{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Versailles - prin gr\u0103dini - &#x1f1eb;&#x1f1f7; Franta - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"TGrvG7wNDV\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/versailles-prin-gradini\/\">Versailles &#8211; prin gr\u0103dini<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/versailles-prin-gradini\/embed\/#?secret=TGrvG7wNDV\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Versailles &#8211; prin gr\u0103dini&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"TGrvG7wNDV\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/2016-07-03-647-coperta.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Oare ce-ar spune domnia sa Louis Quatorze, Regele Soare, dac-ar trece \u00een revist\u0103&nbsp;acum, \u00een zilele noastre democratice, gr\u0103dinile&nbsp;palatului s\u0103u din Versailles? Ar fi oare mul\u021bumit c\u0103 f\u00e2nt\u00e2nile sunt la locul lor \u0219i func\u021bioneaz\u0103 \u00eenc\u0103, arunc\u00e2nd trombe de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103 spre \u00eenaltul cerului, \u00een uimirea \u0219i \u00eenc\u00e2ntarea spectatorilor?&nbsp;Ce dac\u0103 nici \u00een ziua de ast\u0103zi, dup\u0103 sute de ani, nu s-au inventat metode prin care toate f\u00e2nt\u00e2nile s\u0103 func\u021bioneze \u00een acela\u0219i timp, &nbsp;pentru el oricum n-ar fi contat, nici atunci, nici acum. Important era s\u0103 fie vii, s\u0103 bolboroseasc\u0103 voioase c\u00e2nd trecea el, Regele \u0219i alaiul s\u0103u prin dreptul lor, \u00een rest cui \u00eei p\u0103sa&#8230; Oare i-ar fi pl\u0103cut s\u0103 asculte din nou&nbsp;&nbsp;acordurile cunoscute ale lui&nbsp;de&nbsp;Lully din &#8222;Versailles, l&#8217;\u00eele enchant\u00e9e&#8221; muzic\u0103 compus\u0103 special pentru serbarea de inaugurare a gr\u0103dinilor sale? Ar fi c\u0103utat orchestrele ascunse \u00een dulapurile mari \u0219i negre ce-abia se z\u0103reau&nbsp;din spatele gardurilor vii?&nbsp;&nbsp;Ar fi fost uimit s\u0103 vad\u0103 cum danseaz\u0103 jeturile de ap\u0103 \u00een ritmul muzicii, capricioase, voioase, zglobii precum domni\u0219oarele ce \u00eenveseleau Curtea sa? Mai c-a\u0219 paria c\u0103 nu i-ar fi pl\u0103cut cum tropotesc ast\u0103zi mii \u0219i mii de coate goale prin &#8222;les bosquets&#8221;, lumini\u0219urile acelea ale gr\u0103dinii, f\u0103cute parc\u0103 special pentru a ad\u0103posti spectacole de teatru simandicoase, pentru a \u00eencuraja&nbsp;zbenguielile amoroase, pentru a ascunde intrigile \u0219optite de la curte. Ce hoard\u0103 anost\u0103 \u0219i plictisitoare mi\u0219un\u0103 acum prin gr\u0103dini! Nici o doamn\u0103 cochet\u0103 cu ten de alabastru, cu vreo aluni\u021b\u0103 conspirativ\u0103 amplasat\u0103 strategic pe obraz, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een crinolin\u0103 m\u0103t\u0103soas\u0103, cu peruc\u0103 \u00eenalt\u0103 \u0219i pudrat\u0103, mirosind ca un \u00eentreg lan de l\u0103cr\u0103mioare. Nici un domn aristocrat \u0219i elegant, neglijent dar \u0219armant, cu un ac de aur la purt\u0103tor special f\u0103cut pentru a zg\u00e2nd\u0103ri p\u0103duchii de sub peruc\u0103. Tare-a mai dec\u0103zut lumea asta. Unde-au disp\u0103rut vremurile de odinioar\u0103? Acelea despre care tr\u0103d\u0103torul de Talleyrand&nbsp;ar fi spus: &#8222;Qui n\u2019a pas v\u00e9cu dans les ann\u00e9es voisines de 1789 ne sait pas ce que c\u2019est que le plaisir de vivre.&#8221; ( Cine nu a tr\u0103it \u00een prejma anului 1789 nu \u0219tie ce e aceea pl\u0103cere de a tr\u0103i) Mi-au pl\u0103cut tare mult gr\u0103dinile Versailles-ului. Pe c\u00e2t de repede am fugit de palate, pe at\u00e2t de mult am z\u0103bovit pe aleile lor. Mi-am pierdut \u00eentreaga zi trec\u00e2nd de la o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 la alta, dintr-un bosquet \u00eentr-altul, nici c\u0103 mi-a p\u0103sat de ploaie \u0219i de vreme rea. O dat\u0103 cu biletul de intrare am primit un pliant care-mi propunea dou\u0103 trasee de una, dou\u0103 ore de plimbare, \u00eemi dezv\u0103luia programul de func\u021bionare al f\u00e2nt\u00e2nilor, &nbsp;\u00eemi spunea la ce or\u0103 \u0219i ce anume muzic\u0103 pot asculta. U\u0219oar\u0103 explorare, &nbsp;floare la ureche. Am \u00eenceput cu f\u00e2nt\u00e2nile din Parterre, pierdute parc\u0103 \u00een imensitatea bazinelor, amplasate imediat \u00een spatele palatului. Statuile reprezent\u00e2nd r\u00e2urile Fran\u021bei vegheau neclintite pe margine. Sub aceste bazine, cine-ar fi ghicit, sunt imense rezervoare de ap\u0103 ce alimenteaz\u0103 f\u00e2nt\u00e2nile. Apoi am m\u0103r\u0219\u0103luit pe aleea principal\u0103, cea care leag\u0103 f\u00e2nt\u00e2na lui Leto de cea a lui Apolo. Pline de aluzii lingu\u0219itoare aceste dou\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni. Din pricin\u0103&nbsp;c\u0103&nbsp;Louis se considera soarele Fran\u021bei, toat\u0103 lumea i-a c\u00e2ntat \u00een strun\u0103 \u0219i s-a gr\u0103bit s\u0103-i imortalizeze alter egoul&nbsp;\u00een statui, pe Apolo \u0219i pe mama lui, Leto. Prima f\u00e2nt\u00e2n\u0103 spune o poveste despre du\u0219manii regelui, cei de pe vremea Frondei reprezenta\u021bi aici de mi\u0219eii licieni. Alegoria zice a\u0219a. Biata Leto, pe c\u00e2nd trebuia s\u0103 nasc\u0103 copiii lui Zeus, a cerut ad\u0103post licienilor. Dar ace\u0219tia, de frica represaliilor Herei, n-au vrut s-o primeasc\u0103. Nu i-a ajutat cu nimic, pentru c\u0103 au reu\u0219it s\u0103-l m\u00e2nie pe Zeus cu acest refuz, drept pentru care acesta i-a preschimbat \u00een broscoi. Nicicum nu-i bine cu zeii \u0103\u0219tia. \u00cen cap\u0103tul cel\u0103lalt al aleii am g\u0103sit cea mai frumoas\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 a gr\u0103dinilor dup\u0103 p\u0103rerea mea, aceea a lui Apolo. Impetuosul&nbsp;zeu al soarelui \u0219i al luminii iese din mare cu carul s\u0103u de foc \u00een sunet de tr\u00e2mbi\u021be. Mi-a c\u0103zut cu tronc instantaneu c\u00e2nd am observat c-a \u00eeng\u0103duit \u00een preajma sa o familie de li\u0219i\u021be. Le-a permis s\u0103-\u0219i me\u0219tereasc\u0103 cuib, s\u0103 cloceasc\u0103, s\u0103 scoat\u0103 pui, s\u0103 se zbenguie lini\u0219tite printre stropi de ap\u0103, copite de cai s\u0103lbatici \u0219i nimfoi mu\u0219chiulo\u0219i. \u00cen spatele f\u00e2nt\u00e2nii lui Apolo \u00eenaintea marelui canal, a r\u0103s\u0103rit, provizoriu doar, o cascad\u0103. Apar\u021bine unui artist danez pe nume&nbsp;Olafur Eliasson \u0219i vrea s\u0103 fie o oper\u0103 de art\u0103. Oric\u00e2t de impresionant\u0103 a fost, mie nu mi-a prea pl\u0103cut. Nu \u00een acest loc, poate dac-a\u0219 fi v\u0103zut-o altundeva &#8230; Apoi m-am afundat \u00een &#8222;les bosquets&#8221;-ii de pe st\u00e2nga, c-a\u0219a-mi recomanda pliantul pentru plimbarea de diminea\u021b\u0103. Am trecut prin gr\u0103dina regelui, am dansat un menuet al\u0103turi de \u021b\u00e2\u0219nitoarele din Mirroir d&#8217;Eau iar apoi am descoperit o alt\u0103 tr\u0103znaie de-a lui&nbsp;Olafur Eliasson. \u00cen Bosquet de la Colonnade, \u00een bazinul de la picioarele unui etern Hades ce r\u0103pe\u0219te o etern\u0103 Proserpin\u0103, \u00een loc de ap\u0103 limpede ca cristalul m-a \u00eent\u00e2mpinat o mla\u0219tin\u0103 secat\u0103. Am st\u00e2mbat din nas, ne\u0219tiutoare. Abia mai t\u00e2rziu am aflat ce schepsis ascundea.&nbsp;Acea \u00eentindere gri, cr\u0103pat\u0103 \u0219i neatr\u0103g\u0103toare era de fapt praf de moren\u0103, p\u0103m\u00e2nt special, transportat de ghe\u021bari \u0219i depus \u00een urma topirii ghe\u021bii,&nbsp;bogat \u00een nutrien\u021bi, numai bun pentru a primi semin\u021be d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103. Ce frumos omagiu adus zei\u021bei fertilit\u0103\u021bii. Am trecut mai departe prin Bosquet de la Girandole, cu-a sa f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u00een trepte, mititic\u0103 dar cochet\u0103. Dup\u0103 ce am salutat un Bachus de bronz, am intrat \u00een sala de bal, unde vedet\u0103 era cea mai veche f\u00e2nt\u00e2n\u0103 a lui Le Notre ce-a supravie\u021buit vremurilor. O cascad\u0103 amfiteatru, c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu o&nbsp;mul\u021bime de scoici &nbsp;aduse de departe, din Oceanul Indian \u0219i Marea Ro\u0219ie de cor\u0103biile din marina regal\u0103. Clipocitul apei era acompaniat cu acordurile baroce ale muzicii lui Rameau \u0219i Lully. \u0218i pentru c\u0103 dup\u0103-amiaza nu era departe am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac un salt \u00een lumini\u0219urile din dreapta aleii principale pentru a vedea spectacolul f\u00e2nt\u00e2nilor de-aici. Mi-au pl\u0103cut \u00eenc\u0103 \u0219i mai mult. Nu sunt doar f\u00e2nt\u00e2ni vechi \u00een gr\u0103dinile Versailles-ului. Nea\u0219teptat, mi-a r\u0103s\u0103rit \u00een cale \u00een&nbsp;bosquet du Th\u00e9\u00e2tre d&#8217;Eau un \u0219arpe de aur. La \u00eenceput a stat nemi\u0219cat c\u00e2t s\u0103 ne hipnotizeze, mai apoi a \u00eenceput s\u0103 stropeasc\u0103 de pe la toate \u00eencheieturile. Dar imagina\u021bia mea a fost mult prea s\u0103rac\u0103 &nbsp;c\u00e2nd mi-am \u00eenchipuit c\u0103 ar\u0103tarea din mijlocul apelor era un \u0219arpe. E vorba de ceva mult mai complicat. F\u00e2nt\u00e2na&nbsp;conceput\u0103 de sculptorul Jean Michel Othoniel, se nume\u0219te Les Belles Dances, \u0219i reprezint\u0103 pa\u0219ii de dans inventa\u021bi \u0219i desena\u021bi de \u00eensu\u0219i&nbsp;Louis XIV \u00een cartea sa personal\u0103 cu dansuri baroce. Ei, numai un francez s-ar fi putut g\u00e2ndi la o tr\u0103znaie ca asta. Pe la ora 5 &nbsp;dup\u0103 amiaza, fr\u00e2nt\u0103 de oboseal\u0103, m-am retras c\u0103tre f\u00e2nt\u00e2na lui Neptun s\u0103 ocup un loc strategic&nbsp;la spectacolul ce urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 peste un sfert de ceas. Conform programului, la 5:20 trecute fix&nbsp;urma s\u0103 fie pus\u0103 \u00een func\u021biune \u0219i&nbsp;cea mai mare f\u00e2nt\u00e2n\u0103 a gr\u0103dinilor, demn\u0103 de&nbsp;un zeu al m\u0103rilor. Din cauza tonelor de ap\u0103 ce trebuie puse \u00een mi\u0219care, aceast\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 e pornit\u0103 doar o dat\u0103 pe zi \u0219i doar pentru opt minute. Dar ce spectacol&#8230; Dup\u0103 ce ultimele acorduri ale muzicii lui Rameau \u0219i Lully s-au stins, dup\u0103 ce Poseidon a potolit iar\u0103\u0219i apele, am fost pofti\u021bi \u0219i noi spre ie\u0219ire. F\u00e2nt\u00e2nile erau amu\u021bite toate, lini\u0219tea se a\u0219ternea deasupra gr\u0103dinilor. Vizita la castelul din Versailles se \u00eencheiase. 00"}