{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Vilnius - &#x1f1f1;&#x1f1f9; Lituania - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"GpCX7RVLzg\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/vilnius\/\">Vilnius<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/vilnius\/embed\/#?secret=GpCX7RVLzg\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Vilnius&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"GpCX7RVLzg\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/2023-12-01-0947-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"Vilnius ocup\u0103 o pozi\u021bie cheie \u00een mitologia na\u021bional-cultural\u0103 at\u00e2t pentru polonezi, c\u00e2t \u0219i pentru evrei sau lituanieni. Pentru polonezi, Wilno este ora\u0219ul \u00een care au tr\u0103it poe\u021bii lor romantici, Adam Mickiewicz \u0219i Juliusz S\u0142owacki \u0219i este cel mai estic avanpost polonez \u00een lupta \u00eempotriva du\u0219manilor rus-ortodoc\u0219i. Pentru evrei, Vilne a fost un principal centru de studii religioase, c\u0103minul lui Vilne Gaon (Eliahu ben Shlomo Zalman, 1720\u20131797) \u0219i un centru de g\u00e2ndire rabinic\u0103 (\u0219i anti-hasidic\u0103). P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, ora\u0219ul era cunoscut \u0219i ca un important centru al mi\u0219c\u0103rilor politice evreie\u0219ti moderne, \u00een special Bund-ul socialist \u0219i, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103, sionismul timpuriu. Pentru lituanieni, Vilnius a reprezentat un punct central \u00een exprimarea identit\u0103\u021bii lor na\u021bionale, ca \u0219i capital\u0103 a Marelui Ducat Lituanian modern \u0219i viitoarea capital\u0103 a unui stat na\u021bional lituanian. \u00cen secolul al XIX-lea, au intervenit \u0219i ru\u0219ii, \u201erecuper\u00e2nd\u201d ora\u0219ul Vil\u2019na \u2013 nu cu mare entuziasm totu\u0219i \u2013 dup\u0103 secole de polonizare \u201eperfid\u0103\u201d. \u00cen secolul al XX-lea, bieloru\u0219ii au revendicat \u0219i ei Vilnia ca pe o viitoare capital\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930 chiar a fost pus\u0103 \u00een discu\u021bie posibilitatea de a face din ora\u0219 capitala RSS Belarus. Pe scurt, chiar dac\u0103 Europa Central\u0103 \u0219i de Est abund\u0103 \u00een ora\u0219e multietnice \u0219i multireligioase, niciunul dintre acestea \u2013 nici L\u2019viv sau Cluj, nici Riga sau Erevan, nici \u0141\u00f3d\u017a sau Baku \u2013 nu figureaz\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie at\u00e2t de central\u0103 \u00een at\u00e2t de multe \u0219i diferite mitologii na\u021bionale precum Vilnius. &#8211; Theodore R.Weeks &#8211; Vilnius between Nations, 1795\u20132000.&nbsp; Nici n-am intrat bine \u00een Vilnius c\u0103 s-au \u0219i auzit voci prin autocar care ziceau Ei, asta e altceva ! A\u0219a mai merge! Seam\u0103n\u0103 cu ce-am l\u0103sat acas\u0103 !\u00a0Periferiile ora\u0219ului ne-au \u00eent\u00e2mpinat cu autostr\u0103zi buc\u0219ite cu ma\u0219ini, cu supermarketuri \u0219i magazine de prezentare. Hotelul nostru, aflat nu departe de centru dar \u00een zona mai modern\u0103 a ora\u0219ului, era \u00eenconjurat de \u00eenalte cl\u0103diri de birouri din o\u021bel \u0219i sticl\u0103. Pe una din ele, sus de tot la ultimul etaj, o pancart\u0103 mare striga c\u00e2t o \u021binea gura Putin, tribunalul de la Haga te a\u0219teapt\u0103 !, indica\u021bie precis\u0103 a st\u0103rii de spirit a lituanienilor ( de fapt a tuturor \u021b\u0103rilor baltice \u00een general ). \u00centr-adev\u0103r, din cele v\u0103zute \u00een acea prim\u0103 sear\u0103, Vilnius p\u0103rea ceva mai animat dec\u00e2t surorile lui baltice, Riga \u0219i Tallinn. Aveam mari \u0219anse s\u0103 vedem \u0219i un T\u00e2rg de Cr\u0103ciun, se deschidea a doua zi. Vizita noastr\u0103 \u00een Vilnius a durat o zi \u0219i s-a desf\u0103\u0219urat dup\u0103 acela\u0219i tipic cu care fuseser\u0103m obi\u0219nui\u021bi, un tur de vreo trei ceasuri diminea\u021ba \u00eempreun\u0103 cu un ghid local iar apoi program de voie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne \u021bineau puterile\/ dorin\u021bele\/ frigul de afar\u0103. Ghidul pe care l-am avut de aceast\u0103 dat\u0103 a fost dup\u0103 mintea mea cel mai bun din \u00eentreaga excursie. Era o doamn\u0103 mai \u00een v\u00e2rst\u0103, din p\u0103cate nu-i mai re\u021bin numele, cu o voce foarte pl\u0103cut\u0103 \u0219i cu o englez\u0103 impecabil\u0103. Intuia starea de spirit a grupului \u0219i nu insista niciodat\u0103 cu explica\u021biile mai mult dec\u00e2t era necesar. De cum ne-a \u00eent\u00e2lnit, era 1 decembrie, ne-a urat La mul\u021bi ani!\u00a0 Ne-a purtat pe str\u0103zi principale dar \u0219i pe cele mai pu\u021bin umblate, ba ne-a dus \u0219i la ambasada Rom\u00e2niei, s\u0103 colind\u0103m \u0219i noi cu un imn patriotic pe sub ferestre. Unul dintre primele lucruri pe care le-am aflat de la ea a fost c\u0103 Vilnius s\u0103rb\u0103torea \u00een acel an 700 de ani de atestare documentar\u0103. \u00cen anul 1323, Gediminas, marele duce al Lituaniei \u0219i \u00eentemeietorul ora\u0219ului, trimitea epistole \u00een toat\u0103 Europa anun\u021b\u00e2nd lumii \u00eenfiin\u021barea unei noi capitale \u0219i invit\u00e2nd coloni\u0219ti s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 se stabileasc\u0103 aici. Se spune c\u0103 \u00een urma acestui apel au sosit \u00een Vilnius o mul\u021bime de evrei, de-au ajuns s\u0103 fie dup\u0103 un timp cea mai numeroas\u0103 comunitate a ora\u0219ului. Dup\u0103 uniunea polono-lituanian\u0103 \u00een ora\u0219 s-au stabilit \u0219i mul\u021bi polonezi. Elitele lituaniene au preluat cultura polon\u0103, mult mai puternic dezvoltat\u0103, \u0219i \u00eentr-un final s-au topit cu totul \u00een \u0219leahta polon\u0103. Locuitori vorbitori de limb\u0103 lituanian\u0103 erau mai pu\u021bini \u00een ora\u0219, ei fiind \u00een marea lor majoritate \u021b\u0103rani ce locuiau \u00een satele din \u00eemprejurimi. La \u00eenceputul secolului 20, Vilnius era un ora\u0219 de cultur\u0103 polonez\u0103, \u00een care aproape jum\u0103tate din locuitori erau evrei, apoi poloni, apoi slavi ortodoc\u0219i \u0219i abia la sf\u00e2r\u0219it lituanieni. Acesta e \u0219i motivul pentru care Polonia nu l-a acceptat ca \u0219i capital\u0103 a nou \u00eenfiin\u021batei Republici Lituaniene \u0219i l-a cucerit \u00een anul 1920. A trebuit s\u0103 se petreac\u0103 cataclismul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial ca s\u0103 se fac\u0103 un soi de tabula rasa \u00een Vilnius \u00een materie de popula\u021bie. Evreii au fost \u00een marea lor majoritate extermina\u021bi iar cei ce-au sc\u0103pat au plecat. Polonezii au fost invita\u021bi \u0219i ei s\u0103 plece \u00een noua Polonie, stat ce-a fost oarecum translatat pe hart\u0103 mai spre vest, m\u00e2nc\u00e2nd din teritoriile germane \u0219i f\u0103c\u00e2nd loc URSS-ului s\u0103 se extind\u0103. Abia \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi au putut lituanienii s\u0103-\u0219i revendice ora\u0219ul. \u00cen zilele noastre abia de-i mai intuie\u0219ti istoria zbuciumat\u0103, ce poate fi sesizat\u0103 \u00een distribuirea cartierelor, ocupate odinioar\u0103 de comunit\u0103\u021bi compacte \u0219i distincte. \u00centr-o zon\u0103 g\u0103se\u0219ti mai mult biserici ortodoxe, semn c\u0103 aici locuiau ruteni, bieloru\u0219i sau ru\u0219i. \u00centr-alta te z\u0103p\u0103ce\u0219ti \u00een labirintul de str\u0103du\u021be \u00eenguste \u0219i \u00eentortocheate al cartierului evreiesc, vechi de pe vremea evului mediu. \u00cen buricul t\u00e2rgului dai peste palatele \u0219i cl\u0103dirile baroce poloneze, construite \u00eendeosebi \u00een epoca de aur a ora\u0219ului Vilnius, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al 16-lea. Palatul episcopal \u0219i Universitatea stau m\u0103rturie pentru acea perioad\u0103 \u00eenfloritoare. \u00centr-un fel, p\u00e2n\u0103 nu demult centrul vechi din Vilnius pare s\u0103 fi fost compus din mai multe ora\u0219e diferite ce-au coexistat unul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt f\u0103r\u0103 a se amesteca prea mult. Poate c\u0103 diferen\u021bele vor disp\u0103rea \u00eencetul cu \u00eencetul, prelu\u00e2nd din modernitatea ora\u0219ului lituanian ce-l \u00eenconjoar\u0103 acum. Un al doilea lucru pe care l-am aflat de la ghida noastr\u0103 este c\u0103 lituanienii sunt \u00een marea lor majoritate catolici, cel pu\u021bin aceia care se declar\u0103 credincio\u0219i. Dar exist\u0103 \u0219i o alt\u0103 religie \u00een Lituania, care bate cu u\u0219urin\u021b\u0103 catolicismul, \u0219i anume baschetul. Lituanienii sunt extrem de m\u00e2ndri de echipa lor, de faptul c\u0103 o \u021b\u0103ri\u0219oar\u0103 at\u00e2t de mic\u0103, cu un num\u0103r redus de locuitori, poate avea sportivi care s\u0103 bat\u0103 echipele unor \u021b\u0103ri mult mai puternice. Din p\u0103cate nu a putut s\u0103 ne invite la un meci de baschet, s\u0103 vedem pe viu cum se practic\u0103 respectiva religie, \u00een schimb ne-a condus pe la vreo dou\u0103 biserici. Prima pe care am vizitat-o a fost Biserica Sfin\u021bilor Petru \u0219i Pavel. Am ajuns la ea cu autocarul pentru c\u0103 se afl\u0103 la ceva distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 ce centrul vechi al ora\u0219ului. Construc\u021bia actualei biserici a \u00eenceput prin 1665 \u0219i ctitorul ei este\u00a0 Marele Hatman \u0219i Voievod de Vilnius, Micha\u0142 Kazimierz Pac. Se spune c\u0103 Pac a dorit s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 acest l\u0103ca\u0219 dup\u0103 ce abia a sc\u0103pat cu via\u021b\u0103 \u00een urma unui incident petrecut \u00een timpul unui r\u0103zboi cu ru\u0219ii. S-a \u00eent\u00e2mplat atunci s\u0103 se salveze ca prin minune dup\u0103 ce s-a ascuns printre ruinele unei foste m\u0103n\u0103stiri ce existase c\u00e2ndva \u00een acest loc. Pe dinafar\u0103 biserica nu m-a inspirat deloc dar odat\u0103 intrat\u0103 \u00een interior, de uimire, nici c-am mai ascultat explica\u021biile ghidei noastre. Iarna de-afar\u0103 p\u0103rea c\u0103 s-a instalat \u00een toat\u0103 biserica \u0219i-a desenat cu nea pe pere\u021bi tot felul de pove\u0219ti. Un Sf\u00e2nt Cristofor, patronul ora\u0219ului, purta pe um\u0103r un Iisus mititel, moartea p\u00e2ndea la cotitur\u0103, \u00eengera\u0219i din aceia mici \u0219i dolofani ce seam\u0103n\u0103 cu amora\u0219ii ne priveau din \u00een\u0103\u021bimi, o adev\u0103rat\u0103 gr\u0103din\u0103 paradisiac\u0103 se a\u0219ternea deasupra capului. O adev\u0103rat\u0103 orgie \u00een stuc. Eu a\u0219a ceva n-am mai v\u0103zut \u00een via\u021ba mea \ud83d\ude42 . Urm\u0103toarea oprire s-a petrecut la singura poart\u0103 supravie\u021buitoare ce-a r\u0103mas din fostele ziduri de ap\u0103rare ale ora\u0219ului Vilnius. Fortifica\u021biile au fost d\u0103r\u00e2mate \u00een timpul ocupa\u021biei \u021bariste, pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 18-lea dar poarta s-a p\u0103strat pentru c\u0103 era loc de pelerinaj. Are un nume frumos, Ostra Brama, adic\u0103 Poarta Zorilor. Se spune c\u0103 \u00eensu\u0219i Napoleon Bonaparte a trecut prin ea c\u00e2nd a intrat \u00een Vilnius pe post de eliberator. Dar nu acesta e motivul care a f\u0103cut-o celebr\u0103 ci icoana f\u0103c\u0103toare de minuni a\u0219ezat\u0103 \u00eentr-o capel\u0103 construit\u0103 \u00een ea. Se spune c\u0103 icoana aceasta ar fi de provenien\u021b\u0103 flamand\u0103 (pictura \u00een sine) \u0219i a fost instalat\u0103 aici prin secolul al 16-lea, c\u00e2nd exista obiceiul de-a a\u0219eza \u00een sau pe por\u021bi c\u00e2te un obiect religios, pentru a proteja ora\u0219ele de r\u0103ul venit din afar\u0103 \u0219i de a binecuv\u00e2nta c\u0103l\u0103torul ce trecea prin ea. Capela din Poarta Zorilor con\u021bine o icoan\u0103 a Sfintei Fecioare Maria, Maica milei, despre care se spune c\u0103 are puteri miraculoase. Timp de secole, tabloul a fost unul dintre simbolurile ora\u0219ului \u0219i un obiect de venera\u021bie pentru to\u021bi cre\u0219tinii indiferent de ritul pe care \u00eel practicau, romano-catolic, greco-catolic sau ortodox. Cu timpul s-au str\u00e2ns mii de ofrande oferite Mariei drept mul\u021bumire iar acum pot fi observate \u00een inimioarele ce \u00eempodobesc pere\u021bii din jurul icoanei. De autocar am sc\u0103pat abia \u00een Pia\u021ba Catedralei, buricul t\u00e2rgului, de unde am pornit \u00eentr-un tur pietonal ce ne-a \u00eenv\u00e2rtit prin ora\u0219. Dup\u0103 ce s-a \u00eencheiat turul oficial, cu ghid, am luat-o de la cap\u0103t cu colindatul pe str\u0103zi, aprofund\u00e2nd punctele ce mi s-au p\u0103rut mai interesante. Am s\u0103 las \u0219i fotografiile s\u0103 povesteasc\u0103 c\u00e2te ceva despre plimb\u0103rica din acea diminea\u021b\u0103. \u00cen timpul liber pe care l-am avut la dispozi\u021bie am luat-o de la cap\u0103t, plimb\u00e2ndu-m\u0103 pe aproape acela\u0219i traseu pe care \u00eel f\u0103cusem deja diminea\u021ba. Nu mi-a trecut prin cap o idee mai bun\u0103. Ini\u021bial mi-am propus s\u0103 trag de timp pe str\u0103zi p\u00e2n\u0103 seara, pentru a asista la deschiderea oficial\u0103 a T\u00e2rgului de Cr\u0103ciun amenajat \u00een Pia\u021ba Catedralei. La ora 19:30 se aprindeau lumini\u021bele din brad \u0219i \u00eencepea un spectacol. Dar n-am rezistat at\u00e2t de mult. C\u0103su\u021bele t\u00e2rgului s-au deschis mai devreme a\u0219a c\u0103 am putut s\u0103 le trec \u00een revist\u0103. Nu m-au impresionat din cale afar\u0103 dar tot am cump\u0103rat ni\u0219te pr\u0103jiturele, s\u0103 le-aduc cu mine acas\u0103 pe post de suvenir lituanian. \u00cen plus, am prins \u0219i un fel de repeti\u021bie general\u0103 care mi-a dat o idee despre ce va urma, \u00eentr-o atmosfer\u0103 mult mai relaxat\u0103 \u0219i mai pu\u021bin aglomerat\u0103. La ora \u0219apte seara eram la hotel \u0219i-mi preg\u0103team bagajul. Dar cum mi-am omor\u00e2t eu timpul totu\u0219i? Primul lucru care m-a tentat a fost s\u0103 urc pe deal p\u00e2n\u0103 la Turnul lui Gediminas pentru a admira ora\u0219ul de la \u00een\u0103l\u021bime. Nici m\u0103car nu am urcat dealul pe jos ci cu un funicular. Turnul cu pricina face parte din Complexul Castelului Vilnius ce \u00een vremurile lui de glorie era format din trei castele: cel de sus, cel de jos \u0219i cel str\u00e2mb. Castelul de sus a fost ctitoria lui Gediminas \u0219i are o legend\u0103. Povestea s-a \u00eent\u00e2mplat pe vremea c\u00e2nd Marele Duce Gediminas (1275 \u2013 1341) v\u00e2na \u00eentr-o p\u0103dure sacr\u0103 aflat\u0103 \u00een locul unde r\u00e2ul Vilnia se vars\u0103 \u00een r\u00e2ul Neris. Obosit dup\u0103 v\u00e2n\u0103toarea reu\u0219it\u0103 a unui (ia ghici\u021bi ce?) bour, Marele Duce \u0219i-a instalat tab\u0103ra, s-a culcat \u0219i a adormit. \u00cen vis i-a ap\u0103rut \u00eens\u0103 un uria\u0219 Lup de Fier care urla din v\u00e2rful unui deal mai puternic dec\u00e2t o hait\u0103 \u00eentreag\u0103. Curios s\u0103 afle ce-i transmit zeii prin visul acela s-a dus la \u0219aman s\u0103 i-l interpreteze. Acesta i-a r\u0103spuns c\u0103 domnitorul va trebui s\u0103 ridice \u00een locul indicat de lupul din vis un castel puternic \u0219i un ora\u0219 care va fi capitala \u021binuturilor lituaniene. Gediminas s-a conformat, a construit cetatea \u0219i ora\u0219ul \u0219i i-a dat numele Vilnius &#8211; dup\u0103 numele r\u00e2ului Vilnia. \u00cen zilele noastre n-a r\u0103mas mare lucru din castelul de sus, turnul \u00eens\u0103 este un simbol al ora\u0219ului iar \u00een v\u00e2rful lui e arborat drapelul lituanian. Povestea Castelului Str\u00e2mb e mai prozaic\u0103. Acesta a disp\u0103rut \u00eenc\u0103 de pe vremea luptelor \u00eempotriva cavalerilor teutoni \u0219i nu a mai fost reconstruit niciodat\u0103. Povestea castelului de jos este \u00eens\u0103 spectaculoas\u0103, a ren\u0103scut din cenu\u0219\u0103 precum o pas\u0103re phoenix. M\u0103 refer aici \u00een special la fostul palat al marilor duci lituanieni ce era \u00een ruine \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 18-lea \u0219i a fost d\u0103r\u00e2mat cu totul la scurt timp dup\u0103 ce au ocupat..."}