{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Wroc\u0142aw - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"l2pCl2o7qv\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wroclaw\/\">Wroc\u0142aw<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wroclaw\/embed\/#?secret=l2pCl2o7qv\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Wroc\u0142aw&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"l2pCl2o7qv\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Wroc\u0142aw este unul dintre ora\u0219ele pentru care istoria trebuie cunoscut\u0103 pu\u021bin \u00eenainte, fiindc\u0103 simpla etichet\u0103 \u201eora\u0219 polonez\u201d ascunde aproape tot ce este interesant. A apar\u021binut succesiv lumii Piast, Coroanei Boemiei, Habsburgilor, Prusiei \u0219i Germaniei, iar abia dup\u0103 1945 a devenit parte a Poloniei contemporane. A\u0219ezarea s-a dezvoltat pe insulele \u0219i malurile Oderului, iar nucleul cel mai vechi se afla pe Ostr\u00f3w Tumski. \u00cen secolul al X-lea exista aici o cetate, iar \u00een jurul anului 1000 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 episcopia de Wroc\u0142aw. Ora\u0219ul a f\u0103cut parte din statul primilor Piast, iar mai t\u00e2rziu a devenit capitala unuia dintre ducatele sileziene. Fragmentarea Poloniei medievale a permis \u00eens\u0103 Sileziei s\u0103 urmeze treptat un drum politic diferit. \u00cen secolul al XIV-lea, Wroc\u0142aw a intrat sub Coroana Boemiei. \u00cempreun\u0103 cu aceasta a ajuns, \u00een 1526, sub st\u0103p\u00e2nirea Habsburgilor. \u00cen tot acest timp ora\u0219ul a prosperat datorit\u0103 comer\u021bului. Pozi\u021bia pe Oder \u0219i pe rutele dintre Europa Central\u0103, Polonia \u0219i Baltica l-a transformat \u00eentr-un important centru comercial. Pia\u021ba enorm\u0103, Prim\u0103ria \u0219i casele negustorilor provin din aceast\u0103 lume urban\u0103 bogat\u0103. Pia\u021ba a fost trasat\u0103 \u00een secolul al XIII-lea \u0219i a r\u0103mas centrul comercial, administrativ \u0219i social al ora\u0219ului. \u00cen 1741, Frederic al II-lea al Prusiei a cucerit cea mai mare parte a Sileziei de la Habsburgi, iar Wroc\u0142aw \u2013 Breslau \u00een german\u0103 \u2013 a devenit prusac. Dup\u0103 unificarea Germaniei din 1871, Breslau a f\u0103cut parte din Imperiul German \u0219i s-a dezvoltat \u00eentr-un mare centru industrial \u0219i universitar. La \u00eenceputul secolului XX era unul dintre cele mai mari ora\u0219e ale Germaniei. A\u0219adar, c\u00e2nd a \u00eenceput al Doilea R\u0103zboi Mondial, Wroc\u0142aw nu era un ora\u0219 polonez ocupat de germani. Era Breslau, un ora\u0219 german, cu o popula\u021bie cov\u00e2r\u0219itor german\u0103. Distinc\u021bia aceasta este esen\u021bial\u0103 pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 1945. \u00cen august 1944, Hitler a declarat Breslau Festung \u2013 fort\u0103rea\u021b\u0103 care trebuia ap\u0103rat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. \u00cen ianuarie 1945, c\u00e2nd Armata Ro\u0219ie se apropia, popula\u021bia civil\u0103 a fost evacuat\u0103 \u00een grab\u0103, \u00een condi\u021bii cumplite de iarn\u0103. Zeci de mii de oameni au pornit pe jos din ora\u0219. Asediul propriu-zis a \u00eenceput \u00een februarie 1945 \u0219i a durat aproape trei luni. Breslau a fost bombardat \u0219i devastat de luptele de strad\u0103, iar autorit\u0103\u021bile germane au distrus ele \u00eensele cl\u0103diri pentru necesit\u0103\u021bi defensive, inclusiv pentru amenajarea unui aerodrom improvizat. Ora\u0219ul s-a predat Armatei Ro\u0219ii abia \u00een 6 mai 1945, dup\u0103 c\u0103derea Berlinului \u0219i cu numai dou\u0103 zile \u00eenainte de capitularea Germaniei. Distrugerile au fost uria\u0219e, dar nu uniforme. Unele cartiere au fost aproape rase, \u00een timp ce altele au supravie\u021buit mult mai bine. Dup\u0103 r\u0103zboi, frontiera Poloniei a fost mutat\u0103 spre vest, iar Silezia Inferioar\u0103 a intrat \u00een Polonia. Breslau a devenit oficial Wroc\u0142aw. A urmat una dintre cele mai radicale transform\u0103ri demografice din istoria ora\u0219ului. Popula\u021bia german\u0103 a fost \u00een cea mai mare parte expulzat\u0103, iar ora\u0219ul a fost populat cu polonezi veni\u021bi din diferite regiuni. Mul\u021bi proveneau chiar ei din teritorii pierdute de Polonia \u00een est \u0219i anexate de Uniunea Sovietic\u0103, inclusiv din Lw\u00f3w, actualul Lviv. A\u0219adar, dup\u0103 1945, \u00een Wroc\u0142aw au ajuns oameni care \u00ee\u0219i pierduser\u0103 propriile case \u00een est \u0219i s-au instalat \u00eentr-un ora\u0219 din care al\u021bi oameni tocmai fuseser\u0103 obliga\u021bi s\u0103 plece. Asta explic\u0103 identitatea neobi\u0219nuit\u0103 a Wroc\u0142awului postbelic: noua popula\u021bie trebuia s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 un ora\u0219 care nu fusese al ei \u0219i s\u0103 reconstruiasc\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cu trecutul s\u0103u polonez medieval. Centrul istoric a fost restaurat dup\u0103 r\u0103zboi, iar ast\u0103zi este greu de intuit amploarea distrugerilor din 1945. Rynek este una dintre cele mai mari pie\u021be medievale din Europa \u0219i a fost trasat\u0103 \u00een secolul al XIII-lea. \u00cen mijlocul ei nu exist\u0103 un spa\u021biu gol, ci un adev\u0103rat bloc de cl\u0103diri, dominat de Vechea Prim\u0103rie \u2013 Stary Ratusz. Prim\u0103ria a fost construit\u0103 \u0219i extins\u0103 \u00een mai multe etape, \u00eentre secolele XIII \u0219i XVI, ceea ce explic\u0103 aspectul s\u0103u foarte complex. Este una dintre marile realiz\u0103ri ale arhitecturii gotice civile din Europa Central\u0103. Pe fa\u021bad\u0103 se afl\u0103 un ceas astronomic din secolul al XVI-lea. \u00cen subsol se g\u0103se\u0219te Piwnica \u015awidnicka \u2013 Pivni\u021ba \u015awidnica \u2013, atestat\u0103 din Evul Mediu \u0219i considerat\u0103 una dintre cele mai vechi pivni\u021be-restaurante din Europa. Numele provine de la berea adus\u0103 din \u015awidnica. De\u0219i numele \u00eenseamn\u0103 \u201eInsula Catedralei\u201d, Ostr\u00f3w Tumski nu mai este propriu-zis o insul\u0103. Unul dintre bra\u021bele Oderului care o \u00eenconjurau a fost astupat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Este partea cea mai veche a Wroc\u0142awului. Aici s-au aflat cetatea \u0219i re\u0219edin\u021ba ducilor Piast, iar zona a devenit ulterior centrul episcopal. Dominant\u0103 este Catedrala Sf. Ioan Botez\u0103torul, ale c\u0103rei origini au ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1000. Actuala cl\u0103dire este \u00een principal gotic\u0103, dar a trecut prin numeroase reconstruc\u021bii. Ostr\u00f3w Tumski p\u0103streaz\u0103 \u0219i una dintre tradi\u021biile simpatice ale ora\u0219ului: seara, felinarele cu gaz sunt aprinse manual de un latarnik, un lampagiu \u00eembr\u0103cat \u00een pelerin\u0103 \u0219i joben. Tradi\u021bia func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Piticii \u2013 krasnale \u2013 par o inven\u021bie turistic\u0103, dar originea lor este mult mai interesant\u0103. \u00cen anii 1980, \u00een timpul regimului comunist, la Wroc\u0142aw a ap\u0103rut mi\u0219carea Alternativa Portocalie (Pomara\u0144czowa Alternatywa). Autorit\u0103\u021bile acopereau cu vopsea lozincile anticomuniste scrise pe ziduri. Activi\u0219tii au \u00eenceput s\u0103 deseneze pitici peste petele de vopsea. Era o form\u0103 inteligent\u0103 de protest: un pitic era absurd \u0219i aparent inofensiv, dar dac\u0103 mili\u021bia \u00eel \u0219tergea sau aresta pe cineva pentru c\u0103 desenase unul, absurditatea regimului devenea \u0219i mai evident\u0103. Mi\u0219carea a organizat apoi ac\u021biuni stradale satirice \u00een care participan\u021bii purtau c\u0103ciuli de pitici \u0219i ridiculizau autorit\u0103\u021bile. \u00cen 1987, c\u00e2teva mii de oameni au participat la una dintre aceste ac\u021biuni. Primul monument dedicat piticului Alternativei Portocalii a ap\u0103rut \u00een 2001, iar \u00een anii urm\u0103tori au \u00eenceput s\u0103 fie instalate micile figurine din bronz. Ast\u0103zi sunt sute \u0219i fiecare are propriul aspect, nume sau meserie. Au devenit unul dintre simbolurile Wroc\u0142awului, dar \u00een spatele jocului turistic a r\u0103mas povestea unei forme foarte originale de rezisten\u021b\u0103 anticomunist\u0103. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat &#8211; hart\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u201eKrasnale w centrum Wroc\u0142awia &#8211; cu 60 de pitici din centrul vechi \u0219i ab\u021bibilduri ca s\u0103-i marchez pe cei g\u0103si\u021bi. Se vinde la Centrul de Informare Turistic\u0103 din Rynek 12 \u0219i la Krasnal Info, Sukiennice 12. Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it statistic\u0103: pitici g\u0103si\u021bi \/ ore de somn pierdute. &#x1f604; 00"}