{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Uppsala - &#x1f1f8;&#x1f1ea; Suedia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"8DRtiEBsOZ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/uppsala\/\">Uppsala<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/uppsala\/embed\/#?secret=8DRtiEBsOZ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Uppsala&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"8DRtiEBsOZ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/2019-06-18-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Uppsala pare s\u0103 fi fost dintotdeauna cel mai important centru de spiritualitate al suedezilor. Fie c\u0103 erau p\u0103g\u00e2ni, sau cre\u0219tini sau adep\u021bi ai iluminismului \u0219i-al \u0219tiin\u021belor exacte, suedezii au roit de c\u00e2nd se \u0219tiu \u00een jurul altarelor ora\u0219ului pe care tot ei le-au construit, \u00een func\u021bie de toanele veacurilor. Pe vremea vikingilor aici domnea Odin &amp; Comp,&nbsp; st\u0103p\u00e2nii Walhallei. La nici cinci kilometri de centrul actual al ora\u0219ului, \u00een Gamla Uppsala se mai pot vedea c\u00e2\u021biva tumuli sub care stau \u00eengropate vechi altare \u00eenchinate zeilor nordici. Legendele spun c-ar fi cele mai importante ce existau \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Dumnezeul cre\u0219tinilor s-a instalat cu fermitate \u00een cea mai mare catedral\u0103 a Suediei, \u00een gotica Uppsala Domkyrka, construit\u0103 \u00een secolul al 13-lea. Nici c\u0103 i-a p\u0103sat de toanele muritorilor ce l-au p\u0103r\u0103sit pe Papa de la Roma \u0219i l-au preferat pe Luther. Catedrala a servit dintotdeauna drept sediu al Arhiepiscopiei de Uppsala, este biseric\u0103-mam\u0103 a Suediei, locul de \u00eencoronare \u0219i (uneori) de \u00eengrop\u0103ciune a regilor ei. \u0218tiin\u021ba, ultimul zeu ce-a cochetat cu min\u021bile oamenilor \u00ee\u0219i are altarele ei. Prin ora\u0219 sunt pres\u0103rate nenum\u0103rate cl\u0103diri ce apar\u021bin Universit\u0103\u021bii din Uppsala, cea mai veche universitate din nordul Europei, fondat\u0103 \u00een anul 1477. Nu e pu\u021bin lucru s\u0103 studiezi aici, universitatea e cotat\u0103 printre primele 100 din lume. Dintre mul\u021bii savan\u021bi ce \u0219i-au tocit coatele \u0219i-au r\u0103gu\u0219it \u021bin\u00e2nd cursuri prin aulele ei ar merita aminti\u021bi Anders Celsius &#8211; ce ne-a propus o scar\u0103 de m\u0103surare a temperaturii &#8211; \u0219i prietenul s\u0103u\u00a0Carl Linn\u00e9 &#8211; ce ne-a \u00eenv\u0103\u021bat cum trebuie f\u0103cut\u0103 ordine \u00een lumea \u00een care tr\u0103im clasific\u00e2nd tot ce mi\u0219c\u0103 \u0219i ce nu mi\u0219c\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul \u0103sta \u00een regnuri, clase, specii &#8230; ( nu cred c-am s\u0103 le \u00eenv\u0103\u021b vreodat\u0103 ). Impresia pe care mi-am f\u0103cut-o \u00een timpul scurtei vizite \u00een Uppsala a fost c\u0103 preferin\u021bele zilelor noastre par a fi respectate \u0219i aici. Zeii nordici au disp\u0103rut cu totul din peisaj, or fi st\u00e2nd ascun\u0219i \u00een ADN-ul oamenilor. Cre\u0219tinismul o duce bini\u0219or fiind reprezentat de catedral\u0103 \u0219i de \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103-trei biserici. \u0218tiin\u021ba \u00eens\u0103 o duce \u00eenfloritor, e imposibil s\u0103 nu dai peste o cl\u0103dire a universit\u0103\u021bii, mai ales dac\u0103 te plimbi pe malul drept al r\u00e2ului Fyris, ce curge prin mijlocul ora\u0219ului. Am ajuns \u00een Uppsala cu trenul, dup\u0103 vreo 40 de minute de la \u00eembarcarea din gara Stockholm. Era ultima zi pe care o petreceam prin Suedia a\u0219a c\u0103 eram ni\u021bel obosite \u0219i cu o capacitate redus\u0103 de stocare a noi informa\u021bii \u00een cap. Drept urmare am preferat s\u0103 colind\u0103m mai mult prin ora\u0219 \u0219i s\u0103 ocolim muzeele universitare care ne-ar fi pus limitele la grea \u00eencercare. Am intrat doar \u00een Catedral\u0103 \u0219i \u00een casa \u00een care a locuit odinioar\u0103 Carl Linn\u00e9. Iac\u0103t\u0103 \u0219i traseul urmat, \u00een c\u00e2teva fotografii. Acas\u0103 la Carl Linnaeus Nu cuno\u0219team mare lucru despre meritele lui Carl Linneus \u00eenainte de-a vizita Uppsala. \u0218tiam (vag) doar c\u0103 el a fost responsabil cu introducerea \u00een lumea \u0219tiin\u021bific\u0103 a clasific\u0103rii plantelor \u0219i animalelor (adev\u0103rul e c\u0103 n-am fost niciodat\u0103 prieten\u0103 prea bun\u0103 cu biologia). Pentru c\u0103 i-am trecut pragul casei \u00eens\u0103 &#8230; am \u00eenv\u0103\u021bat o gr\u0103mad\u0103 de lucruri de la prietenul ascuns \u00een audio-ghidul ce-mi susura pove\u0219ti \u00een c\u0103\u0219ti. A\u0219adar &#8230; De era rom\u00e2n, pe Carl Linneus l-ar fi chemat Carol Teianul. Tat\u0103l s\u0103u, Niels, un pastor luteran dintr-un sat din sudul Suediei, a fost primul din familie care a renun\u021bat la patronim \u0219i \u0219i-a ales un nume de familie permanent. De-ar fi fost s\u0103 respecte metoda tradi\u021bional\u0103 de acordare a numelor pe el ar fi trebuit s\u0103-l cheme Niels Ingemarsson &#8211; Niels fiul lui Ingemar &#8211; iar pe fiul s\u0103u, Carl Nielsson. \u00cen schimb, pentru c\u0103 era un botanist pasionat \u0219i-a ales drept nume de familie o form\u0103 latinizat\u0103 a denumirii copacului s\u0103u favorit din gospod\u0103ria familiei &#8211; un tei uria\u0219, Lind \u00een limba suedez\u0103, de unde a ie\u0219it p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Linnaeus. Unele dintre pasiunile tat\u0103lui au trecut, \u00eempreun\u0103 cu numele, \u0219i fiului. Carl nu s-a f\u0103cut pastor ci profesor universitar ce se ocupa \u00een special cu biologia. A studiat la universitatea din Lund, apoi \u00een Uppsala iar &#8222;masteratul&#8221; \u0219i l-a luat \u00een Olanda. \u00cen anul 1741, Linneus a fost numit profesor de medicin\u0103 \u0219i botanic\u0103 la Universitatea din Uppsala. Titlul a venit la pachet cu \u0219efia Gr\u0103dinii Botanice \u00eenfiin\u021bate cu pu\u021bin timp \u00een urm\u0103, una dintre primele din Europa. Casa Gr\u0103dinii Botanice a devenit locuin\u021ba familiei Linneus pentru urm\u0103torii 35 de ani. A fost un om de \u0219tiin\u021b\u0103 foarte apreciat la vremea lui. A fost \u00eennobilat de regele Suediei ( care era neam\u021b ) de unde \u0219i cel de-al doilea nume sub care e cunoscut, \u00a0Carl von Linn\u00e9.\u00a0Ia ghici\u021bi cum ar\u0103ta scutul s\u0103u. Era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een 3 sec\u021biuni: una neagr\u0103 pentru regnul mineral, alta verde pentru cel vegetal \u0219i cea din urm\u0103 ro\u0219ie pentru regnul animal. Iar \u00een mijlocul lui trona un ou &#8211; pentru c\u0103 Linneus considera c\u0103 oul a existat \u00eenaintea g\u0103inii \u0219i nu invers. Vizita noastr\u0103 a \u00eenceput cu casa. Universul familial pe care l-am descoperit aici era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 &#8222;regnuri&#8221;. Unul apar\u021binea domnului Carl \u0219i consta din bibliotec\u0103, birou de lucru \u0219i o sal\u0103 \u00een care se adunau studen\u021bii ce veneau s\u0103-i asculte prelegerile. Spunea ghidul din c\u0103\u0219ti c\u0103 a fost un profesor foarte \u00eendr\u0103git \u0219i apreciat de elevii s\u0103i.&nbsp; Cel de-al doilea apar\u021binea doamnei Linneus \u0219i consta din tot restul casei. Ea a fost cea care a dus greul gospod\u0103riei. A fost interesant s\u0103 ni-i imagin\u0103m pe cei doi treb\u0103luind \u00een \u00eenc\u0103perile acelea mititele, fiecare cu lumea lui. Din p\u0103cate nu am avut voie s\u0103 fac fotografii. \u00cen schimb m-am destr\u0103b\u0103lat \u00een voie prin gr\u0103dini, aici era voie s\u0103 fotografiem c\u00e2t pofteam. Gr\u0103dina nu e mare deloc, dar foarte baroc\u0103 \u0219i bine sistematizat\u0103, r\u00e2nduri-r\u00e2nduri ca la armat\u0103. Pe partea st\u00e2ng\u0103 era sec\u021biunea plantelor perene iar pe partea dreapt\u0103 cea a plantelor anuale \u0219i bianuale. \u00cen spate erau plantele exotic-mediteraneene, iar pe margini o gr\u0103mad\u0103 de copaci \u0219i tufi\u0219uri. Ordinea \u0219i disciplina erau \u00eent\u0103rite de pl\u0103cu\u021bele \u00eenfipte \u00een p\u0103m\u00e2nt pe care erau \u00eensemnate denumirile prezente \u00een clasificarea inventat\u0103 de \u0219eful cel mare. \u00cen zilele noastre \u00een gr\u0103din\u0103 pot fi g\u0103site aproximativ 1.300 de plante, dar numai acele soiuri care existau \u0219i pe vremea lui Linneus. Dup\u0103 moartea lui Linneus \u0219efia Gr\u0103dinii Botanice a fost preluat\u0103, pentru scurt timp, de fiul s\u0103u Carl. Pe acesta \u00eens\u0103 nu l-a prea pasionat botanica, a \u0219i murit relativ t\u00e2n\u0103r. Discipolii adev\u0103ra\u021bi ai lui Linneus au mutat Gr\u0103dina Botanic\u0103 \u00een parcul Palatului Regal, loc \u00een care se afl\u0103 \u0219i \u00een ziua de azi. Dup\u0103 ce-am \u00eencheiat vizita la familia Linneus n-am mai f\u0103cut mare lucru. Am luat-o de-a lungul bulevardelor drepte ale ora\u0219ului, am trecut prin buricul t\u00e2rgului p\u00e2n\u0103 am ajuns la gar\u0103. Acolo ni s-a deslu\u0219it ( dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103 ) misterul acestui or\u0103\u0219el ce ni s-a p\u0103rut nespus de lini\u0219tit \u0219i pustiu. Tot poporul \u00ee\u0219i l\u0103sase bicicletele \u00een parcare \u0219i era la munc\u0103 pentru a cre\u0219te \u0219i mai mult PIB-ul, ru\u0219inos de mare \u0219i a\u0219a, al Suediei. Nu m\u0103 las\u0103 inima s\u0103 nu pomenesc aici o picanterie despre Uppsala aflat\u0103 pe c\u00e2nd pluteam de-a roata insulei S\u00f6dermalm din Stockholm, pe apele lacului M\u00e4laren. O codi\u021b\u0103 a lacului \u0103stuia ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een Uppsala. Spunea audio-ghidul de pe vasul de croazier\u0103 c-ar trebui s\u0103 revenim aici prin februarie, s\u0103 ne \u00eencerc\u0103m puterile \u00een competi\u021bia Vikingar\u00e4nnet. \u00cen acea perioad\u0103 a anului apele lacului \u00eenghea\u021b\u0103 bocn\u0103 iar distan\u021ba de 80 km dintre Stockholm \u0219i Uppsala poate fi parcurs\u0103 pe patine. Se \u00eencumet\u0103 careva ? Tot mai bine cu trenul. Am ajuns \u00een Stockholm dup\u0103 amiaza, ne-am mai \u00eenv\u00e2rtit ni\u021bel prin jurul hotelului, apoi ne-am luat r\u0103mas bun de la Gamla Stan. Seara ne-am retras la hotel pentru a ne face bagajele. A doua zi diminea\u021b\u0103 urma s\u0103 ne lu\u0103m zborul spre cas\u0103. 00"}