{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Wroc\u0142aw - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"b2TecNrQzU\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wroclaw\/\">Wroc\u0142aw<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wroclaw\/embed\/#?secret=b2TecNrQzU\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Wroc\u0142aw&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"b2TecNrQzU\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-07-Coperta-Wroclaw-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Wroc\u0142aw este unul dintre ora\u0219ele pentru care istoria trebuie cunoscut\u0103 pu\u021bin \u00eenainte, fiindc\u0103 simpla etichet\u0103 \u201eora\u0219 polonez\u201d ascunde aproape tot ce este interesant. A apar\u021binut succesiv lumii Piast, Coroanei Boemiei, Habsburgilor, Prusiei \u0219i Germaniei, iar abia dup\u0103 1945 a devenit parte a Poloniei contemporane. A\u0219ezarea s-a dezvoltat pe insulele \u0219i malurile Oderului, iar nucleul cel mai vechi se afla pe Ostr\u00f3w Tumski. \u00cen secolul al X-lea exista aici o cetate, iar \u00een jurul anului 1000 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 episcopia de Wroc\u0142aw. Ora\u0219ul a f\u0103cut parte din statul primilor Piast, iar mai t\u00e2rziu a devenit capitala unuia dintre ducatele sileziene. Fragmentarea Poloniei medievale a permis \u00eens\u0103 Sileziei s\u0103 urmeze treptat un drum politic diferit. \u00cen secolul al XIV-lea, Wroc\u0142aw a intrat sub Coroana Boemiei. \u00cempreun\u0103 cu aceasta a ajuns, \u00een 1526, sub st\u0103p\u00e2nirea Habsburgilor. \u00cen tot acest timp ora\u0219ul a prosperat datorit\u0103 comer\u021bului. Pozi\u021bia pe Oder \u0219i pe rutele dintre Europa Central\u0103, Polonia \u0219i Baltica l-a transformat \u00eentr-un important centru comercial. Pia\u021ba enorm\u0103, Prim\u0103ria \u0219i casele negustorilor provin din aceast\u0103 lume urban\u0103 bogat\u0103. Pia\u021ba a fost trasat\u0103 \u00een secolul al XIII-lea \u0219i a r\u0103mas centrul comercial, administrativ \u0219i social al ora\u0219ului. \u00cen 1741, Frederic al II-lea al Prusiei a cucerit cea mai mare parte a Sileziei de la Habsburgi, iar Wroc\u0142aw \u2013 Breslau \u00een german\u0103 \u2013 a devenit prusac. Dup\u0103 unificarea Germaniei din 1871, Breslau a f\u0103cut parte din Imperiul German \u0219i s-a dezvoltat \u00eentr-un mare centru industrial \u0219i universitar. La \u00eenceputul secolului XX era unul dintre cele mai mari ora\u0219e ale Germaniei. A\u0219adar, c\u00e2nd a \u00eenceput al Doilea R\u0103zboi Mondial, Wroc\u0142aw nu era un ora\u0219 polonez ocupat de germani. Era Breslau, un ora\u0219 german, cu o popula\u021bie cov\u00e2r\u0219itor german\u0103. Distinc\u021bia aceasta este esen\u021bial\u0103 pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 1945. \u00cen august 1944, Hitler a declarat Breslau Festung \u2013 fort\u0103rea\u021b\u0103 care trebuia ap\u0103rat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. \u00cen ianuarie 1945, c\u00e2nd Armata Ro\u0219ie se apropia, popula\u021bia civil\u0103 a fost evacuat\u0103 \u00een grab\u0103, \u00een condi\u021bii cumplite de iarn\u0103. Zeci de mii de oameni au pornit pe jos din ora\u0219. Asediul propriu-zis a \u00eenceput \u00een februarie 1945 \u0219i a durat aproape trei luni. Breslau a fost bombardat \u0219i devastat de luptele de strad\u0103, iar autorit\u0103\u021bile germane au distrus ele \u00eensele cl\u0103diri pentru necesit\u0103\u021bi defensive, inclusiv pentru amenajarea unui aerodrom improvizat. Ora\u0219ul s-a predat Armatei Ro\u0219ii abia \u00een 6 mai 1945, dup\u0103 c\u0103derea Berlinului \u0219i cu numai dou\u0103 zile \u00eenainte de capitularea Germaniei. Distrugerile au fost uria\u0219e, dar nu uniforme. Unele cartiere au fost aproape rase, \u00een timp ce altele au supravie\u021buit mult mai bine. Dup\u0103 r\u0103zboi, frontiera Poloniei a fost mutat\u0103 spre vest, iar Silezia Inferioar\u0103 a intrat \u00een Polonia. Breslau a devenit oficial Wroc\u0142aw. A urmat una dintre cele mai radicale transform\u0103ri demografice din istoria ora\u0219ului. Popula\u021bia german\u0103 a fost \u00een cea mai mare parte expulzat\u0103, iar ora\u0219ul a fost populat cu polonezi veni\u021bi din diferite regiuni. Mul\u021bi proveneau chiar ei din teritorii pierdute de Polonia \u00een est \u0219i anexate de Uniunea Sovietic\u0103, inclusiv din Lw\u00f3w, actualul Lviv. A\u0219adar, dup\u0103 1945, \u00een Wroc\u0142aw au ajuns oameni care \u00ee\u0219i pierduser\u0103 propriile case \u00een est \u0219i s-au instalat \u00eentr-un ora\u0219 din care al\u021bi oameni tocmai fuseser\u0103 obliga\u021bi s\u0103 plece. Asta explic\u0103 identitatea neobi\u0219nuit\u0103 a Wroc\u0142awului postbelic: noua popula\u021bie trebuia s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 un ora\u0219 care nu fusese al ei \u0219i s\u0103 reconstruiasc\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cu trecutul s\u0103u polonez medieval. Centrul istoric a fost restaurat dup\u0103 r\u0103zboi, iar ast\u0103zi este greu de intuit amploarea distrugerilor din 1945. Rynek este una dintre cele mai mari pie\u021be medievale din Europa \u0219i a fost trasat\u0103 \u00een secolul al XIII-lea. \u00cen mijlocul ei nu exist\u0103 un spa\u021biu gol, ci un adev\u0103rat bloc de cl\u0103diri, dominat de Vechea Prim\u0103rie \u2013 Stary Ratusz. Prim\u0103ria a fost construit\u0103 \u0219i extins\u0103 \u00een mai multe etape, \u00eentre secolele XIII \u0219i XVI, ceea ce explic\u0103 aspectul s\u0103u foarte complex. Este una dintre marile realiz\u0103ri ale arhitecturii gotice civile din Europa Central\u0103. Pe fa\u021bad\u0103 se afl\u0103 un ceas astronomic din secolul al XVI-lea. \u00cen subsol se g\u0103se\u0219te Piwnica \u015awidnicka \u2013 Pivni\u021ba \u015awidnica \u2013, atestat\u0103 din Evul Mediu \u0219i considerat\u0103 una dintre cele mai vechi pivni\u021be-restaurante din Europa. Numele provine de la berea adus\u0103 din \u015awidnica. De\u0219i numele \u00eenseamn\u0103 Insula Catedralei, Ostr\u00f3w Tumski nu mai este propriu-zis o insul\u0103. Unul dintre bra\u021bele Oderului care o \u00eenconjurau a fost astupat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Este partea cea mai veche a Wroc\u0142awului. Aici s-au aflat cetatea \u0219i re\u0219edin\u021ba ducilor Piast, iar zona a devenit ulterior centrul episcopal. Dominant\u0103 este Catedrala Sf. Ioan Botez\u0103torul, ale c\u0103rei origini au ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1000. Actuala cl\u0103dire este \u00een principal gotic\u0103, dar a trecut prin numeroase reconstruc\u021bii. Ostr\u00f3w Tumski p\u0103streaz\u0103 \u0219i una dintre tradi\u021biile simpatice ale ora\u0219ului: seara, felinarele cu gaz sunt aprinse manual de un latarnik, un lampagiu \u00eembr\u0103cat \u00een pelerin\u0103 \u0219i joben. Tradi\u021bia func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Piticii \u2013 krasnale \u2013 par o inven\u021bie turistic\u0103, dar originea lor este mult mai interesant\u0103. \u00cen anii 1980, \u00een timpul regimului comunist, la Wroc\u0142aw a ap\u0103rut mi\u0219carea Alternativa Portocalie (Pomara\u0144czowa Alternatywa). Autorit\u0103\u021bile acopereau cu vopsea lozincile anticomuniste scrise pe ziduri. Activi\u0219tii au \u00eenceput s\u0103 deseneze pitici peste petele de vopsea. Era o form\u0103 inteligent\u0103 de protest: un pitic era absurd \u0219i aparent inofensiv, dar dac\u0103 mili\u021bia \u00eel \u0219tergea sau aresta pe cineva pentru c\u0103 desenase unul, absurditatea regimului devenea \u0219i mai evident\u0103. Mi\u0219carea a organizat apoi ac\u021biuni stradale satirice \u00een care participan\u021bii purtau c\u0103ciuli de pitici \u0219i ridiculizau autorit\u0103\u021bile. \u00cen 1987, c\u00e2teva mii de oameni au participat la una dintre aceste ac\u021biuni. Primul monument dedicat piticului Alternativei Portocalii a ap\u0103rut \u00een 2001, iar \u00een anii urm\u0103tori au \u00eenceput s\u0103 fie instalate micile figurine din bronz. Ast\u0103zi sunt sute \u0219i fiecare are propriul aspect, nume sau meserie. Au devenit unul dintre simbolurile Wroc\u0142awului, dar \u00een spatele jocului turistic a r\u0103mas povestea unei forme foarte originale de rezisten\u021b\u0103 anticomunist\u0103. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat &#8211; hart\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u201eKrasnale w centrum Wroc\u0142awia &#8211; cu 60 de pitici din centrul vechi \u0219i ab\u021bibilduri ca s\u0103-i marchez pe cei g\u0103si\u021bi. Se vinde la Centrul de Informare Turistic\u0103 din Rynek 12 \u0219i la Krasnal Info, Sukiennice 12. Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it La Wroc\u0142aw s-a repetat \u00eentruc\u00e2tva experien\u021ba de la Pozna\u0144, numai c\u0103 de data aceasta n-a mai plouat. Ora\u0219ul era mult prea interesant pentru timpul care ni se acordase, iar turul pietonal cu ghidul local s-a desf\u0103\u0219urat aproape \u00een \u00eentregime \u00een jurul Rynekului. O bun\u0103 parte din explica\u021bii s-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul piticilor. Nu-mi displ\u0103ceau deloc, dimpotriv\u0103, voiam s\u0103-i descop\u0103r. Urma\u0219ii din bronz ai Alternativei Portocalii au ajuns s\u0103 reprezinte institu\u021bii, meserii, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i mici obsesii ale Wroc\u0142awului actual. Cine are r\u0103bdare s\u0103 le afle pove\u0219tile poate \u00eenv\u0103\u021ba prin ei destule despre ora\u0219. Numai c\u0103 eu a\u0219 fi vrut \u0219i piticii \u0219i ora\u0219ul din jurul lor, iar timpul era mult prea scurt. Turul pietonal de sear\u0103 s-a transformat astfel \u00eentr-o v\u00e2n\u0103toare de pitici. A doua zi m-a mustrat con\u0219tiin\u021ba. M-am trezit dis-de-diminea\u021b\u0103 \u0219i am pornit singur\u0103 s\u0103 recuperez ce nu apucasem s\u0103 v\u0103d \u00een seara precedent\u0103. Piticii aveau s\u0103-mi ias\u0103 \u00een continuare \u00een cale dar de data aceasta traseul \u00eel stabileam eu. Prima \u00eent\u00e2lnire a fost cu un grup de oameni care p\u0103reau s\u0103 se scufunde \u00een trotuar. Pe o parte a str\u0103zii \u015awidnicka, pietonii coboar\u0103 treptat sub pavaj, fiecare cu grijile \u0219i bagajele sale. Pe partea cealalt\u0103, al\u021bii ies din nou la suprafa\u021b\u0103. Ansamblul se nume\u0219te Przej\u015bcie \u2013 Trecerea \u2013 sau Monumentul Trec\u0103torului Anonim \u0219i este opera sculptorului Jerzy Kalina. Cele paisprezece personaje nu sunt eroi, ci oameni obi\u0219nui\u021bi: o b\u0103tr\u00e2n\u0103 cu baston, o mam\u0103 \u00eemping\u00e2nd un c\u0103rucior, un b\u0103rbat cu geamantanul \u0219i al\u021bi trec\u0103tori gr\u0103bi\u021bi spre treburile lor. Prima versiune a lucr\u0103rii a fost realizat\u0103 temporar la Var\u0219ovia, \u00een 1977. Cea din Wroc\u0142aw a fost inaugurat\u0103 \u00een noaptea de 12 spre 13 decembrie 2005, la aniversarea introducerii legii mar\u021biale din 1981, \u0219i a ajuns s\u0103 aminteasc\u0103 de oamenii care au fost aresta\u021bi, au intrat \u00een clandestinitate ori au fost obliga\u021bi s\u0103 se fac\u0103 nev\u0103zu\u021bi \u00een acei ani. Lucrarea permite \u00eens\u0103 \u0219i o interpretare mai luminoas\u0103. Oamenii dispar pe o parte a str\u0103zii \u0219i reapar pe cealalt\u0103, ca \u0219i cum ar fi traversat pe sub p\u0103m\u00e2nt anii dictaturii pentru a ie\u0219i din nou la lumin\u0103. \u00cen zorii \u00eenc\u0103 nesiguri, trec\u0103torii de bronz p\u0103reau cu at\u00e2t mai vii. Pu\u021bin mai departe, ascuns\u0103 printre blocurile noi de pe strada Czysta, am g\u0103sit o instala\u021bie alc\u0103tuit\u0103, aparent, dintr-un dovleac uria\u0219 \u0219i un m\u0103nunchi de chei. Dovleacul era \u00eens\u0103 o boccelu\u021b\u0103 legat\u0103 la gur\u0103, iar ansamblul se nume\u0219te W\u0119ze\u0142ek \u2013 Leg\u0103tura sau Bocceaua. Este ceea ce a mai r\u0103mas din Fontanna Pami\u0119ci, F\u00e2nt\u00e2na Memoriei, realizat\u0103 \u00een 2004 de sculptorul Maciej Sza\u0144kowski. Bocceaua \u0219i cheile dau o form\u0103 concret\u0103 marilor deplas\u0103ri de popula\u021bie care au schimbat ora\u0219ul dup\u0103 1945. Ele vorbesc despre lucrurile pu\u021bine pe care oamenii le-au putut lua cu ei \u0219i despre cheile unor u\u0219i pe care nu aveau s\u0103 le mai deschid\u0103 niciodat\u0103. Ini\u021bial, cheile se aflau \u00een apa unei f\u00e2nt\u00e2ni, l\u00e2ng\u0103 inscrip\u021bia greceasc\u0103 Panta rhei \u2013 Totul curge. Galeria comercial\u0103 \u00een apropierea c\u0103reia fusese instalat\u0103 lucrarea a fost demolat\u0103 \u00een 2022, iar piesele au disp\u0103rut pentru o vreme. Au fost rea\u0219ezate \u00eentre blocuri abia \u00een vara anului 2025, de data aceasta f\u0103r\u0103 ap\u0103. G\u0103sisem, prin urmare, un monument al str\u0103mut\u0103rii abia \u00eentors din propria sa mic\u0103 pribegie. Am urcat apoi la Bastionul Sakwowy, cunoscut p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd drept Dealul Partizanilor. Movila ascunde resturile unui bastion al vechilor fortifica\u021bii, dar semicercul de coloane, terasele \u0219i f\u00e2nt\u00e2na sunt din 1867. Pe vremea Breslaului, locul se numea Liebichsh\u00f6he, dup\u0103 fra\u021bii Liebich, negustorii care au finan\u021bat transformarea lui \u00eentr-un loc de promenad\u0103 \u0219i belvedere. Restaurat \u00eentre 2022 \u0219i 2024 dup\u0103 decenii de degradare, ansamblul p\u0103rea aproape nou \u0219i era pustiu la ora aceea. Drumul m-a purtat apoi prin pasajul de la Plac Dominika\u0144ski, unde un perete cenu\u0219iu a fost transformat \u00eentr-un mare mozaic ceramic. Spotkajmy si\u0119 \u2013 S\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u2013 este alc\u0103tuit din 362 de pl\u0103ci realizate de 262 de arti\u0219ti din \u00eentreaga lume. Tehnicile, simbolurile \u0219i limbile difer\u0103 de la o plac\u0103 la alta, dar \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 un mural lung de peste 18 metri: o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre oameni care probabil nu s-au aflat niciodat\u0103 cu to\u021bii \u00een acela\u0219i loc. La ie\u0219irea din pasaj am continuat spre Hala Targowa. Turnul masiv din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i fa\u021badele puteau apar\u021bine la fel de bine unei g\u0103ri sau unei fort\u0103re\u021be municipale, dar cl\u0103direa a fost ridicat\u0103 \u00eentre 1906 \u0219i 1908 pentru a aduna sub acoperi\u0219 comer\u021bul practicat p\u00e2n\u0103 atunci pe str\u0103zi. Adev\u0103rata noutate se afl\u0103 \u00een interior, uria\u0219e arce parabolice din beton armat, o solu\u021bie foarte \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 pentru \u00eenceputul secolului al XX-lea. Hala \u00eenc\u0103 nu intrase pe deplin \u00een program, a\u0219a c\u0103 m-am mul\u021bumit cu exteriorul. De aici am cobor\u00e2t spre Odra. Soarele abia se ridica, iar de pe mal se vedea silueta clasic\u0103 a Wroc\u0142awului: turlele gemene ale catedralei, acoperi\u0219urile ro\u0219ii \u0219i turnurile reflectate \u00een apa aproape nemi\u0219cat\u0103. Am trecut peste insul\u0103 \u0219i apoi peste podul verde Most Tumski, spre Ostr\u00f3w Tumski. Str\u0103zile erau aproape pustii. Casele capitlului, zidurile joase \u0219i aleile pietruite p\u0103strau aerul unui mic ora\u0219 ecleziastic separat de restul Wroc\u0142awului. Prima cl\u0103dire monumental\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 a fost Colegiata Sfintei Cruci \u0219i a Sf\u00e2ntului Bartolomeu, o biseric\u0103 gotic\u0103 neobi\u0219nuit\u0103, construit\u0103 pe dou\u0103 niveluri, jos se afl\u0103 biserica Sf\u00e2ntului Bartolomeu iar deasupra cea a Sfintei Cruci. A fost \u00eentemeiat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIII-lea de ducele Henric al IV-lea Probus, ca semn al \u00eemp\u0103c\u0103rii sale cu episcopul Tomasz al II-lea dup\u0103 un conflict \u00eendelungat. \u00cen fa\u021ba colegiatei se ridic\u0103 monumentul Sf\u00e2ntului Ioan Nepomuk, realizat \u00een 1732. Este aproape o construc\u021bie \u00een sine. Sf\u00e2ntul st\u0103 deasupra unui v\u00e2rtej de \u00eengeri, figuri \u0219i ornamente baroce, mult mai agitat dec\u00e2t biserica gotic\u0103 din spatele lui. La cap\u0103tul str\u0103zii am g\u0103sit deschis\u0103 Catedrala Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul. Interiorul \u00eenalt, cu ziduri de c\u0103r\u0103mid\u0103, arcade de piatr\u0103 \u0219i flamuri heraldice, era pustiu. \u00cen prezbiteriu str\u0103lucea altarul de argint comandat \u00een 1590 de episcopul Andreas Jerin. Fusese demontat \u0219i ascuns \u00een timpul r\u0103zboiului, iar ceea ce se..."}