{"id":30504,"date":"2019-07-11T18:53:00","date_gmt":"2019-07-11T16:53:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?p=30504"},"modified":"2023-05-20T10:47:07","modified_gmt":"2023-05-20T08:47:07","slug":"plovdiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/","title":{"rendered":"Plovdiv"},"content":{"rendered":"

Anul acesta S\u00e2nzienele ne-au prins \u00een Bulgaria. Ne-am aventurat p\u00e2n\u0103 departe \u00een sud, \u00een mun\u021bii Rodopi, \u00een locuri nev\u0103zute p\u00e2n\u0103 acum ( drept urmare ne-am \u0219i r\u0103t\u0103cit pu\u021bin ), pentru a vizita prima capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 \u0219i bulg\u0103reasc\u0103 a tuturor timpurilor, ora\u0219ul Plovdiv<\/em>.<\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00een ultimul timp am devenit un \u0219ofer de duminic\u0103 am dedicat acestei expedi\u021bii trei zile mari \u0219i late. Conform planurile stabilite de-acas\u0103 aveam de parcurs vreo 800 km dus-\u00eentors \u0219i de vizitat un ora\u0219, o cetate \u0219i o m\u0103n\u0103stire. P\u00e2n\u0103 la Kazanl\u00e2k totul a func\u021bionat perfect, str\u0103b\u0103team drumuri cunoscute. De-acolo \u00eens\u0103, \u00een loc s-o iau dup\u0103 indicatorul spre Burgas am luat-o dup\u0103 cel de Sofia. N-a fost tocmai bine a\u0219a c\u0103 la prima intersec\u021bie ar\u0103tat\u0103 de Google Maps am cotit-o brusc spre sud. Am nimerit pe-un drumeag \u00eengust dar bunicel ce \u0219erpuia print-o p\u0103dure frumos mirositoare \u0219i care s-a dovedit a fi c\u00e2t se poate de pitoresc. Singurul inconvenient a fost c\u0103 ne-a \u00eent\u00e2rziat ni\u021bel \u0219i ne-a f\u0103cut s\u0103 intr\u0103m \u00een ora\u0219 pe u\u0219a din dos. C\u00e2nd a v\u0103zut blocurile acelea sinistre \u0219i mizeria dintre ele, tot entuziasmul mamei s-a spulberat. Nu mai avea mult p\u00e2n\u0103 s\u0103-mi zic\u0103 s\u0103 fac st\u00e2nga \u00eemprejur, s\u0103 las balt\u0103 capitala cultural\u0103 \u0219i european\u0103 \u0219i s\u0103 o duc acas\u0103. Totu\u0219i, i-a acordat ora\u0219ului o a doua \u0219ans\u0103. Peste dou\u0103 zile impresiile-i erau cu totul altele.<\/p>\n

A mai durat pu\u021bin timp \u0219i p\u00e2n\u0103 s\u0103 g\u0103sim hotelul \u00een care ne arvunisem cazarea. De era dup\u0103 preferin\u021bele mele a\u0219 fi ales unul amplasat chiar \u00een centrul ora\u0219ului dar de data asta a trebuit s\u0103 \u021bin cont \u0219i de p\u0103rerea Gr\u0103sunelului. \u00cen buricul t\u00e2rgului hotelurile nu prea ofereau parcare, a\u0219a c\u0103 ne-am mul\u021bumit cu unul aflat la vreo zece minute de mers pe jos. De la hotel p\u00e2n\u0103 la f\u00e2nt\u00e2nile muzicale din parcul \u021barului Simeon erau cam cinci minute de plimbare, apoi p\u00e2n\u0103 la po\u0219t\u0103 alte cinci minute. Iar de-acolo \u00eencepea distrac\u021bia. O strad\u0103 pietonal\u0103 ne-a purtat prin 2.000 de ani de istorie \u0219i prin c\u00e2teva civiliza\u021bii. Iar dup\u0103 ce-am luat-o la dreapta \u0219i-am urcat dealul am g\u0103sit un vechi \u0219i pitoresc ora\u0219 bulg\u0103resc st\u00e2nd ca o clo\u0219c\u0103 pe-un cuib f\u0103cut din ruine traco-romano-bizantin-otomane.<\/p>\n

Pu\u021bin\u0103 istorie<\/em><\/h4>\n

Plovdiv se laud\u0103 c-ar fi unul dintre cele mai vechi ora\u0219e din Europa. De sub ruinele cet\u0103\u021bii tracice ce st\u0103 coco\u021bat\u0103 \u00een v\u00e2rful dealului numit ast\u0103zi Nebet Tepe au fost scose la iveal\u0103 cioburile unor vase de lut me\u0219terite acum 6.000 de ani.<\/p>\n

Botezul i l-a f\u0103cut regele Filip al II-lea al Macedoniei, tat\u0103l lui Alexandru. Dup\u0103 ce-a cucerit ora\u0219ul l-a numit Filipopolis, dup\u0103 propria persoan\u0103. Dac\u0103 e s\u0103-i credem pe istorici, numele acesta a urm\u0103rit ora\u0219ul, \u00een diferite forme, de-a lungul \u00eentregii lui existen\u021be. Dup\u0103 ce \u0219i-au recucerit cetatea, tracii au tradus Filipopolis \u00een Pulpudeva. Iar mai apoi bulgarii au tradus Pulpudeva \u00een Plovdiv. Turcii l-au numit Filibe.\u00a0 Doar romanii au schimbat cutuma numindu-l Trimontium, ora\u0219ul celor trei coline.<\/p>\n

Vorba ce zice „vin \u0219i hunii, vin \u0219i go\u021bii vin potop-potop cu to\u021bii”\u00a0<\/em>i se potrive\u0219te \u0219i ora\u0219ului Plovdiv. De-a lungul timpului au avut loc \u00een c\u00e2mpiile din jur nenum\u0103rate b\u0103t\u0103lii de la Filipopolis. Pe l\u00e2ng\u0103 hunii \u0219i go\u021bii ce se b\u0103teau cu \u00eemp\u0103ra\u021bii romani \u0219i bizantini au mai ap\u0103rut \u00een scen\u0103 cavalerii crucia\u021bi, \u021barii bulgaro-valahi, sultanii otomani \u0219i, la sf\u00e2r\u0219it de tot, \u021barii ru\u0219i.\u00a0 \u00cen r\u0103stimpul dintre b\u0103t\u0103lii ora\u0219ul a fost dintotdeauna un important nod comercial. Poate de aceea, pe timpul turcilor, s-au aciuat aici reprezentan\u021bi ai celor trei cele mai stra\u0219nice neamuri de negu\u021b\u0103tori ce exist\u0103 pe lume: greci, armeni \u0219i evrei sefarzi.<\/p>\n

Istoria asta zbuciumat\u0103 a explicat \u00een mintea mea \u0219i realit\u0103\u021bile pe care le-am g\u0103sit la fa\u021ba locului. Plovdivul prin care ne-am plimbat noi p\u0103rea de dou\u0103 feluri: una bucat\u0103 cl\u0103dit\u0103 pentru vremuri grele \u0219i una bucat\u0103 construit\u0103 pentru vremuri bune.<\/p>\n

Ora\u0219ul vremurilor grele <\/strong><\/em><\/h4>\n

Ora\u0219ul vremurilor grele st\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103dit tot \u00een v\u00e2rful celor trei coline ce se i\u021besc din c\u00e2mpie, ce poart\u0103 azi nume turce\u0219ti: Dzhambaz Tepe, Nebet Tepe \u0219i Taksim Tepe.<\/p>\n

Are case vechi din lemn, adunate toate unele \u00een altele, din acelea f\u0103cute dup\u0103 moda otoman\u0103 ce se m\u0103resc cu c\u00e2\u021biva centimetri pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenal\u021b\u0103. Unele dintre ele sunt transformate azi \u00een muzee ce arat\u0103 lumii cum tr\u0103iau negu\u021b\u0103torii boga\u021bi din Plovdiv \u00een secolul al 19-lea.<\/p>\n

Printre casele acestea pictate \u0219i frumos colorate \u0219erpuiesc uli\u021be sinuoase, pietruite cu ditamai bolovanii neuniformi \u0219i lustrui\u021bi bine de milioanele de ciubote, opinci sau pantofi ce i-au c\u0103lcat \u00een picioare. \u00ce\u021bi rupi g\u00e2tul dac\u0103 nu te ui\u021bi pe unde calci. Din pricina lor mama a intrat \u00een grev\u0103 general\u0103 \u0219i a refuzat categoric s\u0103 mai urce dealul a doua oar\u0103.<\/p>\n

Din loc \u00een loc peisajul citatin e \u00eentrerupt ba de un teatru roman, ba de o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire a dervi\u0219ilor rotitori, ba de bisericu\u021be ortodoxe ori de ziduri de cetate invadate de cl\u0103diri. Aici dai peste o cl\u0103dire \u00een care a poposit Lamartine c\u00e2nd a vizitat Balcanii, peste vreo dou\u0103 case z\u0103re\u0219ti re\u0219edin\u021ba unui armean bogat sau prima \u0219coal\u0103 bulg\u0103reasc\u0103. \u00cen v\u00e2rful lui Nebet Tepe stau mo\u021b ruinele unei cet\u0103\u021bi tracice. O amestec\u0103tur\u0103 aiuritoare \u0219i din aceast\u0103 pricin\u0103 foarte pitoreasc\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Teatrul antic a fost construit pe vremea lui t\u0103tuca Traian ( sec.2 ) \u00eentre dou\u0103 din cele trei dealuri ale Trimontium-ului ( Dzhambaz \u0219i Taksim Tepe dup\u0103 numele lor otoman ). A fost complet distrus \u00eenc\u0103 din secolul 4 dar readus la via\u021b\u0103 \u00een anii 1970.<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Mevlevi Hane, o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire a dervi\u0219ilor rotitori. A\u0219a arat\u0103 din strad\u0103.<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
\u0218i a\u0219a \u00eentr-o curte. Ast\u0103zi aici func\u021bioneaz\u0103 un restaurant.<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Biserica Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena.<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Muzeul de Etnografie g\u0103zduit \u00een casa Kuyumdzhiev<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Ora\u0219ul v\u0103zut dintre ruinele cet\u0103\u021bii tracice de pe dealul Nebet<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\" \"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Hisar Kapia – una dintre cele trei por\u021bi medievale ale ora\u0219ului, construit\u0103 \u00een secolul al 11-lea deasupra por\u021bii romane.<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ora\u0219ul vremurilor bune<\/em><\/strong><\/h4>\n

Ora\u0219ul vremurilor bune se l\u0103f\u0103ie \u00een voie la poalele celuilalt. Aici se pot vedea parc\u0103 \u0219i mai bine straturile civiliza\u021biilor ce s-au perindat prin ora\u0219.<\/p>\n

La vreo trei metri sub p\u0103m\u00e2nt se afl\u0103 Trimontium-ul roman. Buc\u0103\u021bele din el se pot z\u0103ri \u00eendeosebi \u00een preajma Po\u0219tei actuale. \u00cen \u0219antierul deschis \u00een pia\u021ba mare ce-l \u00eenconjoar\u0103 se lucreaz\u0103 de zor pentru a pune \u00eentr-o lumin\u0103 favorabil\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Forum-ului. Pu\u021bin mai sus, pe strada pietonal\u0103 a Cneazului Alexandru I se pot z\u0103ri \u0219i ruinele unui cap\u0103t de hipodrom. Etapa musulman\u0103 e foarte bine reprezentat\u0103 de moscheea Dzhumaya, frumoas\u0103 \u0219i pe dinafar\u0103 dar mai ales pe din\u0103untru. Doritorii pot servi cafele \u0219i dulciuri turce\u0219ti \u00een pr\u0103viliile lipite de ea. \u00cen rest, c\u00e2t vezi cu ochii, cl\u0103diri neo-baroce ale rena\u0219terii bulg\u0103re\u0219ti de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al 20-lea. Mai departe nu ne-am dus, ne-am oprit pe podul peste r\u00e2ul Mari\u021ba. Urma un cvartal de blocuri total neapetisant.<\/p>\n

N-am f\u0103cut mare lucru \u00een Plovdiv. Ne-am plimbat aiurea pe str\u0103zi, am c\u0103scat gura la lume, am lins o \u00eenghe\u021bat\u0103 foarte bun\u0103 \u0219i-am cump\u0103rat cire\u0219e aromate de la o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Timi\u0219oara. Concluzia la care am ajuns la final a fost c\u0103, de\u0219i s-au f\u0103cut probabil multe lucruri bune \u00een ora\u0219 cu ocazia desemn\u0103rii lui drept capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103, lucrurile n-ar trebui s\u0103 se opreas\u0103 aici. Ar mai fi multe de finisat. Poate vom reveni peste vreo doi ani, s\u0103 vedem ce surprize ne va mai oferi ora\u0219ul atunci. Bune sau rele?<\/p>\n

\"\"
R\u0103m\u0103\u0219i\u0219ele Forumului roman, construit pe vremea \u00eemp\u0103ratului Vespasian (sec.1)<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
R\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale Odeonului aflat \u00een Forum<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Prim\u0103ria din Plovdiv<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Pe uli\u021ba cneazului Alexandru I<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
O mic\u0103 buc\u0103\u021bic\u0103 din stadionul roman, construit tot \u00een secolul al 2-lea, dup\u0103 modelul celui din Delfi<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Moscheea Dzhumaya ( adic\u0103 de Vineri ) a fost construit\u0103 \u00eentr-o prim\u0103 versiune \u00een secolul al 14-lea imediat dup\u0103 cucerirea Bulgariei de c\u0103tre turci. Versiunea actual\u0103 a fost ridicat\u0103 \u00een secolul al 15-lea.<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
O f\u00e2nt\u00e2n\u0103 amintind de un riton trac, cu ap\u0103 rece \u0219i proasp\u0103t\u0103 de Rodopi.<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Pe malul r\u00e2ului Mari\u021ba<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Str\u0103du\u021b\u0103 \u00een Kapana ( adic\u0103 Capcana ) cartierul restaurantelor \u0219i-a magazinelor suveniro-artistico-me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Milio a fost un personaj c\u00e2t se poate de real ce-a tr\u0103it aievea \u00een Plovdiv. Prin anii ’60 a devenit faimos pentru c\u0103 \u0219tia toate b\u00e2rfele din ora\u0219 \u0219i le spunea oricui, cu voie sau f\u0103r\u0103 voie. Din moment ce-a meritat o statuie, se pare c-a fost totu\u0219i \u00eendr\u0103git.<\/figcaption><\/figure>\n

Cet\u0103\u021buia lui Asan<\/em><\/h4>\n

Dac\u0103 tot pornisem la drum cu ma\u0219ina am zis c\u0103 n-ar fi r\u0103u s\u0103 mai trecem pe r\u0103boj alte dou\u0103 puncte de interes turistic aflate nu departe de Plovdiv. A\u0219a c\u0103 a doua zi am luat-o c\u0103tre Asenovgrad iar apoi spre sud, pe-o vale a mun\u021bilor Rodopi.<\/p>\n

Prima oprire am f\u0103cut-o la ruinele unei cet\u0103\u021bui coco\u021bate pe un pinten de st\u00e2nc\u0103, ce-a fost construit\u0103\u00a0 \u00een secolul al 11-lea pe timpul celui de-al doilea \u021barat bulgar. De unde \u0219i numele – Cetatea lui Asan. Din p\u0103cate n-a mai r\u0103mas mare lucru din ea, doar biserica se mai \u021bine c\u00e2t de c\u00e2t \u00een picioare. Priveli\u0219tea ce poate fi admirat\u0103 de pe ziduri \u00eens\u0103 e minunat\u0103, r\u0103spl\u0103te\u0219te efortul de-a ie\u0219i din drumul principal cale de vreo 2 km \u0219i apoi de-a te coco\u021ba pu\u021bin pe st\u00e2nci.<\/p>\n

\"\"
Biserica Maicii Domnului<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Bacikovo<\/em><\/h4>\n

A doua oprire am f\u0103cut-o la m\u0103n\u0103stirea Bacikovo. P\u00e2n\u0103 s-ajungem acolo habar n-aveam c\u0103 aceast\u0103 m\u0103n\u0103stirea e considerat\u0103 cea de-a doua ca importan\u021b\u0103 din Bulgaria din pricina unei icoane a Maicii Domnului f\u0103c\u0103toare de minuni, la care vine lumea \u00een pelerinaj. Chiar \u0219i \u00een ziua vizitei noastre, de\u0219i nu era zi de s\u0103rb\u0103toare, coada din fa\u021ba icoanei se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 \u00een pridvor.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea fiind renumit\u0103, h\u0103rm\u0103laia din jurul ei era pe m\u0103sur\u0103. Drumul ce se desprindea din \u0219oseaua principal\u0103 \u0219i ducea la poarta ei, lung de c\u00e2teva sute de metri, era b\u0103tucit cu tarabe pline cu de toate: iconi\u021be, oale de ceramic\u0103, lucru\u0219oare din lemn cioplite cu m\u00e2na, tot soiul de alte obiecte artizanale numai bune de dus acas\u0103 pe post de suvenir, halvale \u0219i alte ispite dulci … c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te, o pia\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103. Iar lumea era adunat\u0103 puhoi. Nici nu veau s\u0103-mi imaginez cum e aici \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirii Bacikovo i se mai spune „perla gruzin\u0103 a Balcanilor”.\u00a0<\/em>Ctitorul ei a fost un general bizantin de origine georgiana pe nume Grigorie Bakuriani, ce-a \u00eenfiin\u021bat m\u0103n\u0103stirea \u00een anul 1083 \u0219i care, se poveste\u0219te, s-a c\u0103lug\u0103rit \u0219i \u0219i-a petrecut restul zilelor dup\u0103 zidurile ei. La \u00eenceput, m\u0103n\u0103stirea avea doar c\u0103lug\u0103ri georgieni. Ins\u0103\u0219i icoana f\u0103c\u0103toare de minuni e o dona\u021bie primit\u0103 din Georgia \u00een secolul al 13-lea. Din p\u0103cate, din acea m\u0103n\u0103stire veche n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t un paraclis funerar. Cl\u0103dirile actuale au fost ridicate mult mai t\u00e2rziu, \u00een secolul al 17-lea.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Biserica principal\u0103, \u00eenchinat\u0103 Sfintei Maria<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
\u0218i o alt\u0103 biseric\u0103, lipit\u0103 de cea mare, \u00eenchinat\u0103 Sfin\u021bilor Arhangheli.<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
Pe peretele exterior al trapezei e pictat\u0103 povestea m\u0103n\u0103sirii. E o lucr\u0103tur\u0103 mai nou\u0103, din sec. al 19-lea<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
O capel\u0103 dintr-o a doua curte a m\u0103n\u0103stirii \u00een spatele c\u0103reia am g\u0103sit …<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
… un p\u0103un \u021ban\u021bo\u0219 ce \u0219i-a r\u0103sfirat coada pentru a ne impresiona.<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
\u00cen trapeza m\u0103n\u0103stirii<\/figcaption><\/figure>\n
\"\"
Pe pere\u021bi se \u00een\u0219irau fresce vechi din secolul al 17-lea<\/figcaption><\/figure>\n

\"\"<\/p>\n

Cam asta a fost excursia noastr\u0103 la vecinii bulgari. Sear\u0103 am petrecut-o \u00een Plovdiv. Nu ne-am aventurat prea departe din pricina c\u0103ldurii mari \u0219i-a oboselii. Am preferat s\u0103 facem o plimbare scurt\u0103 \u00een jurul Forumului \u0219i-apoi s\u0103 lenevim pe b\u0103ncu\u021bele din pacul \u021barului Simion. A doua zi, dis de diminea\u021b\u0103 am pornit-o spre cas\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"
\u00cen parcul \u021barului Simion din Plovdiv am participat la un spectacol inopinat de marionete<\/figcaption><\/figure>\n
0<\/span><\/a><\/div> <\/div>
<\/div><\/div>
<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul acesta S\u00e2nzienele ne-au prins \u00een Bulgaria. Ne-am aventurat p\u00e2n\u0103 departe \u00een sud, \u00een mun\u021bii Rodopi, \u00een locuri nev\u0103zute p\u00e2n\u0103 acum ( drept urmare ne-am \u0219i r\u0103t\u0103cit pu\u021bin ), pentru a vizita prima capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 \u0219i bulg\u0103reasc\u0103 a tuturor timpurilor, ora\u0219ul Plovdiv. Pentru c\u0103 \u00een ultimul timp am devenit un \u0219ofer de duminic\u0103 am dedicat acestei expedi\u021bii trei zile mari \u0219i late. Conform planurile stabilite de-acas\u0103 aveam de parcurs vreo 800 km dus-\u00eentors \u0219i de vizitat un ora\u0219, o cetate \u0219i o m\u0103n\u0103stire. P\u00e2n\u0103 la Kazanl\u00e2k totul a func\u021bionat perfect, str\u0103b\u0103team drumuri cunoscute. De-acolo \u00eens\u0103, \u00een loc s-o iau dup\u0103 indicatorul spre Burgas am luat-o dup\u0103 cel de Sofia. N-a fost tocmai bine a\u0219a c\u0103 la prima intersec\u021bie ar\u0103tat\u0103 de Google Maps am cotit-o brusc spre sud. Am nimerit pe-un drumeag \u00eengust dar bunicel ce \u0219erpuia print-o p\u0103dure frumos mirositoare \u0219i care s-a dovedit a fi c\u00e2t se poate de pitoresc. Singurul inconvenient a fost c\u0103 ne-a \u00eent\u00e2rziat ni\u021bel \u0219i ne-a f\u0103cut s\u0103 intr\u0103m \u00een ora\u0219 pe u\u0219a din dos. C\u00e2nd a v\u0103zut blocurile acelea sinistre \u0219i mizeria dintre ele, tot entuziasmul mamei s-a spulberat. Nu mai avea mult p\u00e2n\u0103 s\u0103-mi zic\u0103 s\u0103 fac st\u00e2nga \u00eemprejur, s\u0103 las balt\u0103 capitala cultural\u0103 \u0219i european\u0103 \u0219i s\u0103 o duc acas\u0103. Totu\u0219i, i-a acordat ora\u0219ului o a doua \u0219ans\u0103. Peste dou\u0103 zile impresiile-i erau cu totul altele. A mai durat pu\u021bin timp \u0219i p\u00e2n\u0103 s\u0103 g\u0103sim hotelul \u00een care ne arvunisem cazarea. De era dup\u0103 preferin\u021bele mele a\u0219 fi ales unul amplasat chiar \u00een centrul ora\u0219ului dar de data asta a trebuit s\u0103 \u021bin cont \u0219i de p\u0103rerea Gr\u0103sunelului. \u00cen buricul t\u00e2rgului hotelurile nu prea ofereau parcare, a\u0219a c\u0103 ne-am mul\u021bumit cu unul aflat la vreo zece minute de mers pe jos. De la hotel p\u00e2n\u0103 la f\u00e2nt\u00e2nile muzicale din parcul \u021barului Simeon erau cam cinci minute de plimbare, apoi p\u00e2n\u0103 la po\u0219t\u0103 alte cinci minute. Iar de-acolo \u00eencepea distrac\u021bia. O strad\u0103 pietonal\u0103 ne-a purtat prin 2.000 de ani de istorie \u0219i prin c\u00e2teva civiliza\u021bii. Iar dup\u0103 ce-am luat-o la dreapta \u0219i-am urcat dealul am g\u0103sit un vechi \u0219i pitoresc ora\u0219 bulg\u0103resc st\u00e2nd ca o clo\u0219c\u0103 pe-un cuib f\u0103cut din ruine traco-romano-bizantin-otomane. Pu\u021bin\u0103 istorie Plovdiv se laud\u0103 c-ar fi unul dintre cele mai vechi ora\u0219e din Europa. De sub ruinele cet\u0103\u021bii tracice ce st\u0103 coco\u021bat\u0103 \u00een v\u00e2rful dealului numit ast\u0103zi Nebet Tepe au fost scose la iveal\u0103 cioburile unor vase de lut me\u0219terite acum 6.000 de ani. Botezul i l-a f\u0103cut regele Filip al II-lea al Macedoniei, tat\u0103l lui Alexandru. Dup\u0103 ce-a cucerit ora\u0219ul l-a numit Filipopolis, dup\u0103 propria persoan\u0103. Dac\u0103 e s\u0103-i credem pe istorici, numele acesta a urm\u0103rit ora\u0219ul, \u00een diferite forme, de-a lungul \u00eentregii lui existen\u021be. Dup\u0103 ce \u0219i-au recucerit cetatea, tracii au tradus Filipopolis \u00een Pulpudeva. Iar mai apoi bulgarii au tradus Pulpudeva \u00een Plovdiv. Turcii l-au numit Filibe.\u00a0 Doar romanii au schimbat cutuma numindu-l Trimontium, ora\u0219ul celor trei coline. Vorba ce zice „vin \u0219i hunii, vin \u0219i go\u021bii vin potop-potop cu to\u021bii”\u00a0i se potrive\u0219te \u0219i ora\u0219ului Plovdiv. De-a lungul timpului au avut loc \u00een c\u00e2mpiile din jur nenum\u0103rate b\u0103t\u0103lii de la Filipopolis. Pe l\u00e2ng\u0103 hunii \u0219i go\u021bii ce se b\u0103teau cu \u00eemp\u0103ra\u021bii romani \u0219i bizantini au mai ap\u0103rut \u00een scen\u0103 cavalerii crucia\u021bi, \u021barii bulgaro-valahi, sultanii otomani \u0219i, la sf\u00e2r\u0219it de tot, \u021barii ru\u0219i.\u00a0 \u00cen r\u0103stimpul dintre b\u0103t\u0103lii ora\u0219ul a fost dintotdeauna un important nod comercial. Poate de aceea, pe timpul turcilor, s-au aciuat aici reprezentan\u021bi ai celor trei cele mai stra\u0219nice neamuri de negu\u021b\u0103tori ce exist\u0103 pe lume: greci, armeni \u0219i evrei sefarzi. Istoria asta zbuciumat\u0103 a explicat \u00een mintea mea \u0219i realit\u0103\u021bile pe care le-am g\u0103sit la fa\u021ba locului. Plovdivul prin care ne-am plimbat noi p\u0103rea de dou\u0103 feluri: una bucat\u0103 cl\u0103dit\u0103 pentru vremuri grele \u0219i una bucat\u0103 construit\u0103 pentru vremuri bune. Ora\u0219ul vremurilor grele Ora\u0219ul vremurilor grele st\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103dit tot \u00een v\u00e2rful celor trei coline ce se i\u021besc din c\u00e2mpie, ce poart\u0103 azi nume turce\u0219ti: Dzhambaz Tepe, Nebet Tepe \u0219i Taksim Tepe. Are case vechi din lemn, adunate toate unele \u00een altele, din acelea f\u0103cute dup\u0103 moda otoman\u0103 ce se m\u0103resc cu c\u00e2\u021biva centimetri pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenal\u021b\u0103. Unele dintre ele sunt transformate azi \u00een muzee ce arat\u0103 lumii cum tr\u0103iau negu\u021b\u0103torii boga\u021bi din Plovdiv \u00een secolul al 19-lea. Printre casele acestea pictate \u0219i frumos colorate \u0219erpuiesc uli\u021be sinuoase, pietruite cu ditamai bolovanii neuniformi \u0219i lustrui\u021bi bine de milioanele de ciubote, opinci sau pantofi ce i-au c\u0103lcat \u00een picioare. \u00ce\u021bi rupi g\u00e2tul dac\u0103 nu te ui\u021bi pe unde calci. Din pricina lor mama a intrat \u00een grev\u0103 general\u0103 \u0219i a refuzat categoric s\u0103 mai urce dealul a doua oar\u0103. Din loc \u00een loc peisajul citatin e \u00eentrerupt ba de un teatru roman, ba de o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire a dervi\u0219ilor rotitori, ba de bisericu\u021be ortodoxe ori de ziduri de cetate invadate de cl\u0103diri. Aici dai peste o cl\u0103dire \u00een care a poposit Lamartine c\u00e2nd a vizitat Balcanii, peste vreo dou\u0103 case z\u0103re\u0219ti re\u0219edin\u021ba unui armean bogat sau prima \u0219coal\u0103 bulg\u0103reasc\u0103. \u00cen v\u00e2rful lui Nebet Tepe stau mo\u021b ruinele unei cet\u0103\u021bi tracice. O amestec\u0103tur\u0103 aiuritoare \u0219i din aceast\u0103 pricin\u0103 foarte pitoreasc\u0103. Ora\u0219ul vremurilor bune Ora\u0219ul vremurilor bune se l\u0103f\u0103ie \u00een voie la poalele celuilalt. Aici se pot vedea parc\u0103 \u0219i mai bine straturile civiliza\u021biilor ce s-au perindat prin ora\u0219. La vreo trei metri sub p\u0103m\u00e2nt se afl\u0103 Trimontium-ul roman. Buc\u0103\u021bele din el se pot z\u0103ri \u00eendeosebi \u00een preajma Po\u0219tei actuale. \u00cen \u0219antierul deschis \u00een pia\u021ba mare ce-l \u00eenconjoar\u0103 se lucreaz\u0103 de zor pentru a pune \u00eentr-o lumin\u0103 favorabil\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Forum-ului. Pu\u021bin mai sus, pe strada pietonal\u0103 a Cneazului Alexandru I se pot z\u0103ri \u0219i ruinele unui cap\u0103t de hipodrom. Etapa musulman\u0103 e foarte bine reprezentat\u0103 de moscheea Dzhumaya, frumoas\u0103 \u0219i pe dinafar\u0103 dar mai ales pe din\u0103untru. Doritorii pot servi cafele \u0219i dulciuri turce\u0219ti \u00een pr\u0103viliile lipite de ea. \u00cen rest, c\u00e2t vezi cu ochii, cl\u0103diri neo-baroce ale rena\u0219terii bulg\u0103re\u0219ti de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al 20-lea. Mai departe nu ne-am dus, ne-am oprit pe podul peste r\u00e2ul Mari\u021ba. Urma un cvartal de blocuri total neapetisant. N-am f\u0103cut mare lucru \u00een Plovdiv. Ne-am plimbat aiurea pe str\u0103zi, am c\u0103scat gura la lume, am lins o \u00eenghe\u021bat\u0103 foarte bun\u0103 \u0219i-am cump\u0103rat cire\u0219e aromate de la o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Timi\u0219oara. Concluzia la care am ajuns la final a fost c\u0103, de\u0219i s-au f\u0103cut probabil multe lucruri bune \u00een ora\u0219 cu ocazia desemn\u0103rii lui drept capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103, lucrurile n-ar trebui s\u0103 se opreas\u0103 aici. Ar mai fi multe de finisat. Poate vom reveni peste vreo doi ani, s\u0103 vedem ce surprize ne va mai oferi ora\u0219ul atunci. Bune sau rele? Cet\u0103\u021buia lui Asan Dac\u0103 tot pornisem la drum cu ma\u0219ina am zis c\u0103 n-ar fi r\u0103u s\u0103 mai trecem pe r\u0103boj alte dou\u0103 puncte de interes turistic aflate nu departe de Plovdiv. A\u0219a c\u0103 a doua zi am luat-o c\u0103tre Asenovgrad iar apoi spre sud, pe-o vale a mun\u021bilor Rodopi. Prima oprire am f\u0103cut-o la ruinele unei cet\u0103\u021bui coco\u021bate pe un pinten de st\u00e2nc\u0103, ce-a fost construit\u0103\u00a0 \u00een secolul al 11-lea pe timpul celui de-al doilea \u021barat bulgar. De unde \u0219i numele – Cetatea lui Asan. Din p\u0103cate n-a mai r\u0103mas mare lucru din ea, doar biserica se mai \u021bine c\u00e2t de c\u00e2t \u00een picioare. Priveli\u0219tea ce poate fi admirat\u0103 de pe ziduri \u00eens\u0103 e minunat\u0103, r\u0103spl\u0103te\u0219te efortul de-a ie\u0219i din drumul principal cale de vreo 2 km \u0219i apoi de-a te coco\u021ba pu\u021bin pe st\u00e2nci. M\u0103n\u0103stirea Bacikovo A doua oprire am f\u0103cut-o la m\u0103n\u0103stirea Bacikovo. P\u00e2n\u0103 s-ajungem acolo habar n-aveam c\u0103 aceast\u0103 m\u0103n\u0103stirea e considerat\u0103 cea de-a doua ca importan\u021b\u0103 din Bulgaria din pricina unei icoane a Maicii Domnului f\u0103c\u0103toare de minuni, la care vine lumea \u00een pelerinaj. Chiar \u0219i \u00een ziua vizitei noastre, de\u0219i nu era zi de s\u0103rb\u0103toare, coada din fa\u021ba icoanei se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 \u00een pridvor. M\u0103n\u0103stirea fiind renumit\u0103, h\u0103rm\u0103laia din jurul ei era pe m\u0103sur\u0103. Drumul ce se desprindea din \u0219oseaua principal\u0103 \u0219i ducea la poarta ei, lung de c\u00e2teva sute de metri, era b\u0103tucit cu tarabe pline cu de toate: iconi\u021be, oale de ceramic\u0103, lucru\u0219oare din lemn cioplite cu m\u00e2na, tot soiul de alte obiecte artizanale numai bune de dus acas\u0103 pe post de suvenir, halvale \u0219i alte ispite dulci … c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te, o pia\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103. Iar lumea era adunat\u0103 puhoi. Nici nu veau s\u0103-mi imaginez cum e aici \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare adev\u0103rat\u0103. M\u0103n\u0103stirii Bacikovo i se mai spune „perla gruzin\u0103 a Balcanilor”.\u00a0Ctitorul ei a fost un general bizantin de origine georgiana pe nume Grigorie Bakuriani, ce-a \u00eenfiin\u021bat m\u0103n\u0103stirea \u00een anul 1083 \u0219i care, se poveste\u0219te, s-a c\u0103lug\u0103rit \u0219i \u0219i-a petrecut restul zilelor dup\u0103 zidurile ei. La \u00eenceput, m\u0103n\u0103stirea avea doar c\u0103lug\u0103ri georgieni. Ins\u0103\u0219i icoana f\u0103c\u0103toare de minuni e o dona\u021bie primit\u0103 din Georgia \u00een secolul al 13-lea. Din p\u0103cate, din acea m\u0103n\u0103stire veche n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t un paraclis funerar. Cl\u0103dirile actuale au fost ridicate mult mai t\u00e2rziu, \u00een secolul al 17-lea. Cam asta a fost excursia noastr\u0103 la vecinii bulgari. Sear\u0103 am petrecut-o \u00een Plovdiv. Nu ne-am aventurat prea departe din pricina c\u0103ldurii mari \u0219i-a oboselii. Am preferat s\u0103 facem o plimbare scurt\u0103 \u00een jurul Forumului \u0219i-apoi s\u0103 lenevim pe b\u0103ncu\u021bele din pacul \u021barului Simion. A doua zi, dis de diminea\u021b\u0103 am pornit-o spre cas\u0103. +10<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":30561,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[13,688,2],"tags":[],"class_list":["post-30504","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-bulgaria","category-calatorii","category-europa"],"yoast_head":"\nPlovdiv - 🇧🇬 Bulgaria - Uli\u021barnica<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Plovdiv - 🇧🇬 Bulgaria - Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Anul acesta S\u00e2nzienele ne-au prins \u00een Bulgaria. Ne-am aventurat p\u00e2n\u0103 departe \u00een sud, \u00een mun\u021bii Rodopi, \u00een locuri nev\u0103zute p\u00e2n\u0103 acum ( drept urmare ne-am \u0219i r\u0103t\u0103cit pu\u021bin ), pentru a vizita prima capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 \u0219i bulg\u0103reasc\u0103 a tuturor timpurilor, ora\u0219ul Plovdiv. Pentru c\u0103 \u00een ultimul timp am devenit un \u0219ofer de duminic\u0103 am dedicat acestei expedi\u021bii trei zile mari \u0219i late. Conform planurile stabilite de-acas\u0103 aveam de parcurs vreo 800 km dus-\u00eentors \u0219i de vizitat un ora\u0219, o cetate \u0219i o m\u0103n\u0103stire. P\u00e2n\u0103 la Kazanl\u00e2k totul a func\u021bionat perfect, str\u0103b\u0103team drumuri cunoscute. De-acolo \u00eens\u0103, \u00een loc s-o iau dup\u0103 indicatorul spre Burgas am luat-o dup\u0103 cel de Sofia. N-a fost tocmai bine a\u0219a c\u0103 la prima intersec\u021bie ar\u0103tat\u0103 de Google Maps am cotit-o brusc spre sud. Am nimerit pe-un drumeag \u00eengust dar bunicel ce \u0219erpuia print-o p\u0103dure frumos mirositoare \u0219i care s-a dovedit a fi c\u00e2t se poate de pitoresc. Singurul inconvenient a fost c\u0103 ne-a \u00eent\u00e2rziat ni\u021bel \u0219i ne-a f\u0103cut s\u0103 intr\u0103m \u00een ora\u0219 pe u\u0219a din dos. C\u00e2nd a v\u0103zut blocurile acelea sinistre \u0219i mizeria dintre ele, tot entuziasmul mamei s-a spulberat. Nu mai avea mult p\u00e2n\u0103 s\u0103-mi zic\u0103 s\u0103 fac st\u00e2nga \u00eemprejur, s\u0103 las balt\u0103 capitala cultural\u0103 \u0219i european\u0103 \u0219i s\u0103 o duc acas\u0103. Totu\u0219i, i-a acordat ora\u0219ului o a doua \u0219ans\u0103. Peste dou\u0103 zile impresiile-i erau cu totul altele. A mai durat pu\u021bin timp \u0219i p\u00e2n\u0103 s\u0103 g\u0103sim hotelul \u00een care ne arvunisem cazarea. De era dup\u0103 preferin\u021bele mele a\u0219 fi ales unul amplasat chiar \u00een centrul ora\u0219ului dar de data asta a trebuit s\u0103 \u021bin cont \u0219i de p\u0103rerea Gr\u0103sunelului. \u00cen buricul t\u00e2rgului hotelurile nu prea ofereau parcare, a\u0219a c\u0103 ne-am mul\u021bumit cu unul aflat la vreo zece minute de mers pe jos. De la hotel p\u00e2n\u0103 la f\u00e2nt\u00e2nile muzicale din parcul \u021barului Simeon erau cam cinci minute de plimbare, apoi p\u00e2n\u0103 la po\u0219t\u0103 alte cinci minute. Iar de-acolo \u00eencepea distrac\u021bia. O strad\u0103 pietonal\u0103 ne-a purtat prin 2.000 de ani de istorie \u0219i prin c\u00e2teva civiliza\u021bii. Iar dup\u0103 ce-am luat-o la dreapta \u0219i-am urcat dealul am g\u0103sit un vechi \u0219i pitoresc ora\u0219 bulg\u0103resc st\u00e2nd ca o clo\u0219c\u0103 pe-un cuib f\u0103cut din ruine traco-romano-bizantin-otomane. Pu\u021bin\u0103 istorie Plovdiv se laud\u0103 c-ar fi unul dintre cele mai vechi ora\u0219e din Europa. De sub ruinele cet\u0103\u021bii tracice ce st\u0103 coco\u021bat\u0103 \u00een v\u00e2rful dealului numit ast\u0103zi Nebet Tepe au fost scose la iveal\u0103 cioburile unor vase de lut me\u0219terite acum 6.000 de ani. Botezul i l-a f\u0103cut regele Filip al II-lea al Macedoniei, tat\u0103l lui Alexandru. Dup\u0103 ce-a cucerit ora\u0219ul l-a numit Filipopolis, dup\u0103 propria persoan\u0103. Dac\u0103 e s\u0103-i credem pe istorici, numele acesta a urm\u0103rit ora\u0219ul, \u00een diferite forme, de-a lungul \u00eentregii lui existen\u021be. Dup\u0103 ce \u0219i-au recucerit cetatea, tracii au tradus Filipopolis \u00een Pulpudeva. Iar mai apoi bulgarii au tradus Pulpudeva \u00een Plovdiv. Turcii l-au numit Filibe.\u00a0 Doar romanii au schimbat cutuma numindu-l Trimontium, ora\u0219ul celor trei coline. Vorba ce zice „vin \u0219i hunii, vin \u0219i go\u021bii vin potop-potop cu to\u021bii”\u00a0i se potrive\u0219te \u0219i ora\u0219ului Plovdiv. De-a lungul timpului au avut loc \u00een c\u00e2mpiile din jur nenum\u0103rate b\u0103t\u0103lii de la Filipopolis. Pe l\u00e2ng\u0103 hunii \u0219i go\u021bii ce se b\u0103teau cu \u00eemp\u0103ra\u021bii romani \u0219i bizantini au mai ap\u0103rut \u00een scen\u0103 cavalerii crucia\u021bi, \u021barii bulgaro-valahi, sultanii otomani \u0219i, la sf\u00e2r\u0219it de tot, \u021barii ru\u0219i.\u00a0 \u00cen r\u0103stimpul dintre b\u0103t\u0103lii ora\u0219ul a fost dintotdeauna un important nod comercial. Poate de aceea, pe timpul turcilor, s-au aciuat aici reprezentan\u021bi ai celor trei cele mai stra\u0219nice neamuri de negu\u021b\u0103tori ce exist\u0103 pe lume: greci, armeni \u0219i evrei sefarzi. Istoria asta zbuciumat\u0103 a explicat \u00een mintea mea \u0219i realit\u0103\u021bile pe care le-am g\u0103sit la fa\u021ba locului. Plovdivul prin care ne-am plimbat noi p\u0103rea de dou\u0103 feluri: una bucat\u0103 cl\u0103dit\u0103 pentru vremuri grele \u0219i una bucat\u0103 construit\u0103 pentru vremuri bune. Ora\u0219ul vremurilor grele Ora\u0219ul vremurilor grele st\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103dit tot \u00een v\u00e2rful celor trei coline ce se i\u021besc din c\u00e2mpie, ce poart\u0103 azi nume turce\u0219ti: Dzhambaz Tepe, Nebet Tepe \u0219i Taksim Tepe. Are case vechi din lemn, adunate toate unele \u00een altele, din acelea f\u0103cute dup\u0103 moda otoman\u0103 ce se m\u0103resc cu c\u00e2\u021biva centimetri pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenal\u021b\u0103. Unele dintre ele sunt transformate azi \u00een muzee ce arat\u0103 lumii cum tr\u0103iau negu\u021b\u0103torii boga\u021bi din Plovdiv \u00een secolul al 19-lea. Printre casele acestea pictate \u0219i frumos colorate \u0219erpuiesc uli\u021be sinuoase, pietruite cu ditamai bolovanii neuniformi \u0219i lustrui\u021bi bine de milioanele de ciubote, opinci sau pantofi ce i-au c\u0103lcat \u00een picioare. \u00ce\u021bi rupi g\u00e2tul dac\u0103 nu te ui\u021bi pe unde calci. Din pricina lor mama a intrat \u00een grev\u0103 general\u0103 \u0219i a refuzat categoric s\u0103 mai urce dealul a doua oar\u0103. Din loc \u00een loc peisajul citatin e \u00eentrerupt ba de un teatru roman, ba de o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire a dervi\u0219ilor rotitori, ba de bisericu\u021be ortodoxe ori de ziduri de cetate invadate de cl\u0103diri. Aici dai peste o cl\u0103dire \u00een care a poposit Lamartine c\u00e2nd a vizitat Balcanii, peste vreo dou\u0103 case z\u0103re\u0219ti re\u0219edin\u021ba unui armean bogat sau prima \u0219coal\u0103 bulg\u0103reasc\u0103. \u00cen v\u00e2rful lui Nebet Tepe stau mo\u021b ruinele unei cet\u0103\u021bi tracice. O amestec\u0103tur\u0103 aiuritoare \u0219i din aceast\u0103 pricin\u0103 foarte pitoreasc\u0103. Ora\u0219ul vremurilor bune Ora\u0219ul vremurilor bune se l\u0103f\u0103ie \u00een voie la poalele celuilalt. Aici se pot vedea parc\u0103 \u0219i mai bine straturile civiliza\u021biilor ce s-au perindat prin ora\u0219. La vreo trei metri sub p\u0103m\u00e2nt se afl\u0103 Trimontium-ul roman. Buc\u0103\u021bele din el se pot z\u0103ri \u00eendeosebi \u00een preajma Po\u0219tei actuale. \u00cen \u0219antierul deschis \u00een pia\u021ba mare ce-l \u00eenconjoar\u0103 se lucreaz\u0103 de zor pentru a pune \u00eentr-o lumin\u0103 favorabil\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Forum-ului. Pu\u021bin mai sus, pe strada pietonal\u0103 a Cneazului Alexandru I se pot z\u0103ri \u0219i ruinele unui cap\u0103t de hipodrom. Etapa musulman\u0103 e foarte bine reprezentat\u0103 de moscheea Dzhumaya, frumoas\u0103 \u0219i pe dinafar\u0103 dar mai ales pe din\u0103untru. Doritorii pot servi cafele \u0219i dulciuri turce\u0219ti \u00een pr\u0103viliile lipite de ea. \u00cen rest, c\u00e2t vezi cu ochii, cl\u0103diri neo-baroce ale rena\u0219terii bulg\u0103re\u0219ti de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al 20-lea. Mai departe nu ne-am dus, ne-am oprit pe podul peste r\u00e2ul Mari\u021ba. Urma un cvartal de blocuri total neapetisant. N-am f\u0103cut mare lucru \u00een Plovdiv. Ne-am plimbat aiurea pe str\u0103zi, am c\u0103scat gura la lume, am lins o \u00eenghe\u021bat\u0103 foarte bun\u0103 \u0219i-am cump\u0103rat cire\u0219e aromate de la o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Timi\u0219oara. Concluzia la care am ajuns la final a fost c\u0103, de\u0219i s-au f\u0103cut probabil multe lucruri bune \u00een ora\u0219 cu ocazia desemn\u0103rii lui drept capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103, lucrurile n-ar trebui s\u0103 se opreas\u0103 aici. Ar mai fi multe de finisat. Poate vom reveni peste vreo doi ani, s\u0103 vedem ce surprize ne va mai oferi ora\u0219ul atunci. Bune sau rele? Cet\u0103\u021buia lui Asan Dac\u0103 tot pornisem la drum cu ma\u0219ina am zis c\u0103 n-ar fi r\u0103u s\u0103 mai trecem pe r\u0103boj alte dou\u0103 puncte de interes turistic aflate nu departe de Plovdiv. A\u0219a c\u0103 a doua zi am luat-o c\u0103tre Asenovgrad iar apoi spre sud, pe-o vale a mun\u021bilor Rodopi. Prima oprire am f\u0103cut-o la ruinele unei cet\u0103\u021bui coco\u021bate pe un pinten de st\u00e2nc\u0103, ce-a fost construit\u0103\u00a0 \u00een secolul al 11-lea pe timpul celui de-al doilea \u021barat bulgar. De unde \u0219i numele – Cetatea lui Asan. Din p\u0103cate n-a mai r\u0103mas mare lucru din ea, doar biserica se mai \u021bine c\u00e2t de c\u00e2t \u00een picioare. Priveli\u0219tea ce poate fi admirat\u0103 de pe ziduri \u00eens\u0103 e minunat\u0103, r\u0103spl\u0103te\u0219te efortul de-a ie\u0219i din drumul principal cale de vreo 2 km \u0219i apoi de-a te coco\u021ba pu\u021bin pe st\u00e2nci. M\u0103n\u0103stirea Bacikovo A doua oprire am f\u0103cut-o la m\u0103n\u0103stirea Bacikovo. P\u00e2n\u0103 s-ajungem acolo habar n-aveam c\u0103 aceast\u0103 m\u0103n\u0103stirea e considerat\u0103 cea de-a doua ca importan\u021b\u0103 din Bulgaria din pricina unei icoane a Maicii Domnului f\u0103c\u0103toare de minuni, la care vine lumea \u00een pelerinaj. Chiar \u0219i \u00een ziua vizitei noastre, de\u0219i nu era zi de s\u0103rb\u0103toare, coada din fa\u021ba icoanei se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 \u00een pridvor. M\u0103n\u0103stirea fiind renumit\u0103, h\u0103rm\u0103laia din jurul ei era pe m\u0103sur\u0103. Drumul ce se desprindea din \u0219oseaua principal\u0103 \u0219i ducea la poarta ei, lung de c\u00e2teva sute de metri, era b\u0103tucit cu tarabe pline cu de toate: iconi\u021be, oale de ceramic\u0103, lucru\u0219oare din lemn cioplite cu m\u00e2na, tot soiul de alte obiecte artizanale numai bune de dus acas\u0103 pe post de suvenir, halvale \u0219i alte ispite dulci … c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te, o pia\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103. Iar lumea era adunat\u0103 puhoi. Nici nu veau s\u0103-mi imaginez cum e aici \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare adev\u0103rat\u0103. M\u0103n\u0103stirii Bacikovo i se mai spune „perla gruzin\u0103 a Balcanilor”.\u00a0Ctitorul ei a fost un general bizantin de origine georgiana pe nume Grigorie Bakuriani, ce-a \u00eenfiin\u021bat m\u0103n\u0103stirea \u00een anul 1083 \u0219i care, se poveste\u0219te, s-a c\u0103lug\u0103rit \u0219i \u0219i-a petrecut restul zilelor dup\u0103 zidurile ei. La \u00eenceput, m\u0103n\u0103stirea avea doar c\u0103lug\u0103ri georgieni. Ins\u0103\u0219i icoana f\u0103c\u0103toare de minuni e o dona\u021bie primit\u0103 din Georgia \u00een secolul al 13-lea. Din p\u0103cate, din acea m\u0103n\u0103stire veche n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t un paraclis funerar. Cl\u0103dirile actuale au fost ridicate mult mai t\u00e2rziu, \u00een secolul al 17-lea. Cam asta a fost excursia noastr\u0103 la vecinii bulgari. Sear\u0103 am petrecut-o \u00een Plovdiv. Nu ne-am aventurat prea departe din pricina c\u0103ldurii mari \u0219i-a oboselii. Am preferat s\u0103 facem o plimbare scurt\u0103 \u00een jurul Forumului \u0219i-apoi s\u0103 lenevim pe b\u0103ncu\u021bele din pacul \u021barului Simion. A doua zi, dis de diminea\u021b\u0103 am pornit-o spre cas\u0103. +10\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Uli\u021barnica\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2019-07-11T16:53:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2023-05-20T08:47:07+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1000\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"662\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"AncaHM\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:site\" content=\"@MihaelaHerbei\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"AncaHM\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"12 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"AncaHM\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"headline\":\"Plovdiv\",\"datePublished\":\"2019-07-11T16:53:00+00:00\",\"dateModified\":\"2023-05-20T08:47:07+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/\"},\"wordCount\":2371,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/07\\\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"articleSection\":[\"🇧🇬 Bulgaria\",\"C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea\",\"Europa\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/\",\"name\":\"Plovdiv - 🇧🇬 Bulgaria - Uli\u021barnica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/07\\\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"datePublished\":\"2019-07-11T16:53:00+00:00\",\"dateModified\":\"2023-05-20T08:47:07+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/07\\\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2019\\\/07\\\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1\",\"width\":1000,\"height\":662},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/plovdiv\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Plovdiv\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/\",\"name\":\"Uli\u021barnica\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007\",\"name\":\"AncaHM\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"url\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\",\"width\":960,\"height\":960,\"caption\":\"AncaHM\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/i0.wp.com\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2026\\\/02\\\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1\"},\"description\":\"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !\",\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/www.ulitarnica.ro\\\/wp\",\"https:\\\/\\\/www.facebook.com\\\/pages\\\/Ulitarnica\\\/494942813906889\"]}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Plovdiv - 🇧🇬 Bulgaria - Uli\u021barnica","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Plovdiv - 🇧🇬 Bulgaria - Uli\u021barnica","og_description":"Anul acesta S\u00e2nzienele ne-au prins \u00een Bulgaria. Ne-am aventurat p\u00e2n\u0103 departe \u00een sud, \u00een mun\u021bii Rodopi, \u00een locuri nev\u0103zute p\u00e2n\u0103 acum ( drept urmare ne-am \u0219i r\u0103t\u0103cit pu\u021bin ), pentru a vizita prima capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 \u0219i bulg\u0103reasc\u0103 a tuturor timpurilor, ora\u0219ul Plovdiv. Pentru c\u0103 \u00een ultimul timp am devenit un \u0219ofer de duminic\u0103 am dedicat acestei expedi\u021bii trei zile mari \u0219i late. Conform planurile stabilite de-acas\u0103 aveam de parcurs vreo 800 km dus-\u00eentors \u0219i de vizitat un ora\u0219, o cetate \u0219i o m\u0103n\u0103stire. P\u00e2n\u0103 la Kazanl\u00e2k totul a func\u021bionat perfect, str\u0103b\u0103team drumuri cunoscute. De-acolo \u00eens\u0103, \u00een loc s-o iau dup\u0103 indicatorul spre Burgas am luat-o dup\u0103 cel de Sofia. N-a fost tocmai bine a\u0219a c\u0103 la prima intersec\u021bie ar\u0103tat\u0103 de Google Maps am cotit-o brusc spre sud. Am nimerit pe-un drumeag \u00eengust dar bunicel ce \u0219erpuia print-o p\u0103dure frumos mirositoare \u0219i care s-a dovedit a fi c\u00e2t se poate de pitoresc. Singurul inconvenient a fost c\u0103 ne-a \u00eent\u00e2rziat ni\u021bel \u0219i ne-a f\u0103cut s\u0103 intr\u0103m \u00een ora\u0219 pe u\u0219a din dos. C\u00e2nd a v\u0103zut blocurile acelea sinistre \u0219i mizeria dintre ele, tot entuziasmul mamei s-a spulberat. Nu mai avea mult p\u00e2n\u0103 s\u0103-mi zic\u0103 s\u0103 fac st\u00e2nga \u00eemprejur, s\u0103 las balt\u0103 capitala cultural\u0103 \u0219i european\u0103 \u0219i s\u0103 o duc acas\u0103. Totu\u0219i, i-a acordat ora\u0219ului o a doua \u0219ans\u0103. Peste dou\u0103 zile impresiile-i erau cu totul altele. A mai durat pu\u021bin timp \u0219i p\u00e2n\u0103 s\u0103 g\u0103sim hotelul \u00een care ne arvunisem cazarea. De era dup\u0103 preferin\u021bele mele a\u0219 fi ales unul amplasat chiar \u00een centrul ora\u0219ului dar de data asta a trebuit s\u0103 \u021bin cont \u0219i de p\u0103rerea Gr\u0103sunelului. \u00cen buricul t\u00e2rgului hotelurile nu prea ofereau parcare, a\u0219a c\u0103 ne-am mul\u021bumit cu unul aflat la vreo zece minute de mers pe jos. De la hotel p\u00e2n\u0103 la f\u00e2nt\u00e2nile muzicale din parcul \u021barului Simeon erau cam cinci minute de plimbare, apoi p\u00e2n\u0103 la po\u0219t\u0103 alte cinci minute. Iar de-acolo \u00eencepea distrac\u021bia. O strad\u0103 pietonal\u0103 ne-a purtat prin 2.000 de ani de istorie \u0219i prin c\u00e2teva civiliza\u021bii. Iar dup\u0103 ce-am luat-o la dreapta \u0219i-am urcat dealul am g\u0103sit un vechi \u0219i pitoresc ora\u0219 bulg\u0103resc st\u00e2nd ca o clo\u0219c\u0103 pe-un cuib f\u0103cut din ruine traco-romano-bizantin-otomane. Pu\u021bin\u0103 istorie Plovdiv se laud\u0103 c-ar fi unul dintre cele mai vechi ora\u0219e din Europa. De sub ruinele cet\u0103\u021bii tracice ce st\u0103 coco\u021bat\u0103 \u00een v\u00e2rful dealului numit ast\u0103zi Nebet Tepe au fost scose la iveal\u0103 cioburile unor vase de lut me\u0219terite acum 6.000 de ani. Botezul i l-a f\u0103cut regele Filip al II-lea al Macedoniei, tat\u0103l lui Alexandru. Dup\u0103 ce-a cucerit ora\u0219ul l-a numit Filipopolis, dup\u0103 propria persoan\u0103. Dac\u0103 e s\u0103-i credem pe istorici, numele acesta a urm\u0103rit ora\u0219ul, \u00een diferite forme, de-a lungul \u00eentregii lui existen\u021be. Dup\u0103 ce \u0219i-au recucerit cetatea, tracii au tradus Filipopolis \u00een Pulpudeva. Iar mai apoi bulgarii au tradus Pulpudeva \u00een Plovdiv. Turcii l-au numit Filibe.\u00a0 Doar romanii au schimbat cutuma numindu-l Trimontium, ora\u0219ul celor trei coline. Vorba ce zice „vin \u0219i hunii, vin \u0219i go\u021bii vin potop-potop cu to\u021bii”\u00a0i se potrive\u0219te \u0219i ora\u0219ului Plovdiv. De-a lungul timpului au avut loc \u00een c\u00e2mpiile din jur nenum\u0103rate b\u0103t\u0103lii de la Filipopolis. Pe l\u00e2ng\u0103 hunii \u0219i go\u021bii ce se b\u0103teau cu \u00eemp\u0103ra\u021bii romani \u0219i bizantini au mai ap\u0103rut \u00een scen\u0103 cavalerii crucia\u021bi, \u021barii bulgaro-valahi, sultanii otomani \u0219i, la sf\u00e2r\u0219it de tot, \u021barii ru\u0219i.\u00a0 \u00cen r\u0103stimpul dintre b\u0103t\u0103lii ora\u0219ul a fost dintotdeauna un important nod comercial. Poate de aceea, pe timpul turcilor, s-au aciuat aici reprezentan\u021bi ai celor trei cele mai stra\u0219nice neamuri de negu\u021b\u0103tori ce exist\u0103 pe lume: greci, armeni \u0219i evrei sefarzi. Istoria asta zbuciumat\u0103 a explicat \u00een mintea mea \u0219i realit\u0103\u021bile pe care le-am g\u0103sit la fa\u021ba locului. Plovdivul prin care ne-am plimbat noi p\u0103rea de dou\u0103 feluri: una bucat\u0103 cl\u0103dit\u0103 pentru vremuri grele \u0219i una bucat\u0103 construit\u0103 pentru vremuri bune. Ora\u0219ul vremurilor grele Ora\u0219ul vremurilor grele st\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103dit tot \u00een v\u00e2rful celor trei coline ce se i\u021besc din c\u00e2mpie, ce poart\u0103 azi nume turce\u0219ti: Dzhambaz Tepe, Nebet Tepe \u0219i Taksim Tepe. Are case vechi din lemn, adunate toate unele \u00een altele, din acelea f\u0103cute dup\u0103 moda otoman\u0103 ce se m\u0103resc cu c\u00e2\u021biva centimetri pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenal\u021b\u0103. Unele dintre ele sunt transformate azi \u00een muzee ce arat\u0103 lumii cum tr\u0103iau negu\u021b\u0103torii boga\u021bi din Plovdiv \u00een secolul al 19-lea. Printre casele acestea pictate \u0219i frumos colorate \u0219erpuiesc uli\u021be sinuoase, pietruite cu ditamai bolovanii neuniformi \u0219i lustrui\u021bi bine de milioanele de ciubote, opinci sau pantofi ce i-au c\u0103lcat \u00een picioare. \u00ce\u021bi rupi g\u00e2tul dac\u0103 nu te ui\u021bi pe unde calci. Din pricina lor mama a intrat \u00een grev\u0103 general\u0103 \u0219i a refuzat categoric s\u0103 mai urce dealul a doua oar\u0103. Din loc \u00een loc peisajul citatin e \u00eentrerupt ba de un teatru roman, ba de o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire a dervi\u0219ilor rotitori, ba de bisericu\u021be ortodoxe ori de ziduri de cetate invadate de cl\u0103diri. Aici dai peste o cl\u0103dire \u00een care a poposit Lamartine c\u00e2nd a vizitat Balcanii, peste vreo dou\u0103 case z\u0103re\u0219ti re\u0219edin\u021ba unui armean bogat sau prima \u0219coal\u0103 bulg\u0103reasc\u0103. \u00cen v\u00e2rful lui Nebet Tepe stau mo\u021b ruinele unei cet\u0103\u021bi tracice. O amestec\u0103tur\u0103 aiuritoare \u0219i din aceast\u0103 pricin\u0103 foarte pitoreasc\u0103. Ora\u0219ul vremurilor bune Ora\u0219ul vremurilor bune se l\u0103f\u0103ie \u00een voie la poalele celuilalt. Aici se pot vedea parc\u0103 \u0219i mai bine straturile civiliza\u021biilor ce s-au perindat prin ora\u0219. La vreo trei metri sub p\u0103m\u00e2nt se afl\u0103 Trimontium-ul roman. Buc\u0103\u021bele din el se pot z\u0103ri \u00eendeosebi \u00een preajma Po\u0219tei actuale. \u00cen \u0219antierul deschis \u00een pia\u021ba mare ce-l \u00eenconjoar\u0103 se lucreaz\u0103 de zor pentru a pune \u00eentr-o lumin\u0103 favorabil\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele Forum-ului. Pu\u021bin mai sus, pe strada pietonal\u0103 a Cneazului Alexandru I se pot z\u0103ri \u0219i ruinele unui cap\u0103t de hipodrom. Etapa musulman\u0103 e foarte bine reprezentat\u0103 de moscheea Dzhumaya, frumoas\u0103 \u0219i pe dinafar\u0103 dar mai ales pe din\u0103untru. Doritorii pot servi cafele \u0219i dulciuri turce\u0219ti \u00een pr\u0103viliile lipite de ea. \u00cen rest, c\u00e2t vezi cu ochii, cl\u0103diri neo-baroce ale rena\u0219terii bulg\u0103re\u0219ti de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al 20-lea. Mai departe nu ne-am dus, ne-am oprit pe podul peste r\u00e2ul Mari\u021ba. Urma un cvartal de blocuri total neapetisant. N-am f\u0103cut mare lucru \u00een Plovdiv. Ne-am plimbat aiurea pe str\u0103zi, am c\u0103scat gura la lume, am lins o \u00eenghe\u021bat\u0103 foarte bun\u0103 \u0219i-am cump\u0103rat cire\u0219e aromate de la o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103 de Timi\u0219oara. Concluzia la care am ajuns la final a fost c\u0103, de\u0219i s-au f\u0103cut probabil multe lucruri bune \u00een ora\u0219 cu ocazia desemn\u0103rii lui drept capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103, lucrurile n-ar trebui s\u0103 se opreas\u0103 aici. Ar mai fi multe de finisat. Poate vom reveni peste vreo doi ani, s\u0103 vedem ce surprize ne va mai oferi ora\u0219ul atunci. Bune sau rele? Cet\u0103\u021buia lui Asan Dac\u0103 tot pornisem la drum cu ma\u0219ina am zis c\u0103 n-ar fi r\u0103u s\u0103 mai trecem pe r\u0103boj alte dou\u0103 puncte de interes turistic aflate nu departe de Plovdiv. A\u0219a c\u0103 a doua zi am luat-o c\u0103tre Asenovgrad iar apoi spre sud, pe-o vale a mun\u021bilor Rodopi. Prima oprire am f\u0103cut-o la ruinele unei cet\u0103\u021bui coco\u021bate pe un pinten de st\u00e2nc\u0103, ce-a fost construit\u0103\u00a0 \u00een secolul al 11-lea pe timpul celui de-al doilea \u021barat bulgar. De unde \u0219i numele – Cetatea lui Asan. Din p\u0103cate n-a mai r\u0103mas mare lucru din ea, doar biserica se mai \u021bine c\u00e2t de c\u00e2t \u00een picioare. Priveli\u0219tea ce poate fi admirat\u0103 de pe ziduri \u00eens\u0103 e minunat\u0103, r\u0103spl\u0103te\u0219te efortul de-a ie\u0219i din drumul principal cale de vreo 2 km \u0219i apoi de-a te coco\u021ba pu\u021bin pe st\u00e2nci. M\u0103n\u0103stirea Bacikovo A doua oprire am f\u0103cut-o la m\u0103n\u0103stirea Bacikovo. P\u00e2n\u0103 s-ajungem acolo habar n-aveam c\u0103 aceast\u0103 m\u0103n\u0103stirea e considerat\u0103 cea de-a doua ca importan\u021b\u0103 din Bulgaria din pricina unei icoane a Maicii Domnului f\u0103c\u0103toare de minuni, la care vine lumea \u00een pelerinaj. Chiar \u0219i \u00een ziua vizitei noastre, de\u0219i nu era zi de s\u0103rb\u0103toare, coada din fa\u021ba icoanei se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 \u00een pridvor. M\u0103n\u0103stirea fiind renumit\u0103, h\u0103rm\u0103laia din jurul ei era pe m\u0103sur\u0103. Drumul ce se desprindea din \u0219oseaua principal\u0103 \u0219i ducea la poarta ei, lung de c\u00e2teva sute de metri, era b\u0103tucit cu tarabe pline cu de toate: iconi\u021be, oale de ceramic\u0103, lucru\u0219oare din lemn cioplite cu m\u00e2na, tot soiul de alte obiecte artizanale numai bune de dus acas\u0103 pe post de suvenir, halvale \u0219i alte ispite dulci … c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te, o pia\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103. Iar lumea era adunat\u0103 puhoi. Nici nu veau s\u0103-mi imaginez cum e aici \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare adev\u0103rat\u0103. M\u0103n\u0103stirii Bacikovo i se mai spune „perla gruzin\u0103 a Balcanilor”.\u00a0Ctitorul ei a fost un general bizantin de origine georgiana pe nume Grigorie Bakuriani, ce-a \u00eenfiin\u021bat m\u0103n\u0103stirea \u00een anul 1083 \u0219i care, se poveste\u0219te, s-a c\u0103lug\u0103rit \u0219i \u0219i-a petrecut restul zilelor dup\u0103 zidurile ei. La \u00eenceput, m\u0103n\u0103stirea avea doar c\u0103lug\u0103ri georgieni. Ins\u0103\u0219i icoana f\u0103c\u0103toare de minuni e o dona\u021bie primit\u0103 din Georgia \u00een secolul al 13-lea. Din p\u0103cate, din acea m\u0103n\u0103stire veche n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t un paraclis funerar. Cl\u0103dirile actuale au fost ridicate mult mai t\u00e2rziu, \u00een secolul al 17-lea. Cam asta a fost excursia noastr\u0103 la vecinii bulgari. Sear\u0103 am petrecut-o \u00een Plovdiv. Nu ne-am aventurat prea departe din pricina c\u0103ldurii mari \u0219i-a oboselii. Am preferat s\u0103 facem o plimbare scurt\u0103 \u00een jurul Forumului \u0219i-apoi s\u0103 lenevim pe b\u0103ncu\u021bele din pacul \u021barului Simion. A doua zi, dis de diminea\u021b\u0103 am pornit-o spre cas\u0103. +10","og_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/","og_site_name":"Uli\u021barnica","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_author":"https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889","article_published_time":"2019-07-11T16:53:00+00:00","article_modified_time":"2023-05-20T08:47:07+00:00","og_image":[{"width":1000,"height":662,"url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","type":"image\/jpeg"}],"author":"AncaHM","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@MihaelaHerbei","twitter_site":"@MihaelaHerbei","twitter_misc":{"Scris de":"AncaHM","Timp estimat pentru citire":"12 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/"},"author":{"name":"AncaHM","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"headline":"Plovdiv","datePublished":"2019-07-11T16:53:00+00:00","dateModified":"2023-05-20T08:47:07+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/"},"wordCount":2371,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","articleSection":["🇧🇬 Bulgaria","C\u0103l\u0103torii de-adev\u0103ratelea","Europa"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/","name":"Plovdiv - 🇧🇬 Bulgaria - Uli\u021barnica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","datePublished":"2019-07-11T16:53:00+00:00","dateModified":"2023-05-20T08:47:07+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#primaryimage","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","width":1000,"height":662},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/plovdiv\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Plovdiv"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#website","url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/","name":"Uli\u021barnica","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/#\/schema\/person\/1de2fe90232dbef1295aeac37800a007","name":"AncaHM","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1","width":960,"height":960,"caption":"AncaHM"},"logo":{"@id":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/ChatGPT-Image-Feb-6-2026-01_28_05-PM.png?fit=960%2C960&ssl=1"},"description":"Sunt Uli\u021barnica, adic\u0103 acea parte a sufletului Mihaelei care ia uli\u021bele la pas prin c\u00e2t mai multe cotloane ale P\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i s\u0103 vede\u021bi lumea prin al\u021bi ochi, pofti\u021bi de frunz\u0103ri\u021bi !","sameAs":["http:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","https:\/\/www.facebook.com\/pages\/Ulitarnica\/494942813906889"]}]}},"jetpack_publicize_connections":[],"acf":[],"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s3jSZX-plovdiv","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/2019-06-22-0001-coperta.jpg?fit=1000%2C662&ssl=1","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30504"}],"version-history":[{"count":60,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30620,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30504\/revisions\/30620"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}