{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Tarn\u00f3w - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"yWT3qJboY1\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/tarnow\/\">Tarn\u00f3w<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/tarnow\/embed\/#?secret=yWT3qJboY1\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Tarn\u00f3w&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"yWT3qJboY1\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-09-Coperta-Tarnow-0001-1024x683.jpg","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Tarn\u00f3w este un ora\u0219 mult mai mic dec\u00e2t Cracovia, dar cu o istorie foarte bine concentrat\u0103 \u00een centrul vechi. A fost \u00eentemeiat oficial \u00een 1330, c\u00e2nd regele W\u0142adys\u0142aw I \u0141okietek i-a acordat lui Spycimir Leliwita, voievod al Cracoviei, dreptul de a organiza aici un ora\u0219 dup\u0103 modelul german. Pozi\u021bia era excelent\u0103: se \u00eent\u00e2lneau drumurile comerciale care legau teritoriile germane de Rutenia \u0219i Ungaria de nordul Poloniei. Planul medieval al ora\u0219ului s-a p\u0103strat \u00een mare parte p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Tarn\u00f3w nu a fost ini\u021bial un ora\u0219 regal, ci unul privat, apar\u021bin\u00e2nd familiei care \u0219i-a luat ulterior numele Tarnowski. Epoca sa de maxim\u0103 prosperitate a venit \u00een secolul al XVI-lea, sub Jan Amor Tarnowski, mare hatman al Coroanei, comandant militar, politician \u0219i unul dintre personajele importante ale Rena\u0219terii poloneze. A corespondat cu Erasmus din Rotterdam \u0219i s-a ocupat \u00eendeaproape de administrarea \u0219i modernizarea ora\u0219ului. Atunci centrul medieval a c\u0103p\u0103tat o puternic\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are renascentist\u0103. Prim\u0103ria din mijlocul pie\u021bei a fost remodelat\u0103, iar casele negustorilor din jurul Rynekului au primit fa\u021bade \u0219i arcade caracteristice. Ora\u0219ul era mic \u2013 \u00een secolul al XVI-lea avea aproximativ 1.200 de locuitori \u00een interiorul zidurilor \u2013 dar era prosper \u0219i cosmopolit. Pe l\u00e2ng\u0103 polonezi tr\u0103iau aici germani, evrei \u0219i chiar o important\u0103 colonie de negustori sco\u021bieni. Catedrala, aflat\u0103 foarte aproape de Rynek, \u00ee\u0219i are originile tot \u00een secolul al XIV-lea. Edificiul gotic ini\u021bial a fost modificat \u0219i extins \u00een repetate r\u00e2nduri, dar adev\u0103rata sa particularitate sunt monumentele funerare ale familiilor Tarnowski \u0219i Ostrogski. Sub pardoseal\u0103 se afl\u0103 \u0219i criptele acestora. \u00cen 1772, la prima \u00eemp\u0103r\u021bire a Poloniei, Tarn\u00f3w a intrat \u00een Imperiul Habsburgic \u0219i a devenit parte a Gali\u021biei austriece. Paradoxal, perioada austriac\u0103 i-a adus \u0219i o nou\u0103 dezvoltare: ora\u0219ul a devenit centru administrativ, apoi sediu episcopal, iar \u00een secolul al XIX-lea a fost legat prin cale ferat\u0103 de Cracovia. \u00cen 1870 era al treilea ora\u0219 ca m\u0103rime al Gali\u021biei, dup\u0103 Lw\u00f3w \u0219i Cracovia. Din Tarn\u00f3w provine \u0219i unul dintre personajele cele mai interesante ale revolu\u021biilor europene din 1848: J\u00f3zef Bem. S-a n\u0103scut aici \u00een 1794, a luptat \u00een insurec\u021bia polonez\u0103 din 1830\u20131831, iar \u00een timpul revolu\u021biei maghiare din 1848\u20131849 a devenit comandantul armatei revolu\u021bionare din Transilvania. Pentru maghiari a r\u0103mas Bem ap\u00f3 \u2013 \u201eT\u0103tucul Bem\u201d. Rom\u00e2nii din Apuseni, afla\u021bi \u00een 1848\u20131849 de partea opus\u0103 a conflictului, nu l-au privit \u00eens\u0103 cu aceia\u0219i ochi. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u021biei s-a refugiat \u00een Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam pentru a putea continua cariera militar\u0103 \u0219i a primit numele Murad Pa\u0219a. A murit la Alep \u00een 1850. \u00cen 1929, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost aduse la Tarn\u00f3w. Pentru c\u0103 Bem murise musulman, nu putea fi re\u00eenhumat \u00een cimitirul catolic, a\u0219a c\u0103 i s-a construit un mausoleu neobi\u0219nuit: sarcofagul se afl\u0103 deasupra unui iaz, sprijinit pe \u0219ase coloane. Inscrip\u021biile sunt \u00een polonez\u0103, maghiar\u0103 \u0219i turc\u0103. Tarn\u00f3w a avut \u0219i o important\u0103 comunitate evreiasc\u0103. Primele m\u0103rturii despre evrei \u00een ora\u0219 dateaz\u0103 din secolul al XV-lea, iar comunitatea s-a dezvoltat puternic \u00een secolele urm\u0103toare. \u00cen ajunul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, aproximativ 25.000 de evrei reprezentau circa 45% din popula\u021bia ora\u0219ului. Ast\u0103zi, foarte aproape de Rynek, a r\u0103mas bimah \u2013 platforma de pe care se citea Tora \u2013 fostei Sinagogi Vechi. Sinagoga din c\u0103r\u0103mid\u0103, construit\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, a fost incendiat\u0103 de germani \u00een noiembrie 1939; bimah este principala parte r\u0103mas\u0103 \u00een picioare. Tarn\u00f3w mai este legat de Auschwitz printr-un episod important: primul transport \u00een mas\u0103 de prizonieri polonezi c\u0103tre noul lag\u0103r Auschwitz a plecat din Tarn\u00f3w la 14 iunie 1940. Cei 728 de prizonieri politici polonezi au fost transporta\u021bi de aici la Auschwitz. Dup\u0103 r\u0103zboi, ora\u0219ul \u0219i-a p\u0103strat centrul istoric, iar tocmai dimensiunea redus\u0103 \u00eel face u\u0219or de citit: pia\u021ba, Prim\u0103ria, Catedrala \u0219i fostul cartier evreiesc se afl\u0103 foarte aproape unele de altele. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Dup\u0103 plecarea din Cracovia, prima oprire a fost la Tarn\u00f3w, un or\u0103\u0219el de la care nu m\u0103 a\u0219teptam s\u0103 plec n\u0103ucit\u0103 de at\u00e2tea informa\u021bii. Prima surpriz\u0103 a ap\u0103rut \u00eenainte s\u0103 cobor\u00e2m din autocar, o biseric\u0103 uria\u0219\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie, cu dou\u0103 turnuri ascu\u021bite. Era Biserica Sfintei Familii, o bazilic\u0103 neogotic\u0103 ridicat\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Autocarul \u00eens\u0103 nu oprise pentru biseric\u0103, ci la benzin\u0103ria din apropiere. La cererea ghidului nostru rom\u00e2n, fiecare plimbare trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu o oprire la toalet\u0103. Biserica se afla \u00een afara ora\u0219ului vechi \u0219i nu figura \u00een program, a\u0219a c\u0103 ne-am mul\u021bumit s-o admir\u0103m de la distan\u021b\u0103. Dup\u0103 pauza tehnic\u0103, ne-am urcat din nou \u00een autocar \u0219i am str\u0103b\u0103tut Tarn\u00f3w pe strada principal\u0103. Robert a g\u0103sit loc de parcare abia spre cel\u0103lalt cap\u0103t al ora\u0219ului, a\u0219a c\u0103 de acolo am intrat, pietonal, \u00een centrul vechi. Plimbarea a \u00eenceput \u00een Pia\u021ba Ungar\u0103, dominat\u0103 de statuia generalului J\u00f3zef Bem, n\u0103scut la Tarn\u00f3w \u0219i ajuns erou na\u021bional at\u00e2t pentru polonezi, c\u00e2t \u0219i pentru unguri. L\u00e2ng\u0103 ea se afl\u0103 banca prieteniei polono-ungare, \u00eempodobit\u0103 cu stemele celor dou\u0103 \u021b\u0103ri. Pe peretele unei cl\u0103diri am g\u0103sit \u0219i un fragment din Panorama Siedmiogrodzka. Muralul \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Bem \u00een b\u0103t\u0103lia de la Sibiu din 1849, c\u00e2nd trupele revolu\u021bionare maghiare conduse de el au \u00eenvins armatele austriac\u0103 \u0219i rus\u0103. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u021biei maghiare, Bem s-a refugiat \u00een Imperiul Otoman \u0219i a sc\u0103pat astfel s\u0103 devin\u0103 \u0219i martir la Arad. Mausoleul generalului se afl\u0103 ceva mai departe, \u00een Parcul Strzelecki. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost aduse aici din Alep \u0219i a\u0219ezate \u00eentr-un sarcofag ridicat pe \u0219ase coloane, \u00een mijlocul unui iaz. P\u00e2n\u0103 la el n-am mai ajuns, a\u0219a c\u0103 m-am mul\u021bumit cu statuia, muralul \u0219i banca prieteniei. De la generalul Bem am continuat spre Catedrala Na\u0219terii Maicii Domnului. Cl\u0103direa din c\u0103r\u0103mid\u0103, cu turnul ei \u00eenalt, p\u0103rea destul de sobr\u0103 din exterior, dac\u0103 ignorai intrarea metalic\u0103 aglomerat\u0103 cu sfin\u021bi, \u00eengeri \u0219i episcopi. \u00cen\u0103untru \u00eens\u0103, catedrala era ocupat\u0103 aproape cu for\u021ba de dou\u0103 monumente funerare uria\u0219e. Cel renascentist, \u00eenalt de aproape paisprezece metri, \u00eei comemoreaz\u0103 pe hatmanul Jan Tarnowski \u0219i pe fiul s\u0103u, Jan Krzysztof. Sarcofagele \u0219i figurile lor sunt din marmur\u0103 ro\u0219ie ungureasc\u0103, iar reliefurile amintesc victoriile militare ale hatmanului. Pe partea cealalt\u0103 se ridic\u0103 monumentul familiei Ostrogski. Prin\u021bul Janusz Ostrogski \u0219i prima sa so\u021bie, Zuzanna Ser\u00e9di, apar \u00eengenunchea\u021bi sub scena R\u0103stignirii, \u00eentr-o construc\u021bie \u00eentunecat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103rcat\u0103, \u00een care marmura, coloanele \u0219i statuile se \u00eengr\u0103m\u0103desc p\u00e2n\u0103 aproape de bolt\u0103. Pentru un or\u0103\u0219el care nu promitea mare lucru, Tarn\u00f3w \u00eencepuse deja s\u0103 livreze cam mult\u0103 istorie pe metrul p\u0103trat. \u00cen jurul catedralei se p\u0103streaz\u0103 c\u00e2teva cl\u0103diri vechi ale capitlului. Cea din c\u0103r\u0103mid\u0103 este Casa Miko\u0142ajowski, ridicat\u0103 \u00een 1524 \u0219i considerat\u0103 cea mai veche cas\u0103 din Tarn\u00f3w. Ast\u0103zi face parte din Muzeul Diecezan. Pe u\u0219a unei cl\u0103diri al\u0103turate am observat numele corului de b\u0103ie\u021bi al catedralei, Pueri Cantores Tarnovienses, iar deasupra intr\u0103rii st\u0103tea un mic Hristos \u00cendurerat. L\u00e2ng\u0103 catedral\u0103 se ridic\u0103 \u0219i statuia papei Ioan Paul al II-lea, realizat\u0103 de Bronis\u0142aw Chromy \u0219i dezvelit\u0103 \u00een 1981, pe c\u00e2nd papa era \u00eenc\u0103 la \u00eenceputul pontificatului. A fost una dintre primele statui care i-au fost dedicate. \u0218ase ani mai t\u00e2rziu, Ioan Paul al II-lea a venit el \u00eensu\u0219i la Tarn\u00f3w. Din Pia\u021ba Catedralei am ie\u0219it direct \u00een Rynek, o pia\u021b\u0103 mic\u0103 \u0219i aproape goal\u0103 la acea or\u0103. Pe una dintre laturi se aliniau casele renascentiste cu arcade \u0219i fa\u021bade colorate. Dou\u0103 dintre ele, u\u0219or de recunoscut dup\u0103 inscrip\u021bia Muzeum, ad\u0103postesc ast\u0103zi Muzeul de Istorie a ora\u0219ului Tarn\u00f3w \u0219i a regiunii. \u00cen centrul pie\u021bei se afl\u0103 Prim\u0103ria. Cl\u0103direa a ap\u0103rut \u00een Evul Mediu, iar \u00een secolul al XVI-lea a primit \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area renascentist\u0103 de ast\u0103zi, cu turnul \u00eenalt \u0219i aticul crenelat, \u00eempodobit cu paisprezece mascaroni de piatr\u0103. De l\u00e2ng\u0103 pia\u021b\u0103 am cobor\u00e2t pe Wielkie Schody, scara larg\u0103 construit\u0103 pe traseul unei vechi ie\u0219iri prin zidurile ora\u0219ului. Personajul care supravegheaz\u0103 treptele \u0219i pe care l-am luat drept un bust este tot un maszkaron, inspirat de m\u0103\u0219tile de pe Prim\u0103rie. Capul de piatr\u0103 a fost instalat \u00een 1936, iar tradi\u021bia local\u0103 \u00eel asociaz\u0103 cu Spycimir Leliwita, cel care a ob\u021binut pentru Tarn\u00f3w drepturile de ora\u0219. La cap\u0103tul sc\u0103rilor am ajuns \u00een Burek, vechea pia\u021b\u0103 a ora\u0219ului, printre tarabe \u0219i flor\u0103rii. Acolo m-a \u00eent\u00e2mpinat fla\u0219netarul de bronz, cu papagalul pe um\u0103r \u0219i katary\u0144ka \u00een fa\u021b\u0103. Statuia aminte\u0219te de fla\u0219netarii care veneau \u00eenainte de r\u0103zboi s\u0103 c\u00e2nte \u00een t\u00e2rg. Se pare c\u0103 locuitorii din jur nu gustau \u00eentotdeauna programul artistic \u0219i au cerut \u00een repetate r\u00e2nduri autorit\u0103\u021bilor s\u0103-i mai r\u0103reasc\u0103. Fla\u0219netarul de ast\u0103zi nu poate fi alungat at\u00e2t de u\u0219or. St\u0103 acolo din 2014 \u0219i are chiar \u00een instrument un mecanism care c\u00e2nt\u0103. De la Burek m-am \u00eentors spre ora\u0219ul vechi \u0219i am ajuns \u00een fostul cartier evreiesc, \u00een zona str\u0103zilor \u017bydowska \u0219i Wekslarska. \u00cenainte de r\u0103zboi, evreii reprezentau aproape jum\u0103tate din popula\u021bia ora\u0219ului, iar casele \u00eenguste, cur\u021bile \u0219i pr\u0103v\u0103liile cartierului ocupau o parte important\u0103 din centrul Tarn\u00f3wului. \u00centr-o mic\u0103 pia\u021b\u0103 dintre case se p\u0103streaz\u0103 bima Vechii Sinagogi. Construc\u021bia care seam\u0103n\u0103 ast\u0103zi cu un foi\u0219or de c\u0103r\u0103mid\u0103 se afla ini\u021bial \u00een centrul s\u0103lii de rug\u0103ciune \u0219i sus\u021binea podiumul de pe care era citit\u0103 Tora. Sinagoga de piatr\u0103 a fost ridicat\u0103 \u00een jurul anului 1630, pe locul uneia mai vechi din lemn. Germanii au incendiat-o la 8 noiembrie 1939, apoi i-au aruncat \u00een aer zidurile \u0219i le-au demolat. Dintre toate a r\u0103mas numai bima, cu cele patru coloane \u0219i c\u00e2teva urme ale vechii decora\u021bii. Acoperi\u0219ul care o protejeaz\u0103 a fost ad\u0103ugat \u00een 1987. Pe zidul unei case din apropiere am g\u0103sit \u0219i Drzewo Sprawiedliwych, Arborele Drep\u021bilor. Ramurile sale metalice poart\u0103 numele unor oameni lega\u021bi de Tarn\u00f3w care au salvat evrei \u00een timpul r\u0103zboiului. Panourile cu fotografii vechi arat\u0103 ce s-a pierdut: sinagogile, str\u0103zile aglomerate \u0219i comunitatea care a dat c\u00e2ndva o bun\u0103 parte din via\u021ba ora\u0219ului. Am mai trecut pe l\u00e2ng\u0103 ziduri de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i prin pasaje \u00eenguste, r\u0103mase prinse \u00eentre casele cartierului vechi. Autocarul nostru era parcat l\u00e2ng\u0103 o zon\u0103 verde care mi s-a p\u0103rut, la prima vedere, o singur\u0103 pia\u021b\u0103 mare cu statui. \u00cen realitate, erau dou\u0103 parcuri \u00eenvecinate, Plac Drzewny \u0219i Plac Ofiar Stalinizmu. Cum mai aveam pu\u021bin timp la dispozi\u021bie, m-a ros curiozitatea s\u0103 aflu cine erau personajele \u0219i ce reprezenta pictura mural\u0103 aflat\u0103 pe o cl\u0103dire din apropiere. Statuia de pe Plac Drzewny \u00eel reprezint\u0103 pe Wincenty Witos, unul dintre conduc\u0103torii mi\u0219c\u0103rii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti poloneze \u0219i de trei ori prim-ministru al Poloniei. S-a n\u0103scut la Wierzchos\u0142awice, l\u00e2ng\u0103 Tarn\u00f3w, a\u0219a c\u0103 ora\u0219ul \u00eel consider\u0103 unul dintre oamenii locului. Pe soclu scrie: \u201eCel mai mare bine este o patrie liber\u0103\u201d. Cealalt\u0103 compozi\u021bie, mult mai dramatic\u0103, este Monumentul Victimelor Stalinismului. Femeia din bronz personific\u0103 Polonia, iar din trupul ei se ridic\u0103 trei vulturi. Monumentul a fost inaugurat la 17 septembrie 2000, \u00een amintirea celor uci\u0219i sau persecuta\u021bi de regimul stalinist \u00eentre 1939 \u0219i 1956. Pictura mural\u0103 poart\u0103 inscrip\u021bia Bohaterowie Zadw\u00f3rza, 17 VIII 1920 \u2013 \u201eEroii de la Zadw\u00f3rze, 17 august 1920\u201d. Polonia reap\u0103ruse pe hart\u0103 \u00een 1918, dup\u0103 mai bine de un secol de \u00eemp\u0103r\u021bire \u00eentre imperiile vecine, iar grani\u021bele sale din est \u00eenc\u0103 erau disputate. \u00centre 1919 \u0219i 1921, polonezii au purtat un r\u0103zboi cu Rusia bol\u0219evic\u0103, a c\u0103rei Armat\u0103 Ro\u0219ie \u00eencerca s\u0103 \u00eenainteze spre vest \u0219i s\u0103 duc\u0103 revolu\u021bia comunist\u0103 mai departe \u00een Europa. \u00cen august 1920, \u00een timp ce grosul trupelor sovietice se \u00eendrepta spre Var\u0219ovia, Armata I de Cavalerie \u00eenainta spre Lw\u00f3w. Era comandat\u0103 de Semion Budionn\u00eei, un fost subofi\u021ber \u021barist trecut de partea bol\u0219evicilor, care avea s\u0103 devin\u0103 mai t\u00e2rziu mare\u0219al al Uniunii Sovietice \u0219i apropiat al lui Stalin. Cavaleria sa era una dintre cele mai temute for\u021be ale Armatei Ro\u0219ii. La Zadw\u00f3rze, \u00een apropierea Lw\u00f3wului, peste trei sute de voluntari polonezi, mul\u021bi dintre ei foarte tineri, au \u00eencercat s\u0103 opreasc\u0103 \u00eenaintarea acestei armate. Au rezistat aproape unsprezece ore \u00een fa\u021ba unor for\u021be mult mai numeroase, iar cei mai mul\u021bi au murit. Sacrificiul lor a \u00eent\u00e2rziat cavaleria lui Budionn\u00eei, motiv pentru care lupta a r\u0103mas \u00een memoria polonezilor sub numele de \u201eTermopilele poloneze\u201d. B\u0103iatul \u0219i fata desena\u021bi \u00een fa\u021ba panoramei Lw\u00f3wului \u00eei amintesc pe ace\u0219ti tineri ap\u0103r\u0103tori. Tarn\u00f3w m-a z\u0103p\u0103cit cu o a\u0219a mare concentrare de istorie pe metru p\u0103trat. Ora\u0219ul s-a dezvoltat la r\u0103scrucea drumului care lega Cracovia..."}