{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Toru\u0144 - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"RJ6vd3nbvD\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/torun\/\">Toru\u0144<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/torun\/embed\/#?secret=RJ6vd3nbvD\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Toru\u0144&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"RJ6vd3nbvD\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-05-Coperta-Torun-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Toru\u0144 este unul dintre ora\u0219ele medievale cel mai bine p\u0103strate ale Poloniei \u0219i, spre deosebire de Gda\u0144sk sau Malbork, a sc\u0103pat \u00een mare m\u0103sur\u0103 de distrugerile celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Centrul este \u00eentr-o propor\u021bie important\u0103 autentic, nu reconstruit dup\u0103 1945. Ansamblul medieval a intrat \u00een patrimoniul UNESCO \u00een 1997. Cavalerii Teutoni au \u00eentemeiat ora\u0219ul \u00een 1233, \u00een timpul cuceririi \u0219i cre\u0219tin\u0103rii teritoriilor prusace. Numele lui german era Thorn. Teutonii au ridicat aici unul dintre primele lor castele din regiune. \u00cen jurul lui s-au dezvoltat de fapt dou\u0103 ora\u0219e, Ora\u0219ul Vechi \u0219i, din 1264, Ora\u0219ul Nou. Aveau administra\u021bii separate \u0219i au fost unite abia \u00een 1454. Pozi\u021bia pe Vistula a fost extraordinar de avantajoas\u0103. Toru\u0144 se afla pe rutele care legau Europa central\u0103 de porturile Balticii, iar negustorii s\u0103i f\u0103ceau comer\u021b cu cereale, lemn, sare, pe\u0219te, vin \u0219i mirodenii. \u00cen secolul al XIV-lea Toru\u0144 era deja membru important al Ligii Hanseatice. Bog\u0103\u021bia negustorilor explic\u0103 dimensiunea prim\u0103riei, bisericile gotice \u0219i casele comercian\u021bilor pe care le vedem ast\u0103zi. Dar rela\u021bia cu teutonii s-a deteriorat cu timpul. \u00cen 1454, locuitorii s-au r\u0103sculat \u00eempotriva Ordinului \u0219i au atacat castelul. Dup\u0103 ce l-au cucerit, l-au \u0219i demolat \u00een mod deliberat. Nu doreau ca acolo s\u0103 se mai instaleze vreodat\u0103 o putere militar\u0103 care s\u0103 controleze ora\u0219ul. Dup\u0103 R\u0103zboiul de Treisprezece Ani, Toru\u0144 a intrat \u00een 1466 sub Coroana Poloniei, p\u0103str\u00e2nd privilegii \u0219i o autonomie considerabil\u0103. Toru\u0144 este ora\u0219ul natal al lui Nicolaus Copernicus \u2013 Miko\u0142aj Kopernik, n\u0103scut aici la 19 februarie 1473, \u00eentr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 de negustori. Tat\u0103l s\u0103u f\u0103cea parte din patriciatul ora\u0219ului, astfel \u00eenc\u00e2t viitorul astronom a crescut \u00een mediul prosper al negustorilor din Toru\u0144, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care ora\u0219ul era un important centru comercial. Copernic a studiat la Cracovia, apoi \u00een Italia, la Bologna, Padova \u0219i Ferrara, unde s-a ocupat de drept canonic, astronomie \u0219i medicin\u0103. De altfel, astronomia nu a fost profesia din care a tr\u0103it. A fost canonic al capitlului de la Frombork \u0219i s-a ocupat de administrarea propriet\u0103\u021bilor biserice\u0219ti, diploma\u021bie, medicin\u0103 \u0219i probleme economice \u0219i monetare. Numele s\u0103u a r\u0103mas \u00eens\u0103 legat de teoria heliocentric\u0103. \u00cen locul modelului tradi\u021bional \u00een care P\u0103m\u00e2ntul se afla nemi\u0219cat \u00een centrul Universului, Copernic a sus\u021binut c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul se rote\u0219te \u00een jurul propriei axe \u0219i, asemenea celorlalte planete, se deplaseaz\u0103 \u00een jurul Soarelui. Nu el a fost primul care a imaginat un sistem heliocentric \u2013 ideea existase \u00eenc\u0103 din Antichitate \u2013, dar Copernic a construit un model matematic coerent care a schimbat fundamental astronomia european\u0103. \u0218i-a elaborat teoria timp de decenii \u0219i a ezitat mult \u00eenainte de a o publica. Lucrarea sa fundamental\u0103, De revolutionibus orbium coelestium, a ap\u0103rut la N\u00fcrnberg \u00een 1543, chiar \u00een anul mor\u021bii sale. Tradi\u021bia spune c\u0103 a primit un exemplar tip\u0103rit al c\u0103r\u021bii pe patul de moarte, de\u0219i nu putem \u0219ti cu certitudine c\u00e2t de con\u0219tient era atunci. Copernic a murit la Frombork la 24 mai 1543. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een catedrala de acolo, dar morm\u00e2ntul s\u0103u s-a pierdut. Abia \u00een secolul XXI au fost descoperite oseminte considerate ale astronomului, iar identificarea a fost sus\u021binut\u0103 inclusiv prin compara\u021bii ADN. \u00cen 2010 a fost re\u00eenhumat solemn \u00een catedrala din Frombork. Muzeul Dom Miko\u0142aja Kopernika, de pe strada Kopernika, ocup\u0103 dou\u0103 case gotice de negustori, dintre care una a apar\u021binut familiei astronomului \u0219i este considerat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional locul \u00een care s-a n\u0103scut. Nu este \u00eens\u0103 o locuin\u021b\u0103 p\u0103strat\u0103 neschimbat\u0103 din 1473. Cl\u0103dirile au fost transformate de-a lungul secolelor \u0219i ulterior restaurate. Muzeul \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconstituie at\u00e2t universul lui Copernic, c\u00e2t \u0219i mediul \u00een care tr\u0103ia o familie bogat\u0103 de negustori din Toru\u0144ul secolelor XV\u2013XVI. Casele \u00een sine merit\u0103 aten\u021bie. Sunt exemple ale locuin\u021bei negustore\u0219ti hanseatice, cu fa\u021bade \u00eenguste \u0219i \u00eenalte spre strad\u0103, dar cl\u0103diri ad\u00e2nci, \u00een care locuin\u021ba \u0219i activitatea comercial\u0103 coexistau. M\u0103rfurile puteau fi depozitate la nivelurile superioare, iar mecanismele de ridicare permiteau transportarea lor p\u00e2n\u0103 acolo. Cu alte cuvinte, casa era \u00een acela\u0219i timp locuin\u021b\u0103, pr\u0103v\u0103lie \u0219i depozit. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Seara a\u0219 folosi-o pentru Rynek Staromiejski \u0219i str\u0103du\u021bele din jur. Centrul este compact \u0219i iluminat frumos. Diminea\u021ba \u00eenainte de micul dejun a\u0219 cobor\u00ee spre Vistula. De-a lungul Bulwar Filadelfijski vezi zidurile ora\u0219ului \u0219i por\u021bile medievale din exterior, f\u0103r\u0103 aglomera\u021bia din timpul zilei. De \u00eencercat \u2013 Pierniki toru\u0144skie \u2013 turtele dulci tradi\u021bionale ale Toru\u0144ului, produse aici \u00eenc\u0103 din Evul Mediu. Ora\u0219ul avea ingredientele locale de baz\u0103 \u2013 f\u0103in\u0103 \u0219i miere \u2013 iar comer\u021bul s\u0103u hanseatic \u00eei asigura accesul la mirodenii scumpe aduse de departe: piper, scor\u021bi\u0219oar\u0103, cui\u0219oare, ghimbir \u0219i nuc\u0219oar\u0103. Chiar numele piernik provine din vechiul cuv\u00e2nt polonez pierny, adic\u0103 \u201epiperat, condimentat\u201d. Ini\u021bial, pierniki erau mai tari \u0219i mult mai condimentate dec\u00e2t turta dulce modern\u0103 \u0219i se p\u0103strau foarte bine. Aluatul pe baz\u0103 de miere putea fi l\u0103sat s\u0103 se matureze mult timp \u00eenainte de coacere, iar turtele erau presate \u00een forme de lemn sculptate cu personaje, animale, blazoane sau scene religioase. Cea mai cunoscut\u0103 form\u0103 din Toru\u0144 este Katarzynka \u2013 \u0219ase mici medalioane rotunjite unite \u00eentre ele. Merit\u0103 \u00eencercate at\u00e2t variantele simple, mai apropiate de turta dulce tradi\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i cele glazurate cu ciocolat\u0103 sau umplute. Un nume de re\u021binut este Kopernik, fabrica istoric\u0103 de pierniki a ora\u0219ului, continuatoarea unei tradi\u021bii de produc\u021bie care merge \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea. Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Seara acelei zile am \u00eencheiat-o la Toru\u0144, chiar ora\u0219ul \u00een care Ordinul Teutonic a trebuit s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea. Aici s-a semnat, \u00een 1466, Pacea a Doua de la Toru\u0144, care a pus cap\u0103t R\u0103zboiului de Treisprezece Ani. Ordinul a pierdut atunci Prusia Occidental\u0103, inclusiv Malbork, iar statul care \u00eei mai r\u0103m\u00e2nea la r\u0103s\u0103rit a intrat sub suzeranitatea regelui Poloniei. Dup\u0103 ce petrecusem dup\u0103-amiaza \u00een capitala puterii teutone, ajungeam astfel, c\u00e2t se poate de potrivit, \u00een ora\u0219ul \u00een care acea putere s-a fr\u00e2nt oficial. Am ajuns \u00eens\u0103 destul de t\u00e2rziu \u0219i, cum eram murat\u0103 dup\u0103 ploaia de la Malbork, am preferat s\u0103 m\u0103 pun la uscat \u00een loc s\u0103 evadez imediat prin ora\u0219. Oricum, ora albastr\u0103 se dusese de mult, a\u0219a c\u0103 Toru\u0144 putea s\u0103 mai a\u0219tepte p\u00e2n\u0103 diminea\u021b\u0103. \u00cen programul oficial aveam prev\u0103zut\u0103, pe la ora zece, o vizit\u0103 la Casa lui Copernic, urmat\u0103 de pu\u021bin timp liber. Numai c\u0103 eu, fiind o cioc\u00e2rlie care se treze\u0219te cu noaptea \u00een cap, am pornit la drum \u00eenainte de ora \u0219ase. Toru\u0144ul era \u00eenc\u0103 aproape pustiu, exact a\u0219a cum \u00eemi plac mie ora\u0219ele. Am descoperit repede c\u0103 aici se putea organiza o adev\u0103rat\u0103 v\u00e2n\u0103toare de \u00eengera\u0219i, mai exact de statuete mici \u0219i dr\u0103g\u0103la\u0219e din bronz, ascunse pe la ferestre, pe trepte, \u00een firide sau pe fa\u021badele cl\u0103dirilor. \u00cengerul nu a fost ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. El apare \u00een stema ora\u0219ului Toru\u0144 \u00eenc\u0103 din secolul al XV-lea, \u021bin\u00e2nd \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 scutul cu zidurile cet\u0103\u021bii, iar \u00een cealalt\u0103 cheia por\u021bii. Tradi\u021bia leag\u0103 apari\u021bia lui de R\u0103zboiul de Treisprezece Ani, \u00een urma c\u0103ruia ora\u0219ul a sc\u0103pat de st\u0103p\u00e2nirea Ordinului Teutonic \u0219i a intrat sub autoritatea Coroanei Poloneze. Prima pecete cunoscut\u0103 pe care apare \u00eengerul dateaz\u0103 din 1470. \u00cengera\u0219ii pe care \u00eei c\u0103utam eu erau \u00eens\u0103 mult mai tineri. Primul dintre ei a ap\u0103rut \u00een mai 2025, iar p\u00e2n\u0103 la vizita mea familia ajunsese la paisprezece membri. Fiecare avea propria ocupa\u021bie \u0219i propria poveste, inspirat\u0103 de locul \u00een care fusese a\u0219ezat: unul era berar, altul pluta\u0219, altul sprijinea Turnul \u00cenclinat, iar al\u021bii se ocupau de art\u0103, \u00eenghe\u021bat\u0103 sau de renumitele curse de motociclete ale ora\u0219ului. Figurinele, \u00eenalte de vreo treizeci \u0219i cinci de centimetri, au fost realizate de sculptori\u021ba Ma\u0142gorzata Wi\u0119c\u0142awska-Furyk. La ora aceea matinal\u0103 nu trebuia s\u0103 m\u0103 lupt cu nimeni pentru ele. Aveam str\u0103zile \u0219i \u00eengerii din Toru\u0144 aproape numai pentru mine. Primul \u00eengera\u0219 \u00eent\u00e2lnit a fost Partnerius, coco\u021bat pe c\u00e2teva tomuri de drept \u00een apropierea f\u00e2nt\u00e2nii Cosmopolis. Volumele pe care st\u0103tea purtau inscrip\u021bii precum Ius civile, Ius fiscale \u0219i Ius laboris, a\u0219a c\u0103 nu era greu de ghicit ocupa\u021bia personajului. \u00cengerul fusese instalat \u00een acel loc cu numai c\u00e2teva luni \u00eenaintea sosirii mele \u0219i reprezenta dreptul, afacerile, mi\u0219carea \u0219i armonia. Cam multe atribu\u021bii pentru o f\u0103ptur\u0103 at\u00e2t de mic\u0103. F\u00e2nt\u00e2na Cosmopolis este o alt\u0103 reveren\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 lui Copernic de ora\u0219ul natal. Desenul s\u0103u reproduce pe dalele de granit sistemul heliocentric din De revolutionibus orbium coelestium. Cele 113 duze sunt a\u0219ezate pe orbitele lui Mercur, Venus, P\u0103m\u00e2nt, Marte, Jupiter \u0219i Saturn, iar duza central\u0103, care reprezint\u0103 Soarele, poate arunca apa p\u00e2n\u0103 la cinci metri \u00een\u0103l\u021bime. Seara, instala\u021bia ofer\u0103 spectacole de ap\u0103, lumini \u0219i muzic\u0103, inclusiv pe o compozi\u021bie intitulat\u0103 chiar Cosmopolis. La ora la care am ajuns eu, f\u00e2nt\u00e2na dormea \u00eenc\u0103. N-am v\u0103zut nici ap\u0103 dansatoare, nici lumini colorate, ci numai sistemul solar desenat pe p\u0103m\u00e2nt. Mai pu\u021bin spectaculos, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dar poate mai u\u0219or de \u00een\u021beles. De aici am pornit spre Vistula \u0219i spre Podul J\u00f3zef Pi\u0142sudski. Pe balustrada lui m\u0103 a\u0219tepta Neucjusz, \u00eengerul c\u0103l\u0103tor, echipat cu un baston \u0219i cu un picior hot\u0103r\u00e2t ridicat din loc. El avea misiunea de a-i \u00eendemna pe trec\u0103tori s\u0103 lase ma\u0219ina \u0219i s\u0103 se mai mi\u0219te pe propriile picioare. \u00cen cazul meu nu mai era nevoie de nicio \u00eencurajare, la ora aceea str\u0103b\u0103tusem deja o bucat\u0103 bun\u0103 din ora\u0219. Am trecut podul \u0219i am cobor\u00e2t pe malul sudic al Vistulei. De aici se deschidea panorama aceea regulamentar\u0103 a Toru\u0144ului medieval, cu zidurile ora\u0219ului, acoperi\u0219urile de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i turnurile bisericilor ridic\u00e2ndu-se deasupra apei. Soarele abia r\u0103s\u0103rise, vasele de pe r\u00e2u \u00eenc\u0103 p\u0103reau adormite, iar ora\u0219ul se vedea minunat \u00een lumina dimine\u021bii. Numai pentru priveli\u0219tea aceasta meritase s\u0103 m\u0103 trezesc cu noaptea \u00een cap. Dup\u0103 ce am traversat din nou podul, am revenit \u00een ora\u0219 pe l\u00e2ng\u0103 Krzywa Wie\u017ca, Turnul \u00cenclinat. Construit ca parte a fortifica\u021biilor medievale, turnul a \u00eenceput s\u0103 se aplece din cauza terenului instabil, iar v\u00e2rful s\u0103u se afl\u0103 ast\u0103zi la aproximativ un metru \u0219i jum\u0103tate \u00een afara verticalei. La baza lui am g\u0103sit un \u00eengera\u0219 care se opintea din toate puterile \u00een zid. Oficial simboliza s\u0103n\u0103tatea, for\u021ba \u0219i sprijinul. Practic, p\u0103rea c\u0103 primise misiunea de a \u00eempiedica turnul s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 de tot. De aici am cobor\u00e2t pe Bulwar Filadelfijski, promenada amenajat\u0103 \u00eentre zidurile ora\u0219ului \u0219i Vistula. Urm\u0103torul \u00eenger, numit Bulwarek, era echipat cu o v\u00e2sl\u0103 \u0219i amintea de pluta\u0219ii care transportau m\u0103rfuri pe r\u00e2u. \u00cenainte de apari\u021bia trenurilor \u0219i a \u0219oselelor moderne, Vistula fusese una dintre marile c\u0103i comerciale ale Poloniei, iar Toru\u0144 \u00ee\u0219i datora o parte din prosperitate portului, negustorilor \u0219i m\u0103rfurilor aduse pe ap\u0103. L\u00e2ng\u0103 ziduri am remarcat \u0219i o c\u0103su\u021b\u0103 neagr\u0103 din lemn, care sem\u0103na cu un ceas ceva mai n\u0103stru\u0219nic. Era \u00eens\u0103 un limnigraf, adic\u0103 un aparat care \u00eenregistra continuu varia\u021biile nivelului Vistulei. C\u0103su\u021ba dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i fusese construit\u0103 \u00een stilul arhitecturii norvegiene din lemn. Cele mai mari niveluri atinse de apele r\u00e2ului sunt consemnate \u0219i pe pl\u0103cile montate \u00een apropiere, pe zidurile ora\u0219ului. Am p\u0103r\u0103sit apoi malul \u0219i am urcat spre centrul vechi, trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 masiva Catedral\u0103 a Sfin\u021bilor Ioan. Turnul ei de c\u0103r\u0103mid\u0103 domina partea aceasta a ora\u0219ului, iar \u00een interior se afla Tuba Dei, unul dintre cele mai mari clopote medievale din Polonia. La ora aceea \u00eens\u0103 nu puteam dec\u00e2t s\u0103 admir catedrala pe dinafar\u0103. Drumul m-a purtat mai departe spre Rynek Staromiejski, Pia\u021ba Ora\u0219ului Vechi. Aici am dat mai \u00eent\u00e2i peste m\u0103g\u0103ru\u0219ul din bronz, urma\u0219ul mult mai simpatic al unui vechi instrument de pedeaps\u0103 public\u0103. \u00cen centrul pie\u021bei se ridica Prim\u0103ria Veche, iar \u00een fa\u021ba ei Copernic ar\u0103ta spre cer, \u00eenconjurat la acea or\u0103 numai de flori \u0219i de c\u00e2\u021biva porumbei. Tot aici locuiau \u00eenc\u0103 doi dintre \u00eengera\u0219ii mei. JOnasz, primul personaj instalat pe traseu, st\u0103tea pe soclul Prim\u0103riei. Numele lui \u00eencepea cu \u201eJO\u201d, expresie regional\u0103 folosit\u0103 de locuitorii Toru\u0144ului. De cealalt\u0103 parte a pie\u021bei m\u0103 a\u0219tepta \u00eengerul \u201eEmo\u021biei \u0219i Gustului\u201d, a\u0219ezat \u00een fa\u021ba unui magazin cu turte dulci ornamentate. \u021ainea \u00een bra\u021be propria lui oper\u0103 dulce \u0219i amintea c\u0103, dup\u0103 Copernic \u0219i goticul din c\u0103r\u0103mid\u0103, turta dulce era al treilea lucru de care ora\u0219ul se sim\u021bea foarte m\u00e2ndru. Din Pia\u021ba Ora\u0219ului Vechi am pornit mai departe spre Ora\u0219ul Nou. Pe strada Szczytna m-a \u00eent\u00e2mpinat Janek, \u00eengera\u0219ul berar..."}