{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Tashkent - &#127482;&#127487; Uzbekistan - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"pyos9j7j54\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/tashkent\/\">Tashkent<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/tashkent\/embed\/#?secret=pyos9j7j54\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Tashkent&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"pyos9j7j54\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/2021-09-15-0021-Tashkent.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":397,"description":"Nu m\u0103 a\u0219teptam s\u0103-mi plac\u0103 Tashkent, capitala \u0219i cel mai mare ora\u0219 al Uzbekistanului, cel mai populat ora\u0219 al Asiei Centrale cu cei aproximativ 2,5 milioane de locuitori. Citisem despre el c\u0103 ar fi un ora\u0219 sovietic tipic \u0219i, cum la noi asta \u00eenseamn\u0103 blocuri imense \u00eenghesuite unele \u00een altele, nu m\u0103 a\u0219teptam la altceva. Tashkent este \u00eens\u0103 un ora\u0219 aerisit, foarte curat, cu bulevarde largi (p\u00e2n\u0103 la 4-5 benzi pe sens) cu foarte multe parcuri, f\u00e2nt\u00e2ni arteziene \u0219i cl\u0103diri nu foarte \u00eenalte din pricina riscului seismic al zonei. Mi s-a p\u0103rut un ora\u0219 t\u00e2n\u0103r, am \u00eent\u00e2lnit o gr\u0103mad\u0103 de elevi \u00een uniforme alb-negre merg\u00e2nd sau ie\u0219ind de la \u0219coal\u0103. Deoarece popula\u021bia \u021b\u0103rii e format\u0103 \u00een propor\u021bie de 35% din tineri p\u00e2n\u0103 \u00een 14 ani \u0219colile sunt supra aglomerate \u0219i sunt obligate s\u0103 \u021bin\u0103 cursuri pe dou\u0103 schimburi. Ora\u0219ul este foarte vechi, are peste 2200 de ani de istorie \u00een spate \u0219i a fost c\u00e2ndva un important centru pe Drumul M\u0103t\u0103sii. \u00cen acele vremuri \u00ee\u0219i spunea Chach sau Shash. Ca mai toate ora\u0219ele din regiune a fost ras de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului de mongolii lui Ghinghis-han \u0219i a ren\u0103scut \u00een perioada lui Timur Lenk. Prin secolul al 19-lea, \u00eenainte de a fi cucerit de ru\u0219i, Tashkent a f\u0103cut parte din Hanatul Kokand. Tashkent a fost poarta de intrare a ru\u0219ilor \u00een Asia Central\u0103, primul ora\u0219 pe care l-au cucerit. \u00cen acele vremuri era plin de spionii ce-\u0219i jucau c\u0103r\u021bile \u00een Marele Joc (The Great Game) dup\u0103 denumirea dat\u0103 de englezi &#8222;r\u0103zboiului rece&#8221; dintre puterile de atunci ale lumii. Rusia \u021barist\u0103 se uita \u00een jur s\u0103 vad\u0103 ce-ar mai fi de \u00eenfulecat iar Imperiul Britanic se temea c-ar putea pierde India, perla coroanei. P\u00e2n\u0103 la urma ru\u0219ii au pus m\u00e2na pe Asia Central\u0103 iar englezii tot au pierdut India, chiar dac\u0103 nu \u00een favoarea lor. Dup\u0103 ce ru\u0219ii s-au \u00eenfipt mai bine \u00een Asia Central\u0103, Tashkent-ul a avut parte de c\u00e2teva cre\u0219teri masive de popula\u021bie. Un prim val de emigra\u021bie s-a petrecut la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea, pe vremea c\u00e2nd a fost construit\u0103 calea ferat\u0103 trans-caspic\u0103. Un al doilea val a venit pe vremea deport\u0103rilor staliniste. Iar ultimul val s-a produs \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial c\u00e2nd au fost mutate \u00een Asia Central\u0103 fabrici \u0219i uzine \u00eentregi pentru a nu c\u0103dea \u00een m\u00e2na nem\u021bilor. Mul\u021bi dintre cei ce-au fost reloca\u021bi atunci au r\u0103mas \u00een Taskent. Ora\u0219ul a fost distrus aproape \u00een \u00eentregime de un cutremurul de p\u0103m\u00e2nt ce a avut loc \u00een anul 1966. N-a mai supravie\u021buit aproape nimic din partea lui istoric\u0103. A fost reconstruit din propria lui cenu\u0219\u0103 cu ajutorul voluntar al popoarelor prietene din URSS. Atunci a c\u0103p\u0103tat el aerul cel proasp\u0103t de ora\u0219 modern. Dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei \u0219i \u00eenfiin\u021barea statului Uzbekistan, mul\u021bi dintre locuitorii ne-uzbeci ai ora\u0219ului au plecat. De\u0219i primul pre\u0219edinte al \u021b\u0103rii a fost Islam Karimov, fostul prim-secretar al Partidului Comunist din Uzbekistan, s-a \u00eencercat \u0219tergerea urmelor sovietice \u0219i inventarea unei noi &#8222;pove\u0219ti&#8221;, mai na\u021bionaliste. P\u0103rintele fondator al patriei a fost declarat Amir Timur, f\u0103uritor de imperiu \u0219i conduc\u0103tor \u00een\u021belept. Noi \u00eel cunoa\u0219tem din c\u0103r\u021bile de istorie sub numele de Timur Lenk, Timur cel \u0218chiop \u0219i nu avem o p\u0103rere prea bun\u0103 despre el (de\u0219i &#8230; l-a b\u0103tut m\u0103r pe Baiazid Fulgerul, care l-a b\u0103tut pe Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u0219i l-a purtat \u00eenchis \u00eentr-o cu\u0219c\u0103 ca pe un animal s\u0103lbatic). Timur nu prea are leg\u0103tur\u0103 cu triburile turcice ale uzbecilor, care au ajuns prin aceast\u0103 zon\u0103 abia c\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, dar nu conteaz\u0103. A trecut prin Tashkent? A trecut. \u0218i-a construit capitala la Samarkand? \u0218i-a construit-o. Ce vre\u021bi mai mult. Am ajuns \u00een Tashkent pe la ora dou\u0103 diminea\u021ba, dup\u0103 o zi pierdut\u0103 cu zboruri \u0219i cu escala din Istanbul. Abia am apucat c\u00e2teva ore de somn p\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eencepem turul. Din fericire n-a fost foarte solicitant, c\u0103 altfel nu mai re\u021bineam nimic. Plimbarea noastr\u0103 prin ora\u0219 a folosit trei mijloace de transport, autocar, metrou \u0219i propriile picioare. Monumentul ridicat \u00een amintirea martirilor Primul obiectiv vizitat a fost un monument ridicat \u00een amintirea martirilor ce-au luptat pentru patrie. Mi-a amintit cumva de mormintele poe\u021bilor persani din Shiraz, dar \u00een pragmatica Asie Central\u0103 se cinstesc, pare-se, alte valori. Monumentul a fost ridicat pe vremea lui Islam Karimov. Din cele povestite de Anait am \u00een\u021beles c\u0103 fostul pre\u0219edinte avea un fel de obsesie pentru comemorarea martirilor neamului, \u00een special a celor c\u0103zu\u021bi \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd \u0219i-a pierdut \u0219i el p\u0103rin\u021bii. C-o fi adev\u0103r, c-o fi propagand\u0103, nu am habar. Monumentul ca monumentul dar mai mult mi-a pl\u0103cut parcul \u00een care a fost construit. Mai mare dragul s\u0103 te plimbi prin el. Interesant mi s-a p\u0103rut \u0219i turnul de televiziune de peste drum care arat\u0103 la o rachet\u0103 sovietic\u0103 gata de-a fi lansat\u0103 \u00een spa\u021biu. Cu toate c\u0103 mi-a pl\u0103cut parcul, cop\u0103ceii erau cam mititei \u0219i nu ofereau destul\u0103 umbr\u0103 iar afar\u0103 erau peste 30 de grade, a\u0219a c\u0103 nu mi-a p\u0103rut foarte r\u0103u c\u00e2nd am plecat. Muzeul coranului de la moscheea Tilla-Sheikh A doua oprire pe care am f\u0103cut-o a fost \u00een pia\u021ba Khast Imam, centrul religios al Tashkent-ului, \u00een inima ora\u0219ului vechi. Complexul religios a ap\u0103rut l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul unuia dintre primii imami ai ora\u0219ului, un cunoscut c\u0103rturar, un mare cunosc\u0103tor al Coranului, poet \u0219i artizan pe nume Abu Bakr Muhammad Kaffal Shashi. Complexul cuprinde Madrasa lui Barak-Khan, construit\u0103 \u00een secolul al 16-lea-lea, Moscheea Tilla-Sheikh, mausoleul lui Abu Bakr \u0219i un Institutul Islamic unde sunt instrui\u021bi viitorii imami. Tot aici se afl\u0103 o bibliotec\u0103 ce con\u021bine c\u0103r\u021bi sfinte printre care \u0219i Coranul Kufic din Samarkand, un manuscris provenind din secolul al 8-lea sau la 9-lea. Legenda spune c-ar fi fi apar\u021binut lui Osman, cel de-al treilea calif al islamului, v\u0103r \u0219i ginere al profetului Mahomed. Conform tradi\u021biei islamice, la c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 moartea Profetului, Osman ar fi ordonat crearea unei forme standard a Coranului. Au fost produse atunci mai multe manuscrise. Cinci dintre ele au fost trimise \u00een marile ora\u0219e ale lumii musulmane de atunci, iar un al \u0219aselea a fost p\u0103strat de Osman pentru uz propriu, \u00een Medina. Coranul din Medina a fost mo\u0219tenit apoi de Ali, cel de-al patrulea calif, \u0219i adus la Kufa, pe teritoriul actualului Irak. Dup\u0103 care i se cam pierde urma. Dar, vorba lui Anait, \u00een Asia Central\u0103, dac\u0103 nu exist\u0103 dovezi acestea sunt \u00eenlocuite de legende. Una dintre ele spune c\u0103 aceast\u0103 copie a Coranului a fost g\u0103sit\u0103 de Timur Lenk pe c\u00e2nd f\u0103cea pr\u0103p\u0103d prin zon\u0103 \u0219i a fost adus\u0103 \u00een Samarkand pe post de trofeu de r\u0103zboi. A r\u0103mas acolo p\u00e2n\u0103 \u00een 1869 c\u00e2nd a fost cump\u0103rat\u0103 de ru\u0219i \u0219i dus\u0103 spre studiu \u00een Sankt Petersburg. Dup\u0103 revolu\u021bia din octombrie Lenin a returnat manuscrisul, ca semn de prietenie, Asiei Centrale. Legend\u0103 sau nu, \u00een biblioteca moscheii Tilla-Sheikh exist\u0103 un manuscris foarte vechi, foarte mare \u0219i foarte gros, scris cu imense litere kufice, f\u0103r\u0103 vocale, taman ca \u00een primii ani ai erei musulmane. L-am v\u0103zut \u0219i noi dar n-am avut voie s\u0103-i facem fotografii. Monumentul curajului \u00cen ziua de 26 aprilie 1966, la ora 5:24 diminea\u021ba, ora\u0219ul Tashkent a fost zguduit de un cutremur de magnitudine 8.3. Aproape tot ora\u0219ul a fost distrus atunci. Oficial au fost foarte pu\u021bine victime omene\u0219ti dar nimeni nu a crezut informa\u021bia aceasta, catalog\u00e2nd-o ca propagand\u0103 sovietic\u0103. Se \u0219tie \u00eens\u0103 c\u0103 \u0219i-au pierdut locuin\u021bele \u00eentre 200.000 \u0219i 300.000 de oameni. Ora\u0219ul a fost reconstruit repede, cu ajutorul venit de la popoarele prietene din URSS. Deasupra locului estimat al epicentrului, aflat la o ad\u00e2ncime de doar 10km, a fost ridicat Monumentul Curajului, locul celei de-a treia orpiri pe care am f\u0103cut-o noi. O privire \u0219i e de ajuns ca s\u0103 te dumire\u0219ti asupra vremurilor \u00een care a fost ridicat. Pia\u021ba independen\u021bei \u0219i Monumentul Mamei \u00eendurerate \u00cen Pia\u021ba Independen\u021bei am ajuns cu metroul, dup\u0103 un intermezzo petrecut la pia\u021b\u0103 (m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 adun pie\u021bele uzbece \u00eentr-o poveste separat\u0103). Dup\u0103 ce-am admirat sta\u021biile de metrou (frumoase, nu zic nu, dar nu ca cele moscovite) am ie\u0219it la lumina zilei \u00eentr-un imens parc str\u0103juit de f\u00e2nt\u00e2ni arteziene. Vizit\u00e2nd Tashkent n-ai zice c\u0103 te afli \u00eentr-o \u021bar\u0103 ce consum\u0103 mai mult\u0103 ap\u0103 dec\u00e2t poate produce. Principala lor surs\u0103 este Amudaria ce-\u0219i adun\u0103 apele din z\u0103pezile Pamirului. Partea proast\u0103 e c\u0103 fluviul trece mai \u00eent\u00e2i prin Tadjikistan \u0219i debitul poate fi controlat de acolo. Tadjicii se pl\u00e2ng mereu c\u0103 uzbecii le beau apa \u0219i \u00eentr-un fel au dreptate. Au fost mereu certuri \u00eentre ei pe aceast\u0103 tem\u0103. Primul monument pe care l-am v\u0103zut \u00een aceast\u0103 pia\u021b\u0103-parc a fost un glob mare pe care era desenat\u0103 harta Uzbekistanului, glob ce l-a detronat pe Lenin imediat dup\u0103 cucerirea independen\u021bei, \u00een septembrie 1991. Mai apoi, \u00een fa\u021ba lui a fost a\u0219ezat\u0103 o mam\u0103 cu un prunc \u00een bra\u021be ( nu, nu e Sf\u00e2nta Maria, zice Anait, ci Patria Mam\u0103). Mai apoi ne-am dus la Morm\u00e2ntul soldatului necunoscut ce e pl\u00e2ns perpetuu de o Mam\u0103 \u00eendurerat\u0103. \u00cen fa\u021ba lui, \u00een dou\u0103 pavilioane paralele au fost adunate, \u00eentr-un soi de carte simbolic\u0103, numele tuturor acelora care au murit \u00een Marele r\u0103zboi pentru ap\u0103rarea patriei, dup\u0103 cum numesc ru\u0219ii cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Muzeul de arte aplicate Urm\u0103torul punct pe ordinea de zi a fost Muzeul de arte aplicate, g\u0103zduit \u00een casa Polovtsev, un fost diplomat \u021barist ce-a cump\u0103rat o cas\u0103 de la un negustor bogat \u0219i a reamenajat-o \u00een stil oriental. Gurile rele spun c\u0103 cel mai interesant lucru de v\u0103zut \u00een acest muzeu este taman cl\u0103direa ce-l g\u0103zduie\u0219te, exponatele de prin vitrine fiind crea\u021bii moderne. Oricum, ne-am f\u0103cut o idee despre poten\u021bialele suveniruri pe care s\u0103 le achizi\u021bion\u0103m prin Uzbekistan. Dup\u0103 ce-am \u00eencheiat \u0219i aceast\u0103 vizit\u0103 autocarul ne-a dus \u00een centru iar unii dintre noi am dorit s\u0103 ne \u00eentoarcem pe jos la hotel, c\u0103 tot nu era departe. Dup\u0103 cin\u0103, m-am dus la culcare devreme pentru c\u0103 a doua zi urma s\u0103 ne trezim iar cu noaptea \u00een cap pentru a lua avionul c\u0103tre Urghenci. Urm\u0103torul ora\u0219 pe care aveam s\u0103-l descoperim era Khiva. 00"}