan. Gata, \u00eenchid paranteza \u0219i revin la micro-evenimentul care-a fost excursia noastr\u0103 prin Iran. Pasargadae Prima oprire a zilei am f\u0103cut-o la Pasargadae, cea dint\u00e2i capital\u0103 a Imperiului Persan. N-a fost foarte lung\u0103, doar c\u00e2t s\u0103 str\u0103batem o alee lung\u0103 ce se \u00eentindea din parcare p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2ntul lui Cirus, s\u0103-i d\u0103m un ocol acestui morm\u00e2nt \u0219i apoi s\u0103 ne \u00eentoarcem la autocar. Undeva, la c\u00e2teva sute de metri dep\u0103rtare, se z\u0103reau \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele palatului lui Cirus. Nu mi-a p\u0103rut r\u0103u c\u0103 nu ne-am dus p\u00e2n\u0103 acolo, ruinele nu m\u0103 inspir\u0103 deloc, mai ales cele din care n-a mai r\u0103mas mare lucru. Iar soarele necru\u021b\u0103tor care m\u0103 b\u0103tea drept \u00een cre\u0219tetul capului m\u0103 \u00eendemna mai degrab\u0103 s\u0103 m\u0103 ascund \u00een restaurantele din apropiere dec\u00e2t s\u0103 umblu teleleu printre pietre \u00eempr\u0103\u0219tiate care \u00eencotro. Mmm … ce bun\u0103 a mai fost \u00eenghe\u021bata ce plutea \u00een sucul de morcovi proasp\u0103t stors. Despre morm\u00e2ntul lui Cirus ce-a\u0219 putea s\u0103 spun. Nu m-a impresionat prin m\u0103rime ( nu e c\u00e2t o piramid\u0103 egiptean\u0103 ), nici prin grandoare ( nu are defel zorzoane ) ci prin simplitatea lui auster\u0103 \u0219i prin faptul c-a rezistat, la exterior cel pu\u021bin, vreme de 2500 de ani. E un soi de dovad\u0103 c\u0103 Cirus \u0219i-a meritat supranumele de cel Mare, c\u0103 povestea lui a r\u0103mas puternic \u00een\u0219urubat\u0103 \u00een mintea urma\u0219ilor s\u0103i p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Nu eram singurii vizitatori ce-\u0219i prezentau omagiile fondatorului dinastiei Ahemenide, celui care i-a unit pe mezi \u0219i pe per\u0219i sub un singur steag \u0219i care a cucerit \u0219i a st\u0103p\u00e2nit un imperiu mai mare dec\u00e2t v\u0103zuse lumea vreodat\u0103, proclam\u00e2nd dreptate pentru to\u021bi supu\u0219ii s\u0103i \u0219i oferind iertare du\u0219manilor \u00eenfr\u00e2n\u021bi. O gr\u0103mad\u0103 de lume se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul morm\u00e2ntului. Se spune c\u0103 \u00eensu\u0219i Alexadru a f\u0103cut acest gest, dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt armatele ultimului Darius \u0219i, sup\u0103rat fiind c\u0103 unul din macedonienii lui a jefuit morm\u00e2ntul, a ordonat s\u0103 fie ref\u0103cut la loc. Povestea mai spune c\u0103 s-ar fi g\u0103sit atunci \u00een morm\u00e2nt o pl\u0103cu\u021b\u0103 pe care scria urm\u0103toarele Omule, oricine ai fi tu \u0219i de oriunde ai fi venit, pentru c\u0103 \u0219tiu sigur c\u0103 vei veni, eu sunt Cirus, cel ce le-a c\u00e2\u0219tigat persanilor un imperiu. Prin urmare nu-mi purta ranchiun\u0103 pentru aceast\u0103 bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt care-mi acoper\u0103 oasele.  C\u00e2t adev\u0103r \u0219i c\u00e2t\u0103 legend\u0103 se ascund aici doar Ahura Mazda \/ Allah \/ Dumnezeu \u0219tie precis. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 pl\u0103cu\u021be sau inscrip\u021bii cuneiforme pe morm\u00e2nt, speciali\u0219tii se cam codesc s\u0103 afirme cu certitudine c\u0103-i apa\u021bine \u00eentr-adev\u0103r lui Cirus \u0219i nu unui alt personaj important. Puterea legendei e \u00eens\u0103 mai mare. Nou\u0103 tuturor celor prezen\u021bi acolo, iranieni sau vizitatori din alte col\u021buri ale lumii, nici prin cap nu ne-ar fi trecut s\u0103 accept\u0103m c-ar fi fost morm\u00e2ntul altcuiva. Naqsh-e Rostam Urm\u0103toarea oprire am f\u0103cut-o \u00eentr-un loc de-a c\u0103rui existen\u021b\u0103 nu aveam habar p\u00e2n\u0103 s-ajung \u00een Iran, la necropola Regilor Regilor persani pe care am g\u0103sit-o undeva \u00een mijlocul pustiet\u0103\u021bii. \u00cen zilele noastre se nume\u0219te Naqsh-e Rostam, adic\u0103 Frizele lui Rostam \u00eentr-o traducere aproximativ\u0103. Am dat aici peste un perete \u00eenalt \u0219i aproape vertical de st\u00e2nc\u0103 \u00een piatra c\u0103ruia erau s\u0103pate patru cruci imense. \u00cen inima fiec\u0103reia dintre ele era deschis\u0103 c\u00e2te o \u00eenc\u0103pere mortuar\u0103. Sub cruci am mai z\u0103rit c\u00e2teva panouri \u00een basorelief ce povesteau tot soiul de istorii cavalere\u0219ti. Ele au dat dealtfel numele locului. Oamenii au uitat cu timpul personajele adev\u0103rate reprezentate \u00een basoreliefuri \u0219i le-au asimilat pe toate cu Rostam, paladinul f\u0103r\u0103 seam\u0103n al tradi\u021biei persane. Mie uneia mi s-au p\u0103rut frumoase \u0219i impresionante at\u00e2t crucile c\u00e2t \u0219i frizele sculptate. Crucile scobite \u00een munte sunt de fapt mormintele a patru mari regi persani: a lui Darius I cel Mare, a fiului s\u0103u Xerxes I, a lui Artaxerxes I fiul lui Xerxes \u0219i a lui Darius al II-lea. Bra\u021bul orizontal al crucii, \u00een mijlocul c\u0103ruia e s\u0103pat\u0103 intrarea \u00een \u00eenc\u0103perea mortuar\u0103 pare a fi reprezentarea unui palat regal. Baza crucii e o carte alb\u0103. Partea de sus \u00eens\u0103 \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Regele Regilor prezent\u00e2ndu-se la \u00eent\u00e2lnirea cu fravashi-ul s\u0103u ( sufletul s\u0103u nemuritor ) sus\u021binut ( la propriu ) de o pleiad\u0103 de supu\u0219i. Basoreliefurile sculptate la baza crucilor sunt mai recente, din perioada sasanid\u0103. S-ar putea spune c\u0103 regii acestei dinastii au vrut s\u0103-\u0219i lege propria istorie cu cea a str\u0103mo\u0219ilor lor f\u0103uritori de imperii. \u00cen mare parte au reu\u0219it. Iranienii din zilele noastre se m\u00e2ndresc \u00eendeosebi cu trei dintre dinastiile lor: cu ahemenizii, cu sasanizii \u0219i cu safavizii. Persepolis Ultima oprire pe care am f\u0103cut-o \u00een acea zi a fost la Persepolis. Strategia lui Afi, generalul suprem al expedi\u021biei noastre iraniene, a func\u021bionat impecabil. Am ajuns aici cu c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte de apusul soarelui, cu scopul declarat de-a \u00eempu\u0219ca doi iepuri dintr-o lovitur\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd am sc\u0103pat c\u00e2t de c\u00e2t de c\u0103ldura dogoritoare din miezul zilei. Vizita noastr\u0103 a durat un ceas sau dou\u0103 (nu-mi mai amintesc exact) \u0219i ce-ar fi fost s\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim prin locurile acelea f\u0103r\u0103 un strop de umbr\u0103 sub tirul necru\u021b\u0103tor al razelor soarelui. Chiar \u0219i a\u0219a abia ne-am t\u00e2r\u00e2it picioarele. \u00cen al doilea r\u00e2nd, lumina \u00eenser\u0103rii a scos \u0219i mai bine \u00een eviden\u021b\u0103 melancolia resemnat\u0103 a ruinelor acelora b\u0103tr\u00e2ne. Trebuie s\u0103 recunosc, cu toat\u0103 inapeten\u021ba mea fa\u021b\u0103 de ruinele antice, aici m-am declarat c\u00e2t se poate de impresionat\u0103. Dup\u0103 ce-am ajuns la picioarele sc\u0103rii ce permitea accesul \u00een complex \u0219i-am v\u0103zut platforma aceea imens\u0103, jum\u0103tate munte – jum\u0103tate construc\u021bie omeneasc\u0103 (am socotit c-ar fi c\u00e2t 17.5 terenuri de fotbal) \u0219i dup\u0103 ce-am \u00eencercat s\u0103-mi imaginez cum ar\u0103tau palatele ce-odat\u0103 o acopereau, m-a luat cu ame\u021beal\u0103 \ud83d\ude09 . Parsa (dup\u0103 numele persan) sau Persepolis – ora\u0219ul persanilor (dup\u0103 numele lui grecesc) a fost construit pe timpul lui Darius cel Mare \u0219i al fiului s\u0103u Xerxes pentru a servi drept capital\u0103 ceremonial\u0103 \u0219i religioas\u0103 a imperiului. Se presupune c\u0103 regii veneau aici doar prim\u0103vara, cu ocazia festivit\u0103\u021bilor de Nowruz – anul nou persan ce \u00eencepea \u00een ziua echinoc\u021biului vernal. St\u0103teau c\u00e2teva luni \u0219i apoi plecau \u00eentr-una din capitalele administrative, Ecbatana aflat\u0103 mai la nord, numai bun\u0103 de locuit \u00een timpul verilor caniculare  \u0219i-apoi Susa sau Babilon aflate la sud, numai bune pentru evitarea iernilor friguroase. Palatul construit de Darius \u0219i de urma\u0219ii s\u0103i a fost de fapt un complex format din mai multe cl\u0103diri oficiale \u0219i re\u0219edin\u021be personale ale regilor, \u00eenconjurate cu ziduri puternice de cetate. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een peretele de st\u00e2nc\u0103 al muntelui din spatele lui au fost s\u0103pate dou\u0103 morminte regale, exact ca cele din Naqsh-e Rostam. \u00cen jurul complexului se \u00eentindea odinioar\u0103 unul dintre cele mai bogate ora\u0219e ale lumii. Dar din acest ora\u0219 s-a ales praful, n-a mai r\u0103mas nimic, doar c\u00e2\u021biva bolovani \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een nisipul de\u0219ertului. Periplul nostru printre palatele ahemenizilor a urmat, c\u00e2t de c\u00e2t, drumul pe care-l f\u0103ceau odinioar\u0103 oaspe\u021bii veni\u021bi la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie. Dup\u0103 ce-am urcat sc\u0103rile ce duceau pe platform\u0103 am f\u0103cut popas \u00een marea Sal\u0103 de Audien\u021b\u0103. De-acolo am fi putut merge direct \u00een Sala de Ceremonie, numit\u0103 azi Apadana. Se presupune c\u0103 pe vremuri doar per\u0219ii aveau voie s\u0103 scurteze drumul a\u0219a. Noi \u0103\u0219tialal\u021bi am f\u0103cut un ocol \u0219i ne-am scurs pe l\u00e2ng\u0103 Sala Tronului, sau Sala celor o sut\u0103 de coloane. \u00cen spatele acestor cl\u0103diri publice se g\u0103seau palatele lui Darius, a lui Xerxes, haremul \u0219i tezaurul. Ne-am putut imagina cam ce bog\u0103\u021bii se ascundeau \u00een tezaur privind c\u00e2t de mare e amprenta pe care a l\u0103sat-o pe p\u0103m\u00e2nt sala respectiv\u0103 (parc\u0103 cea mai mare dintre toate). Se presupune c\u0103 tezaurul a fost folosit pentru a ad\u0103posti darurile primite de la cele 23 de semin\u021bii aflate sub sceptrul ahemenizilor. Ambasadorii acestora erau primi\u021bi an de an de Nowruz, \u00een Apadana, unde \u00ee\u0219i prezentau omagiile \u0219i tributul \u0219i-\u0219i re\u00eennoiau jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba Regelui Regilor. Din fericire pentru c\u0103l\u0103torii din zilele noastre, pe peretele estic al sc\u0103rilor ce duc \u00een sal\u0103 au supravie\u021buit basoreliefuri ce reprezint\u0103 ceremonia. Sunt, de departe, cele mai frumoase lucruri pe care le-am v\u0103zut \u00een Persepolis. (Cine e curios s\u0103 afle mai multe despre Persepolis o poate face din acest filmule\u021b, \u00een englez\u0103, g\u0103sit pe net.) Perioada de glorie a ora\u0219ului Persepolis a durat aproximativ 200 de ani. \u00cen anul 330 \u00ee.e.n. s-a produs \u00eens\u0103 un alt cutremur \u00een macro-sistemul societ\u0103\u021bii omene\u0219ti \u0219i a ap\u0103rut un alt individ predestinat s\u0103 r\u0103stoarne lumea cu fundul \u00een sus. Alexandru Macedon a ajuns \u00een Persepolis dup\u0103 ce-a \u00eenfr\u00e2nt ultima rezisten\u021b\u0103 persan\u0103 din mun\u021bii Zagros. Se spune c-ar fi \u00eeng\u0103duit osta\u0219ilor s\u0103i s\u0103 prade ora\u0219ul timp de c\u00e2teva zile. Apoi, nu se \u0219tie precis din ce cauz\u0103, a luat foc \u0219i palatul regal. Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 focul a fost pus cu inten\u021bie, pentru a r\u0103zbuna incendierea Atenei. Al\u021bii spun c\u0103 s-ar fi datorat unui chef zdrav\u0103n ce-a sc\u0103pat de sub control. Indiferent de motiv, rezultatul a fost abandonarea Persepolis-ului pentru totdeauna. Cu timpul vechiul palat a fost complet uitat \u0219i a stat \u00eengropat vreme de 2000 de ani sub molozul d\u0103r\u00e2m\u0103turilor \u0219i al aluviunilor ce s-au scurs de pe munte. Abia la \u00eenceputul secolului al 19-lea a revenit \u00een actualitate odat\u0103 cu fervoarea arheologic\u0103 ce i-a cuprins pe istoricii occidentali. Ne spunea Afi (cu un strop de ciud\u0103 \u00een glas ) c\u0103 Persepolis e un loc jefuit. Ce-au \u00eenceput macedonienii au terminat englezii \u0219i americanii. Iar dac\u0103 dorim s\u0103 vedem antichit\u0103\u021bi persane ar fi mai indicat s\u0103 mergem la British Museum,  Metropolitan din New York sau Louvre. Bine, hai fie, \u0219i la Muzeul de Istorie din Tehran. \u0218i cu asta basta, s-a \u00eencheiat...","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2019-11-01T14:58:47+00:00","article_modified_time":"2026-07-16T15:21:46+00:00","og_image":[{"width":1000,"height":662,"url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"25 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis jurnal iranian - capitolul 14","datePublished":"2019-11-01T14:58:47+00:00","dateModified":"2026-07-16T15:21:46+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/"},"wordCount":2828,"commentCount":1,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","keywords":["UNESCO Cultural WH"],"articleSection":["🇮🇷 Iran","Asia","C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea","iran 1"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/","name":"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis - 🇮🇷 Iran - Uli\u021barnica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","datePublished":"2019-11-01T14:58:47+00:00","dateModified":"2026-07-16T15:21:46+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","width":1000,"height":662},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasargadae-naqsh-e-rostam-persepolis\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3jSZX-87o","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/2019-09-17-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31210","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31210"}],"version-history":[{"count":116,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":58068,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31210\/revisions\/58068"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31232"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}