{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Unde merg? S\u0103 urc pe mun\u021bi \u00een Dobrogea - &#127479;&#127476; Rom\u00e2nia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"yayNFkS2Aj\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/unde-merg-sa-urc-pe-munti-in-dobrogea\/\">Unde merg? S\u0103 urc pe mun\u021bi \u00een Dobrogea<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/unde-merg-sa-urc-pe-munti-in-dobrogea\/embed\/#?secret=yayNFkS2Aj\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Unde merg? S\u0103 urc pe mun\u021bi \u00een Dobrogea&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"yayNFkS2Aj\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/2024-05-12-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"\u00cenc\u0103 o excursie de-o zi \u00eempreun\u0103 cu Unde merg. Una u\u0219oar\u0103 de tot, o provocare la o ascensiune pe unul din mun\u021bii toci\u021bi ai Dobrogei. Iulia nu se \u00eendur\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 nu strecoare un munte, oric\u00e2t de mic, \u00een escapadele pe care le propune. De data aceasta a trebuit s\u0103 atac\u0103m Muntele Consul, o cocoa\u0219\u0103 ce r\u0103sare din podi\u0219ul dobrogean de nord, cu o \u00een\u0103l\u021bime ame\u021bitoare de 333m. Iac\u0103t\u0103 ce-am g\u0103sit eu despre acest munte pe site-ul Consiliului Jude\u021bean Tulcea. Muntele Consul prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi istoric\u0103 deosebit\u0103, \u00eentruc\u00e2t acesta constituie, al\u0103turi de poiana \u201eRegele Ferdinand\u201d de la Niculi\u0163el, primele rezerva\u0163ii naturale din Rom\u00e2nia, declarate astfel prin Decizia din 27 mai 1927, unde acest munte este men\u0163ionat cu numele avut anterior (Muntele Cinel). Muntele Consul constituie cel mai reprezentativ peisaj, caracteristic pentru formele de relief vulcanic \u015fi carstic din nordul Dobrogei, care-i confer\u0103 un caracter peisagistic unic \u00een \u0163ar\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 numeroasele asocia\u0163ii \u015fi specii rare \u015fi\/sau amenin\u0163ate caracteristice pentru Dobrogea, rezerva\u0163ia constituie, \u00eempreun\u0103 cu Parcul Na\u0163ional Mun\u0163ii M\u0103cinului, singurele arii protejate din Rom\u00e2nia \u00een care a fost identificat\u0103 specia talpa leului (Gymnospermium altaicum). De asemenea, specia de coada \u015foricelului (&nbsp;Achillea depressa)&nbsp;este citat\u0103 doar aici, \u00een cadrul re\u0163elei de arii protejate din nordul Dobrogei. Ornitofauna rezerva\u0163iei se remarc\u0103 prin prezen\u0163a unor r\u0103pitoare ca acvila \u0163ip\u0103toare mic\u0103 (Aquila pomarina),&nbsp;\u015forecar mare&nbsp;(Buteo rufinus),&nbsp;acvila mic\u0103&nbsp;(Hieraaetus pennatus),&nbsp;viespar&nbsp;(Pernis apivorus),&nbsp;\u015ferpar&nbsp;(Circaetus gallicus). Adev\u0103rul e c\u0103 am venit p\u00e2n\u0103 aici \u00een speran\u021ba de a g\u0103si c\u00e2teva tufe de bujori rom\u00e2ne\u0219ti, floarea noastr\u0103 na\u021bional\u0103 de ceva timp. \u00cen 15 mai este ziua lui \u0219i ne-am g\u00e2ndit s\u0103-l cinstim la el acas\u0103. Dar anul acesta prim\u0103vara a fost mult mai harnic\u0103 dec\u00e2t de obicei \u0219i a devansat toate \u00eenfloririle. Bujorii de pe Consul erau scutura\u021bi deja, abia am g\u0103sit vreo dou\u0103 flori s\u0103 le tragem \u00een poze. Drume\u021bia noastr\u0103 a \u00eenceput de pe marginea unui drum secundar ce leag\u0103 comuna Izvoarele de satul Iulia \u0219i \u0219erpuie\u0219te pe l\u00e2ng\u0103 un r\u0103u\u0219or pe nume T\u0103i\u021ba.&nbsp; Am aflat cu acest prilej c\u0103 numele actual al localit\u0103\u021bilor este relativ recent, primit \u00een mult mai na\u021bionalistul secol trecut, c\u00e2nd Rom\u00e2nia s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i uite pe vechii st\u0103p\u00e2ni ai Dobrogei, turcii \u0219i t\u0103tarii \u00een principal \u0219i pe unii bulgari tr\u0103itori aici. Cotrob\u0103ind pu\u021bin pe internet am aflat astfel c\u0103 satul Iulia a fost locuit de bulgari p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1940 c\u00e2nd s-a f\u0103cut schimb de popula\u021bie cu Bulgaria, \u00een urma ced\u0103rii Dobrogei de Sud. Iar \u00een Izvoarele (\u00een trecut Alibeichioi,&nbsp;Regele Ferdinand I,&nbsp;General Markos, apoi&nbsp;Filimon S\u00eerbu) se afl\u0103 \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi una dintre vechile comunit\u0103\u021bi ale grecilor din Rom\u00e2nia, stabilit\u0103 aici \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 sute de ani, de pe timpul r\u0103zboiului ruso-turc din 1828-1829, c\u00e2nd turcii au m\u00e2ncat b\u0103iate. De frica represaliilor turce\u0219ti c\u00e2teva familii de greci \u0219i bulgari s-au retras atunci \u00eempreun\u0103 cu trupele ruse\u0219ti spre nord. Iat\u0103 o descriere a evenimentelor, pe care am g\u0103sit-o pe internet, povestit\u0103 de Nichita Bonjug \u2013 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor titular \u0219i diriginte al \u0219colii din sat \u00een perioada interbelic\u0103. Rostul acesta consta, \u00een toamna anului 1830, din ni\u0219te bordee p\u0103r\u0103site, ocupate \u00een treac\u0103t de 13 familii de Greci originari din Aspru (Acdere (de l\u00e2ng\u0103 Salonic)) \u0219i 7 familii de Bulgari din Curnchioi, districtul Varnei. Pornind dela locurile lor la anul 1829, odat\u0103 cu \u00eenapoerea o\u0219tilor ruse\u0219ti din Turcia \u00eenfr\u00e2nt\u0103, ei s-au a\u0219ezat pentru scurt\u0103 durat\u0103 \u00een sudul Basarabiei, la Frec\u0103\u021bei, Ci\u0219mechioi, Traianu- Vechiu, Pelini \u0219i Curci\u00f9.&nbsp;Mai apoi, m\u00e2na\u021bi de dorul locurilor na\u0219terii lor, lu\u00e2ndu-\u0219i drumul \u00eenapoi, poposir\u0103 aci cu \u00eentreg chervanul, de oare ce n\u0103sc\u00e2ndu-se pe drum gemenii Tudori\u021ba \u0219i Chiriac ai unui Va\u0219ili Lefter, mama trebuia s\u0103-\u0219i fac\u0103 repaosul celor 40 de zile cerute de higien\u0103. Imensele p\u0103duri \u00eenconjur\u0103toare \u0219i lemn\u0103ria de construc\u021bie ce le st\u0103tea la \u00eendem\u00e2n\u0103, \u00eendemn\u0103 pe ace\u0219ti pribegi s\u0103 fac\u0103 transporturi fabricilor de caice de la Isaccea \u0219i Tulcea, porturi ce se g\u0103seau ca la o po\u0219t\u0103 \u0219i jum\u0103tate; \u0219i le rent\u0103 bine. Abunden\u021ba v\u00e2natului \u00een mistre\u021bi \u0219i c\u0103prioare, terenurile fertile cu izvoare numeroase \u0219i valea bogat\u0103 \u0219i r\u0103coroas\u0103 a Tai\u021bei, \u00eei legar\u0103 de acest \u021binut \u0219i pribegii s-apucar\u0103 \u0219i de pu\u021bin\u0103 plug\u0103rie. C\u00e2\u0219tigurile u\u0219oare \u00eei fixar\u0103 pe nesim\u021bite locului. Bordeele se ref\u0103cur\u0103; pe alocuri se ridicar\u0103 c\u0103su\u021be modeste, apoi mai solide \u2013 \u0219i astfel a luat na\u0219tere acum 99 ani satul lui Ali-bei, Alibeichioiul de ast\u0103zi (Ali Bey fiind proprietarul p\u0103m\u00e2nturilor pe care s-au aciuit grecii)\u201d. (Bonjug 1929: 272-273). Ascensiunea pe Muntele Consul a durat cam pu\u021bin \u0219i, ca s\u0103 nu ne \u00eentoarcem acas\u0103 prea devreme, Iulia a mai completat programul cu dou\u0103 obiective mititele, ce nu aveau s\u0103 ne ocupe nici prea mult timp \u0219i nici nu ne supuneau la cine \u0219tie ce efort. Primul dintre ele a fost Cetatea de la Enisala. Am g\u0103sit-o&nbsp;pe un pinten de munte aflat pe malul Limanului Razim sau Razelm (\u00een antichitate Halmyris, \u00een Evul Mediu&nbsp;Iancina), o lagun\u0103 format\u0103 pe litoralul M\u0103rii Negre de cordoanele litorale de nisip \u0219i p\u0103m\u00e2nt c\u0103rat de Dun\u0103re \u0219i care au \u00eenchis p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 golful antic. Pe vremea c\u00e2nd a fost construit\u0103 cetatea, de c\u0103tre genovezi, Enisala era port la mare, un soi de loc de popas al cor\u0103biilor ce plecau din Caffa Crimeii c\u0103tre Genova. Dup\u0103 ce Marea Neagr\u0103 a devenit un lac turcesc \u0219i dup\u0103 ce Razelm s-a transformat \u00een lac, cetatea \u0219i-a pierdut menirea \u0219i a fost abandonat\u0103. Acum e doar un pitoresc obiectiv turistic. Al doilea obiectiv trecut pe list\u0103 au fost Cheile Dobrogei, s\u0103pate pe o lungime de aproape 2 kilometri de p\u00e2r\u00e2ul Vistorna, un afluent al r\u00e2ului Casimcea. Se zice c\u0103 aceste chei sunt b\u0103tr\u00e2ne de aproape 2 milioane de ani \u0219i c\u0103 \u00een vremurile acelea \u00eendep\u0103rtate pere\u021bii ce le flancheaz\u0103 aveau peste 1000 de metri \u00een\u0103l\u021bime. Acum sunt de vreo 100m. \u021ain minte c-am mai avut o tentativ\u0103 s\u0103 le vizitez, \u00een urm\u0103 cu mul\u021bi ani, pe vremea c\u00e2nd nu exista un drum asfaltat care s\u0103 treac\u0103 prin chei. Atunci mi-a fost fric\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n cu ma\u0219ina \u00een drum a\u0219a c-am abandonat incursiunea. Acum a fost mult mai u\u0219or, un drum asfaltat le str\u0103bate de la un cap\u0103t la altul. Noi \u00eens\u0103 am abandonat ma\u0219ina (ce-avea s\u0103 ne pescuiasc\u0103 de la cel\u0103lalt cap\u0103t) \u0219i le-am str\u0103b\u0103tut la pas, \u00eentr-o scurt\u0103 plimbare, admir\u00e2nd bolovanii ro\u0219i de v\u00e2nturi \u0219i ploi. \u0218i astfel s-a \u00eencheiat partea interesant\u0103 a acestei zile, a urmat doar drumul spre Bucure\u0219ti. Ora\u0219ul ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu o ploaie insistent\u0103, bine c-am sc\u0103pat de ea pe durata drume\u021biei. 00"}