{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Warszawa - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"ifmJ8ZObDj\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/warszawa\/\">Warszawa<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/warszawa\/embed\/#?secret=ifmJ8ZObDj\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Warszawa&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"ifmJ8ZObDj\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/Coperta-Varsovia.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Var\u0219ovia este un ora\u0219 relativ t\u00e2n\u0103r \u00een compara\u021bie cu Cracovia, Gniezno sau Pozna\u0144. Primele a\u0219ez\u0103ri fortificate au ap\u0103rut aici \u00een Evul Mediu, pe malul \u00eenalt al Vistulei, iar \u00een secolele XIII\u2013XIV s-a format nucleul ora\u0219ului medieval. Var\u0219ovia f\u0103cea parte atunci din Ducatul Mazoviei \u0219i nu ocupa \u00eenc\u0103 un loc central \u00een istoria Poloniei. Situa\u021bia s-a schimbat \u00een 1526, c\u00e2nd ultimul duce al Mazoviei a murit f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitor masculin, iar teritoriul a fost \u00eencorporat \u00een Regatul Poloniei. Pozi\u021bia Var\u0219oviei, aproximativ la jum\u0103tatea drumului dintre Cracovia \u0219i Vilnius, a devenit deosebit de avantajoas\u0103 odat\u0103 cu dezvoltarea statului polono-lituanian. \u00cen 1569, Uniunea de la Lublin a creat Commonwealth-ul polono-lituanian, iar din 1573 alegerile regilor Poloniei s-au desf\u0103\u0219urat \u00een apropierea Var\u0219oviei. Ora\u0219ul a devenit treptat centrul vie\u021bii politice a uria\u0219ului stat. Momentul decisiv a venit \u00een timpul regelui Sigismund al III-lea Vasa. Dup\u0103 incendiul care a afectat Wawelul \u00een 1595, regele \u0219i-a mutat treptat curtea de la Cracovia la Var\u0219ovia. \u00cen 1609, Var\u0219ovia era \u00een practic\u0103 principala re\u0219edin\u021b\u0103 regal\u0103 \u0219i centrul politic al \u021b\u0103rii, de\u0219i Cracovia \u0219i-a p\u0103strat mult timp rolul ceremonial, iar regii au continuat s\u0103 fie \u00eencorona\u021bi acolo. Castelul Regal din Var\u0219ovia a devenit astfel centrul puterii. Originile sale se aflau \u00eentr-o re\u0219edin\u021b\u0103 medieval\u0103 a ducilor Mazoviei, dar cl\u0103direa a fost extins\u0103 \u0219i transformat\u0103 succesiv de regii Poloniei. Aici s-au desf\u0103\u0219urat \u0219edin\u021be ale Seimului, ceremonii de stat \u0219i numeroase evenimente importante ale Commonwealth-ului. \u00cen fa\u021ba Castelului se ridic\u0103 Coloana lui Sigismund, ridicat\u0103 \u00een 1644 de regele W\u0142adys\u0142aw al IV-lea \u00een memoria tat\u0103lui s\u0103u, Sigismund al III-lea Vasa. Regele din v\u00e2rful coloanei este tocmai monarhul care a mutat centrul puterii de la Cracovia la Var\u0219ovia. Secolul al XVIII-lea a adus una dintre perioadele culturale importante ale ora\u0219ului, mai ales \u00een timpul ultimului rege al Poloniei, Stanis\u0142aw August Poniatowski. Tot la Var\u0219ovia, la 3 mai 1791, Seimul a adoptat celebra Constitu\u021bie de la 3 Mai, una dintre primele constitu\u021bii moderne scrise din lume. Reformele au venit \u00eens\u0103 prea t\u00e2rziu pentru a salva Commonwealth-ul. Rusia, Prusia \u0219i Austria au \u00eemp\u0103r\u021bit succesiv teritoriile sale, iar dup\u0103 a treia \u00eemp\u0103r\u021bire, \u00een 1795, Polonia a disp\u0103rut de pe harta Europei. Var\u0219ovia a trecut mai \u00eent\u00e2i sub domina\u021bie prusac\u0103, apoi a devenit capitala Ducatului Var\u0219oviei creat de Napoleon, iar dup\u0103 Congresul de la Viena din 1815 a ajuns centrul Regatului Poloniei aflat sub controlul \u021barului Rusiei. \u00cen aceast\u0103 Var\u0219ovie s-a format Fryderyk Chopin. S-a n\u0103scut \u00een 1810 la \u017belazowa Wola, \u00een apropierea ora\u0219ului, dar familia s-a mutat la Var\u0219ovia la c\u00e2teva luni dup\u0103 na\u0219terea sa. Aici a copil\u0103rit, a studiat \u0219i \u0219i-a \u00eenceput cariera muzical\u0103. A p\u0103r\u0103sit definitiv Polonia \u00een 1830, la dou\u0103zeci de ani, \u0219i nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103. Leg\u0103tura lui Chopin cu ora\u0219ul este at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t multe dintre locurile vie\u021bii sale se \u00een\u0219ir\u0103 de-a lungul Krakowskie Przedmie\u015bcie, parte a vechiului Drum Regal. Familia a locuit o vreme \u00een Palatul Czapski, t\u00e2n\u0103rul Chopin a c\u00e2ntat \u00een bisericile \u0219i saloanele ora\u0219ului, iar Universitatea din Var\u0219ovia f\u0103cea parte din lumea \u00een care s-a format. Chopin a murit la Paris \u00een 1849 \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul P\u00e8re-Lachaise. Inima sa a avut \u00eens\u0103 o alt\u0103 soart\u0103. Potrivit dorin\u021bei compozitorului, sora lui Ludwika a adus-o la Var\u0219ovia, conservat\u0103 \u00een alcool. A fost depus\u0103 \u00een Biserica Sf\u00e2nta Cruce de pe Krakowskie Przedmie\u015bcie, unde se afl\u0103 \u0219i ast\u0103zi, \u00eentr-unul dintre st\u00e2lpii bisericii. Polonia \u0219i-a rec\u00e2\u0219tigat independen\u021ba \u00een 1918, iar Var\u0219ovia a redevenit capitala statului. Numai dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu a \u00eenceput \u00eens\u0103 perioada care avea s\u0103 transforme radical ora\u0219ul. Germania nazist\u0103 a atacat Polonia la 1 septembrie 1939, iar Var\u0219ovia a capitulat la 28 septembrie, dup\u0103 bombardamente \u0219i asediu. Ocupa\u021bia german\u0103 a fost extrem de brutal\u0103. \u00cen 1940 a fost creat ghetoul Var\u0219oviei, \u00een care au fost \u00eengr\u0103m\u0103di\u021bi sute de mii de evrei. Foametea, bolile \u0219i deport\u0103rile spre lag\u0103rul de exterminare Treblinka au distrus treptat comunitatea. \u00cen aprilie 1943, c\u00e2nd germanii au \u00eenceput lichidarea definitiv\u0103 a ghetoului, lupt\u0103torii evrei au declan\u0219at Revolta din Ghetoul Var\u0219oviei. Rezisten\u021ba a durat aproape o lun\u0103, dup\u0103 care germanii au incendiat \u0219i demolat sistematic cartierul. Un an mai t\u00e2rziu a \u00eenceput o alt\u0103 revolt\u0103, care nu trebuie confundat\u0103 cu prima. La 1 august 1944, Armia Krajowa \u2013 rezisten\u021ba polonez\u0103 \u2013 a declan\u0219at Insurec\u021bia de la Var\u0219ovia, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 elibereze capitala \u00eenainte de sosirea Armatei Ro\u0219ii. Luptele au durat 63 de zile. Dup\u0103 capitularea insurgen\u021bilor, Hitler a ordonat evacuarea popula\u021biei \u0219i distrugerea sistematic\u0103 a ora\u0219ului. Unit\u0103\u021bi germane speciale au incendiat \u0219i dinamitat cl\u0103diri, monumente, biblioteci, arhive \u0219i palate. Centrul istoric a fost distrus \u00een propor\u021bie de peste 85%. Castelul Regal a avut o soart\u0103 simbolic\u0103. Fusese bombardat \u0219i incendiat \u00eenc\u0103 din septembrie 1939, iar speciali\u0219tii polonezi au \u00eencercat \u00een timpul ocupa\u021biei s\u0103 salveze opere de art\u0103 \u0219i fragmente ale decora\u021biei interioare. \u00cen 1944, geni\u0219tii germani au aruncat \u00een aer ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din cl\u0103dire. C\u00e2nd r\u0103zboiul s-a \u00eencheiat, Var\u0219ovia nu mai avea practic un centru istoric. \u0218i aici \u00eencepe una dintre cele mai extraordinare pove\u0219ti ale ora\u0219ului. Polonezii au decis s\u0103 reconstruiasc\u0103 Ora\u0219ul Vechi. Nu s\u0103 ridice \u00een locul lui un centru modern, ci s\u0103 refac\u0103 str\u0103zile, pie\u021bele, bisericile \u0219i casele istorice. Au fost folosite fotografii, planuri, relevee realizate \u00eenainte de r\u0103zboi, fragmente recuperate dintre ruine \u0219i reprezent\u0103ri istorice. Pentru aspectul de secol XVIII au fost folosite inclusiv informa\u021biile oferite de picturile foarte precise ale lui Bernardo Bellotto, numit Canaletto, pictor al cur\u021bii ultimului rege al Poloniei. UNESCO subliniaz\u0103 c\u0103 reconstruc\u021bia s-a bazat pe documenta\u021bie istoric\u0103 \u0219i pe cercet\u0103ri de conservare foarte ample. Reconstruc\u021bia nu a \u00eensemnat \u00eens\u0103 copierea mecanic\u0103 a ora\u0219ului din 1939. S-a urm\u0103rit \u00een mare m\u0103sur\u0103 refacerea aspectului pe care centrul \u00eel avusese \u00een secolul al XVIII-lea, p\u0103str\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp fragmentele originale care supravie\u021buiser\u0103. \u00cen spatele fa\u021badelor istorice, multe interioare au fost adaptate necesit\u0103\u021bilor moderne. Castelul Regal a fost cazul cel mai dificil. Decizia definitiv\u0103 de reconstruc\u021bie a fost luat\u0103 abia \u00een 1971, iar interioarele au fost redeschise publicului \u00een 1984. \u00cen cl\u0103dire au fost reintegrate fragmente \u0219i obiecte salvate \u00eenainte de distrugere. UNESCO a \u00eenscris centrul istoric al Var\u0219oviei \u00een Patrimoniul Mondial \u00een 1980 pentru c\u0103 reprezint\u0103 un caz excep\u021bional de reconstruire aproape complet\u0103 a unui centru istoric distrus deliberat. Dup\u0103 r\u0103zboi, noul regim comunist a schimbat \u00eens\u0103 \u0219i el imaginea Var\u0219oviei. \u00cen jurul centrului reconstruit au ap\u0103rut bulevarde largi, cartiere noi \u0219i arhitectur\u0103 socialist-realist\u0103. Cel mai spectaculos produs al epocii este Palatul Culturii \u0219i \u0218tiin\u021bei, construit \u00eentre 1952 \u0219i 1955 ca \u201edar al poporului sovietic pentru poporul polonez\u201d. Silueta sa monumental\u0103 domin\u0103 \u0219i ast\u0103zi centrul modern al ora\u0219ului \u0219i a r\u0103mas un monument cu o rela\u021bie complicat\u0103 cu memoria domina\u021biei sovietice. Ora\u0219ul \u00eensu\u0219i \u00eel prezint\u0103 drept unul dintre simbolurile arhitecturii socialiste a Var\u0219oviei postbelice. Simbolul mult mai vechi al ora\u0219ului este \u00eens\u0103 Syrenka \u2013 Sirena Var\u0219oviei. Legendele au mai multe variante, dar sirena apare pe stema ora\u0219ului de secole. Spre deosebire de sirena pa\u0219nic\u0103 din Copenhaga, cea a Var\u0219oviei poart\u0103 sabie \u0219i scut. Este protectoarea ora\u0219ului. Iar dup\u0103 istoria zbuciumat\u0103 a Var\u0219oviei, parc\u0103 ai \u00een\u021belege de ce polonezii au p\u0103strat-o astfel. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it \u00cent\u00e2lnirea cu ghidul local care urma s\u0103 ne prezinte Var\u0219ovia a fost, dac\u0103 \u00eemi amintesc bine, \u00een jurul orei 16.30. Autocarul ne-a l\u0103sat sub unul dintre podurile de la poalele dealului pe care se ridic\u0103 Ora\u0219ul Vechi, iar de acolo am urcat spre Plac Zamkowy \u2013 Pia\u021ba Castelului. Aici am reauzit aproape toate explica\u021biile pe care le adunasem deja \u00een preg\u0103tirea f\u0103cut\u0103 de acas\u0103. \u00cen Pia\u021ba Castelului am ajuns \u00eentr-un mod nea\u0219teptat, printr-o cl\u0103dire modern\u0103, pe sc\u0103rile rulante construite odat\u0103 cu traseul est\u2013vest \u0219i inaugurate \u00een 1949. Am ie\u0219it astfel din m\u0103runtaiele Var\u0219oviei postbelice direct l\u00e2ng\u0103 zidurile Ora\u0219ului Vechi. Dac\u0103 te \u00eentorceai cu spatele la intrarea modern\u0103, schimbarea de decor era des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. \u00cen fa\u021b\u0103 aveai Castelul Regal, coloana lui Sigismund, casele \u00eenguste \u0219i colorate, iar \u00een lateral se deschidea Krakowskie Przedmie\u015bcie. Cu pu\u021bin\u0103 bun\u0103voin\u021b\u0103 puteai s\u0103-\u021bi imaginezi c\u0103 te afli \u00een Var\u0219ovia regilor Vasa. Pia\u021ba era suficient de conving\u0103toare \u00eenc\u00e2t s\u0103 ui\u021bi pentru o clip\u0103 tot ce \u0219tiai despre v\u00e2rsta ei adev\u0103rat\u0103. L\u00e2ng\u0103 ziduri l-am \u00eent\u00e2lnit \u0219i pe unul dintre oamenii c\u0103rora li se datora aceast\u0103 iluzie. Jan Zachwatowicz, arhitectul \u0219i conservatorul care a condus refacerea centrului istoric, a primit aici o statuie abia \u00een 2021. Nu apare coco\u021bat solemn pe un soclu, ci merge cu o m\u00e2n\u0103 \u00een buzunar \u0219i prive\u0219te spre Castelul Regal, de parc\u0103 ar fi venit s\u0103 vad\u0103 cum se mai \u021bine \u00een picioare Var\u0219ovia reconstruit\u0103. Din Pia\u021ba Castelului am intrat pu\u021bin pe Piwna, cea mai lung\u0103 strad\u0103 din Ora\u0219ul Vechi. Numele ei \u00eenseamn\u0103 Strada Berii, ceea ce \u00eei d\u0103 un aer mai vesel dec\u00e2t justific\u0103 turnul solemn al Bisericii Sf\u00e2ntul Martin, ridicat deasupra caselor. Piwna nu este lung\u0103 dup\u0103 standardele unui ora\u0219 adev\u0103rat \u2014 are pu\u021bin peste 250 de metri \u2014 dar \u00een micul labirint al Star\u00f3wk\u0103i se calific\u0103 f\u0103r\u0103 probleme pentru record. De aici am ajuns, pe strada paralel\u0103, la Arhicatedrala Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul. Fa\u021bada ei din c\u0103r\u0103mid\u0103, \u00een trepte, pare medieval\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultima muchie, iar interiorul alb, cu nervuri ro\u0219ii, este mult mai simplu dec\u00e2t te-ai a\u0219tepta de la principala biseric\u0103 a capitalei. \u00cen schimb, pere\u021bii sunt ocupa\u021bi de o adev\u0103rat\u0103 adunare na\u021bional\u0103 a mor\u021bilor. I-am g\u0103sit mai \u00eent\u00e2i pe ultimii doi duci ai Mazoviei, Stanis\u0142aw \u0219i Janusz al III-lea, culca\u021bi al\u0103turi pe lespedea lor funerar\u0103. Am\u00e2ndoi au murit tineri \u0219i f\u0103r\u0103 urma\u0219i, iar dup\u0103 moartea lui Janusz, \u00een 1526, ducatul lor a intrat \u00een componen\u021ba Regatului Poloniei. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, cei doi preg\u0103tiser\u0103 astfel ascensiunea Var\u0219oviei. Dup\u0103 ei \u00eencepea polologhia eroilor polonezi. Pe pere\u021bi se succedau pl\u0103ci, busturi \u0219i monumente dedicate lui Roman Dmowski, J\u00f3zef Pi\u0142sudski, Ignacy Paderewski, Wincenty Witos, Wojciech Korfanty, Lech Kaczy\u0144ski \u0219i altor personaje considerate vrednice de memoria na\u021bional\u0103. Dmowski \u0219i Pi\u0142sudski, adversari politici \u00eenver\u0219una\u021bi c\u00e2t au fost vii, ajunseser\u0103 acum la c\u00e2\u021biva metri unul de altul, \u00eemp\u0103ca\u021bi de catedral\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 li se fi cerut p\u0103rerea. Mai era monumentul dedicat \u201esolda\u021bilor blestema\u021bi\u201d, lupt\u0103torii clandestini anticomuni\u0219ti mor\u021bi \u00eentre 1944 \u0219i 1963, iar \u00een prezbiteriu se afla morm\u00e2ntul cardinalului Stefan Wyszy\u0144ski, primatul Poloniei din timpul regimului comunist. Catedrala nu p\u0103rea s\u0103 fi refuzat aproape pe nimeni din marele album patriotic polonez. Regi, duci, pre\u0219edin\u021bi, mare\u0219ali, politicieni, cardinali \u0219i rezisten\u021bi \u00ee\u0219i g\u0103siser\u0103, dac\u0103 nu loc de veci, m\u0103car o plac\u0103 pe perete. \u0218i nici m\u0103car nu am cobor\u00e2t \u00een cript\u0103. Dac\u0103 am fi vizitat-o, am fi g\u0103sit acolo mormintele adev\u0103rate, nu doar pl\u0103ci comemorative, al ultimului rege al Poloniei, Stanis\u0142aw August Poniatowski, al primului pre\u0219edinte al republicii, Gabriel Narutowicz, precum \u0219i mormintele lui Henryk Sienkiewicz \u0219i Ignacy Jan Paderewski, al\u0103turi de cele ale ducilor mazovieni \u0219i ale arhiepiscopilor Var\u0219oviei. Am ajuns apoi \u00een Pia\u021ba Ora\u0219ului Vechi. Pe col\u021bul unei case ro\u0219ii, sub un ceas, o inscrip\u021bie amintea c\u0103 pia\u021ba, \u201emonument al culturii na\u021bionale \u0219i al luptelor revolu\u021bionare ale poporului Var\u0219oviei\u201d, a fost transformat\u0103 \u00een ruine de ocupan\u021bii fasci\u0219ti \u00een 1944 \u0219i reconstruit\u0103 de guvernul Poloniei Populare \u00eentre 1951 \u0219i 1953. Formularea nu l\u0103sa nicio \u00eendoial\u0103 cui trebuia s\u0103-i fie recunosc\u0103toare na\u021biunea. Pe col\u021bul opus se afl\u0103 Kamienica pod \u015bw. Ann\u0105, casa de la num\u0103rul 31, considerat\u0103 cea mai veche din pia\u021b\u0103. Istoria ei \u00eencepe \u00eenainte de 1466, c\u00e2nd a \u00eenlocuit o cas\u0103 din lemn. Fa\u021bada alb\u0103, \u00eempodobit\u0103 cu benzi renascentiste, o deosebe\u0219te u\u0219or de vecinele ei colorate. \u00cen mijlocul pie\u021bei, sirena r\u0103zboinic\u0103 era la fel de sup\u0103rat\u0103 ca \u00eentotdeauna, cu sabia ridicat\u0103 \u0219i scutul preg\u0103tit. Ghida ne-a povestit tot felul de lucruri despre unele dintre case. Nu mi-am propus s\u0103 re\u021bin aceste picanterii. Casele din jur ar\u0103tau, trebuie s\u0103 recunosc, ni\u021bel cam obosite. Culorile se estompaser\u0103, tencuiala nu mai era impecabil\u0103, iar unele ornamente p\u0103reau sp\u0103late de ploi. Nu le st\u0103tea \u00eens\u0103 r\u0103u. Pia\u021ba pierdea astfel ceva din aerul de decor reconstruit \u0219i p\u0103rea locuit\u0103, nu scoas\u0103 \u00een diminea\u021ba aceea din cutie. A urmat un tur ghidat cu autocarul prin ora\u0219. Sincer, mi se pare o irosire de timp acest fel de plimbare motorizat\u0103. E\u0219ti \u00eendemnat s\u0103 te ui\u021bi c\u00e2nd \u00een st\u00e2nga, c\u00e2nd \u00een..."}