{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Westerplatte - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"nSO0Ewbbwn\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/westerplatte\/\">Westerplatte<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/westerplatte\/embed\/#?secret=nSO0Ewbbwn\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Westerplatte&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"nSO0Ewbbwn\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-04-Coperta-Westerplatte-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Westerplatte este o peninsul\u0103 aflat\u0103 la intrarea \u00een portul Gda\u0144sk. Importan\u021ba ei vine din evenimentele din 1 septembrie 1939, c\u00e2nd Germania a atacat Polonia. Atacul asupra garnizoanei poloneze de aici a devenit momentul simbolic al \u00eenceputului celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een Europa. Pentru a \u00een\u021belege de ce se aflau solda\u021bi polonezi aici trebuie mers pu\u021bin \u00eenapoi. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, Gda\u0144skul nu a revenit nici Germaniei, nici Poloniei, ci a devenit Ora\u0219ul Liber Danzig, sub protec\u021bia Ligii Na\u021biunilor. Popula\u021bia era \u00een mare majoritate german\u0103, dar Polonia primise anumite drepturi economice \u0219i militare \u00een ora\u0219 \u0219i \u00een port. Din 1926, la Westerplatte func\u021biona Depozitul Militar Polonez de Tranzit (Wojskowa Sk\u0142adnica Tranzytowa). Pe aici intrau armele \u0219i muni\u021biile destinate Poloniei, f\u0103r\u0103 ca acestea s\u0103 fie manipulate \u00een portul propriu-zis al Danzigului. Polonezii aveau dreptul s\u0103 men\u021bin\u0103 aici o garnizoan\u0103, dar Westerplatte nu trebuia s\u0103 devin\u0103 oficial o fort\u0103rea\u021b\u0103. \u00cen anii 1930 au fost construite totu\u0219i, discret, cinci corpuri de gard\u0103, caz\u0103rmi \u0219i pozi\u021bii defensive camuflate. \u00cen vara anului 1939 situa\u021bia devenise extrem de tensionat\u0103. Garnizoana fusese \u00eent\u0103rit\u0103 clandestin \u0219i ajunsese la pu\u021bin peste 200 de oameni. La 25 august 1939, cuirasatul german Schleswig-Holstein a intrat \u00een portul Danzig, oficial \u00eentr-o vizit\u0103 de curtoazie. Era o nav\u0103 veche, lansat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, dar avea artilerie grea suficient\u0103 pentru ceea ce a urmat. La bord se afla \u0219i o unitate de asalt german\u0103. Nava a ancorat \u00een apropierea Westerplatte. \u00cen diminea\u021ba de 1 septembrie 1939, la aproximativ 4:45\u20134:48, Schleswig-Holstein a deschis focul asupra pozi\u021biilor poloneze. La scurt timp a \u00eenceput \u0219i atacul terestru german. Acesta este atacul asociat \u00een mod tradi\u021bional cu \u00eenceputul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Merit\u0103 spus \u00eens\u0103 c\u0103 ora\u0219ul polonez Wielu\u0144 a fost bombardat de avia\u021bia german\u0103 \u00een aceea\u0219i diminea\u021b\u0103, iar ordinea exact\u0103 a primelor atacuri este \u00eenc\u0103 discutat\u0103. Westerplatte a r\u0103mas \u00eens\u0103 simbolul interna\u021bional al izbucnirii r\u0103zboiului. Garnizoana fusese preg\u0103tit\u0103 pentru ap\u0103rare \u0219i dispunea de pozi\u021bii bine camuflate, mitraliere, mortiere \u0219i un tun de c\u00e2mp. Primul atac german a fost respins. Au urmat alte atacuri, bombardamente de artilerie \u0219i, pe 2 septembrie, un raid puternic al bombardierelor \u00een picaj Junkers Ju 87 Stuka. Atunci a fost distrus Corpul de Gard\u0103 nr. 5 \u0219i au murit mai mul\u021bi dintre ap\u0103r\u0103tori. Germanii se a\u0219teptaser\u0103 la o rezisten\u021b\u0103 scurt\u0103. Garnizoana a continuat \u00eens\u0103 lupta. Comanda era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een principal \u00eentre dou\u0103 personaje importante: maiorul Henryk Sucharski, comandantul garnizoanei, \u0219i c\u0103pitanul Franciszek D\u0105browski, adjunctul s\u0103u. Rela\u021bia dintre cei doi a devenit ulterior subiect de controvers\u0103. M\u0103rturii ap\u0103rute dup\u0103 r\u0103zboi sugereaz\u0103 c\u0103 Sucharski ar fi dorit capitularea \u00eenc\u0103 din 2 septembrie, dup\u0103 bombardamentul devastator, \u00een timp ce D\u0105browski ar fi insistat pentru continuarea rezisten\u021bei. Imaginea oficial\u0103 creat\u0103 \u00een Polonia comunist\u0103 \u00eel transformase \u00eens\u0103 pe Sucharski \u00een eroul aproape unic al Westerplatte. Ast\u0103zi rolul lui D\u0105browski este mult mai bine recunoscut. Ap\u0103r\u0103torilor li se ceruse ini\u021bial s\u0103 reziste doar o perioad\u0103 scurt\u0103, \u00een a\u0219teptarea ajutorului armatei poloneze. Ajutorul nu a venit. Pe 7 septembrie, dup\u0103 \u0219apte zile de lupte, Sucharski a decis capitularea. Continuarea rezisten\u021bei nu mai avea perspectiv\u0103 militar\u0103, iar garnizoana avea r\u0103ni\u021bi care necesitau \u00eengrijire. Din cei aproximativ 200 de ap\u0103r\u0103tori polonezi, 15 au murit, iar c\u00e2teva zeci au fost r\u0103ni\u021bi. Exist\u0103 fotografii celebre cu Sucharski merg\u00e2nd spre germani pentru capitulare. Generalul german Friedrich-Georg Eberhardt, impresionat de rezisten\u021ba garnizoanei, i-a permis lui Sucharski s\u0103-\u0219i p\u0103streze sabia \u00een captivitate, un gest militar de respect acordat comandantului \u00eenvins. Sabia avea s\u0103 fie \u00eens\u0103 confiscat\u0103 ulterior. Supravie\u021buitorii de la Westerplatte au devenit prizonieri de r\u0103zboi. Germanii au folosit peninsula \u00een timpul r\u0103zboiului. \u00cen 1945 zona a fost din nou afectat\u0103 de luptele pentru Gda\u0144sk. Dup\u0103 r\u0103zboi, Westerplatte a devenit unul dintre principalele locuri ale memoriei na\u021bionale poloneze. \u00cen 1966 a fost inaugurat marele Monument al Ap\u0103r\u0103torilor Coastei (Pomnik Obro\u0144c\u00f3w Wybrze\u017ca). Monumentul are aproximativ 25 m \u00een\u0103l\u021bime \u0219i este alc\u0103tuit din blocuri masive de granit. Relieful \u0219i inscrip\u021biile sale comemoreaz\u0103 nu numai Westerplatte, ci lupta polonezilor pentru ap\u0103rarea litoralului \u0219i diferite confrunt\u0103ri navale din cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Din Gda\u0144sk am ajuns foarte repede la Westerplatte. Peninsula nu mai pare ast\u0103zi un loc izolat, aflat \u00een afara ora\u0219ului, ci o parte a \u00eentinsei sale zone portuare \u0219i industriale. Din p\u0103cate, am g\u0103sit acolo un mare \u0219antier. \u00centregul complex memorial era \u00een curs de reamenajare, autocarul nostru nu a g\u0103sit un loc potrivit de parcare, iar drumul c\u0103tre intrare era nesigur \u0219i slab semnalizat. Odat\u0103 ajuns\u0103 pe traseul principal, lucrurile s-au simplificat: aleea larg\u0103 \u0219i asfaltat\u0103 ducea f\u0103r\u0103 probleme p\u00e2n\u0103 la Monumentul Ap\u0103r\u0103torilor Coastei. Am trecut pe l\u00e2ng\u0103 ruina unei foste bar\u0103ci, dar accesul spre alte vestigii era \u00eengreunat de \u0219antier \u0219i de noroi. Nu am reu\u0219it, a\u0219adar, s\u0103 citesc prea bine \u00een teren organizarea vechii garnizoane. Monumentul, coco\u021bat pe movila sa, domina \u00eens\u0103 \u00eentregul loc. La baza colinei am g\u0103sit, cum altfel, \u0219i un citat din Ioan Paul al II-lea. Papa rostise aceste cuvinte \u00een 1987, chiar la Westerplatte, \u00een fa\u021ba tinerilor polonezi: Fiecare dintre voi, tineri prieteni, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00een via\u021b\u0103 un Westerplatte al s\u0103u, o \u00eendatorire pe care trebuie s\u0103 o asume \u0219i s\u0103 o \u00eemplineasc\u0103, o cauz\u0103 dreapt\u0103 pentru care nu poate s\u0103 nu lupte, o obliga\u021bie de la care nu se poate eschiva. Nu poate dezerta. Westerplatte devenea astfel o metafor\u0103 pentru \u00eencercarea personal\u0103 \u00een fa\u021ba c\u0103reia fiecare om trebuie s\u0103 reziste. Formularea este solemn\u0103 \u0219i foarte polonez\u0103, dar aici, \u00een locul \u00een care mai pu\u021bin de dou\u0103 sute de militari au \u021binut piept timp de \u0219apte zile unei for\u021be mult superioare, nu p\u0103rea cu totul deplasat\u0103. Mai mult dec\u00e2t monumentul uria\u0219 m-a impresionat \u00eens\u0103 micul cimitir al ap\u0103r\u0103torilor. A fost amenajat dup\u0103 r\u0103zboi pe locul fostei Wartownie nr. 5, distrus\u0103 \u00een timpul bombardamentului din 2 septembrie 1939. \u00cen mijloc se ridic\u0103 o cruce mare, \u00eenconjurat\u0103 de mormintele simple ale celor c\u0103zu\u021bi. Crucea este cunoscut\u0103 drept Crucea lui D\u0105browski, deoarece c\u0103pitanul Franciszek D\u0105browski, adjunctul comandantului garnizoanei, a ini\u021biat dup\u0103 r\u0103zboi construirea cimitirului. \u00cen 1962, autorit\u0103\u021bile comuniste au \u00eendep\u0103rtat-o \u0219i au a\u0219ezat \u00een locul ei un tanc sovietic T-34. Crucea a fost salvat\u0103 \u0219i dus\u0103 \u00eentr-un cimitir din Nowy Port, iar \u00een 1981, pe vremea Solidarit\u0103\u021bii, s-a \u00eentors la Westerplatte. P\u00e2n\u0103 \u0219i memoria mor\u021bilor a trebuit, a\u0219adar, s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 propriului r\u0103zboi. Destinele celor doi comandan\u021bi au continuat foarte diferit. Dup\u0103 capitulare, maiorul Henryk Sucharski a petrecut aproape \u0219ase ani \u00een lag\u0103rele germane pentru prizonieri. Eliberat \u00een 1945, s-a al\u0103turat Corpului al II-lea polonez din Italia, dar era deja grav sl\u0103bit. A murit \u00eentr-un spital militar din Napoli la 30 august 1946 \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul militar polonez de la Casamassima. \u00cen 1971, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost aduse \u00een Polonia \u0219i \u00eenhumate la Westerplatte. Din 2022 se odihne\u0219te \u00een cimitirul pe care l-am v\u0103zut. Franciszek D\u0105browski s-a \u00eentors \u00een Polonia \u0219i a continuat s\u0103 serveasc\u0103 pentru o vreme \u00een Marina Militar\u0103, chiar la Gda\u0144sk. El s-a ocupat de p\u0103strarea memoriei camarazilor s\u0103i \u0219i de amenajarea primului lor cimitir. S\u0103n\u0103tatea i-a fost \u00eens\u0103 grav afectat\u0103 de r\u0103zboi \u0219i de anii de prizonierat, iar \u00een 1950 a fost declarat invalid de r\u0103zboi \u0219i trecut \u00een rezerv\u0103. A murit \u00een 1962, la Cracovia, \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat acolo. Sucharski s-a \u00eentors la Westerplatte dup\u0103 moarte. D\u0105browski nu este \u00eengropat acolo, dar crucea \u0219i cimitirul pe care le-am g\u0103sit \u00eei p\u0103streaz\u0103 ini\u021biativa. Dincolo de controversa privind deciziile lor din timpul luptei, am\u00e2ndoi au pl\u0103tit pentru cele \u0219apte zile din septembrie 1939 mult dup\u0103 ce armele au t\u0103cut. \u00cen 4 septembrie 1939, luptele de la Westerplatte \u00eenc\u0103 continuau. \u00cen 4 septembrie 2026 eram \u0219i noi acolo, p\u0103\u0219ind, dup\u0103 87 de ani, printre urmele lor. 00"}