{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Tallinn - &#x1f1ea;&#x1f1ea; Estonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"83eOIlA6EG\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/tallinn\/\">Tallinn<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/tallinn\/embed\/#?secret=83eOIlA6EG\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Tallinn&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"83eOIlA6EG\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/2023-11-27-0246-Tallinn.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"Am ajuns \u00een Tallinn \u00eentr-o duminic\u0103 la pr\u00e2nz, dup\u0103 un zbor de aproximativ o or\u0103 ce-a pornit din Var\u0219ovia. Spre bucuria mea am nimerit un loc la fereastr\u0103 pe partea norocoas\u0103 a avionului astfel \u00eenc\u00e2t am avut parte de un prim tur de ora\u0219, de la \u00een\u0103l\u021bime, chiar \u00eenainte de aterizare. Nu mult timp dup\u0103 ce pilotul (care apropo, era o doamn\u0103 ce-a f\u0103cut o aterizare de nota 10) a anun\u021bat c\u0103 \u00eencepe cobor\u00e2rea, la grani\u021ba dintre albul c\u00e2mpiilor nord-estoniene \u0219i griul cenu\u0219iu al apelor Golfului Finic al M\u0103rii Baltice s-a z\u0103rit o pat\u0103 ce d\u0103dea \u00een galben care a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 cu repeziciune. Tallinn ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a \u00eenaintea ochilor ca o ceap\u0103, cu foi peste foi de istorie \u00eenf\u0103\u0219urate \u00een jurul unui miez medieval. De\u0219i a durat ceva timp p\u00e2n\u0103 s\u0103 sc\u0103p\u0103m de activit\u0103\u021bile mai pu\u021bin pl\u0103cute\u00a0 &#8211; recuperarea bagajelor, drumul p\u00e2n\u0103 la hotel, cazarea &#8211; tot am avut la dispozi\u021bie c\u00e2teva ore\u00a0 pentru a face o plimbare \u0219i a face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu ora\u0219ul. Programul oficial al excursiei a \u00eenceput \u00eens\u0103 abia a doua zi, \u00een momentul \u00een care l-am \u00eent\u00e2lnit pe Roman, ghidul local ce-avea s\u0103 ne povesteasc\u0103 una-alta despre Estonia \u0219i \u00een special despre capitala ei. S\u0103 fie Tallinn sau Reval ? Se poveste\u0219te c\u0103 pe actualul amplasament al ora\u0219ului Tallinn ar fi existat c\u00e2ndva foarte demult o a\u0219ezare a estonienilor p\u0103g\u00e2ni. Vechi legende finlandeze \u0219i estoniene amintesc de un erou mitologic pe nume Kalev \u0219i de fiii lui, care \u0219i-ar fi dus veacul prin \u00eemprejurimi. Ceea ce se \u0219tie \u00eens\u0103 cu siguran\u021b\u0103 este c\u0103 ora\u0219ul a fost \u00eentemeiat de regele danez Valdemar al II-lea (1170\u20131241) ce pornise \u00een cruciad\u0103 spre nord cu \u00eencuvin\u021barea Papei Honorius al III-lea, cu scopul de-ai for\u021ba pe ultimii p\u0103g\u00e2ni ai Europei s\u0103 accepte suveranitatea danez\u0103 \u0219i cre\u0219tinismul. Dup\u0103 ce a f\u0103cut ce avea de f\u0103cut printre vechii prusaci, regele \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia asupra estonienilor pe care i-a \u0219i \u00eenvins \u00een lupt\u0103 prin anul 1219. Se spune c\u0103 \u00een timpul b\u0103t\u0103liei decisive, Valdemar ar fi v\u0103zut proiectat\u0103 pe ceruri o cruce uria\u0219\u0103 \u0219i c\u0103 de aici i-ar fi venit inspira\u021bia c\u00e2nd \u0219i-a ales drept stindard Dannebrog-ul, steagul danez. Odat\u0103 terminat r\u0103zboiul regele s-a apucat de construit un castel pe care estonienii l-au numit Tallinn, \u00een traducere \u201ecastelul danezilor\u201d. Vechea denumire a zonei rurale din jurul castelului, R\u00e4vala, a supravie\u021buit \u0219i ea sub forma Reval, nume sub care a fost cunoscut ora\u0219ul \u00eencep\u00e2nd din secolul al 13-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1918. Controlul danez asupra regiunii a continuat s\u0103 se extind\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u0219i episcopul Albert de Riga \u0219i Ordinul Fra\u021bilor Livonieni ai Sabiei au trebuit s\u0103 accepte suzeranitatea danez\u0103, depun\u00e2nd jur\u0103m\u00e2nt de credin\u021b\u0103. Pe timpul lui Eric al IV-lea al Danemarcei, fiul lui Valdemar, ora\u0219ul a primit o serie de privilegii care l-au ajutat s\u0103 se dezvolte, \u00een special ca punct de tranzit pentru negustorii germani ce f\u0103ceau comer\u021b cu cnezatele ruse\u0219ti. Danezii \u00eens\u0103 au constatat c\u0103 nu e tocmai u\u0219or s\u0103 p\u0103streze \u00een st\u0103p\u00e2nire acest col\u021b de lume, \u00een special datorit\u0103 luptelor interminabile dintre arhiepiscopul de Riga, cavalerii livonieni \u0219i ghildele negustorilor din ora\u0219e a\u0219a c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au v\u00e2ndut nordul Estoniei \u00eempreun\u0103 cu Reval-ul Ordinului Cavalerilor Teutoni. Reval \u00eens\u0103 \u0219i-a p\u0103strat statutul de ora\u0219-liber al Sf\u00e2ntul Imperiu Roman (cel ne na\u021biune german\u0103, s\u0103 fim \u00een\u021bele\u0219i), al doilea ca m\u0103rime al Livoniei medievale, cel mai nordic membru al Ligii Hanseatice Germane \u0219i sediul unei episcopii. Dorind s\u0103 evite conflictele cu negustorii boga\u021bi ce controlau de fapt ora\u0219ul, cavalerii teutoni le-au confirmat toate drepturile primite anterior lucru ce s-a \u00eent\u00e2mplat dealtfel \u0219i ulterior, ori de c\u00e2te ori a trecut Reval-ul \u00een m\u00e2inile unor noi cuceritori. \u00cen fond orice domnie are nevoie de bani colecta\u021bi din taxe pe nego\u021b. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al 16-lea, dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului livonian, Tallinn \u0219i partea de nord a Estoniei de ast\u0103zi au ajuns sub st\u0103p\u00e2nire suedez\u0103, unde au r\u0103mas timp de o sut\u0103 de ani. \u00cen anul 1710, \u00een timpul Marelui R\u0103zboi al Nordului, \u021barul Petru cel Mare al Rusiei i-a alungat pe suedezi \u0219i a pus st\u0103p\u00e2nire pe toat\u0103 Livonia. Reval a r\u0103mas \u00een m\u00e2inile Rusiei p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1918, c\u00e2nd, dup\u0103 proclamarea independen\u021bei, a devenit capitala Republicii Estonia sub denumirea oficial\u0103 de Tallinn. Independen\u021ba nou-\u00eenfiin\u021batelor republici baltice a durat \u00eens\u0103 pu\u021bin. \u00cen urma semn\u0103rii pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, Stalin a \u00een\u021beles c\u0103 avea m\u00e2n\u0103 liber\u0103 s\u0103 le ocupe. Hitler, intuind ce-avea s\u0103 urmeze i-a chemat pe to\u021bi germanii s\u0103 revin\u0103 \u00een fatherland, pun\u00e2nd astfel cap\u0103t unei masive prezen\u021be germane \u00een estul M\u0103rii Baltice ce-a durat c\u00e2teva secole. Estonia, la fel ca \u0219i surorile ei baltice a r\u0103mas sub st\u0103p\u00e2nire ruseasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1991, cu un mic intermezzo german \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Am \u021binut s\u0103 amintesc c\u00e2te ceva despre istoria ora\u0219ului pentru c\u0103 vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd ea a fost mai tot timpul prezent\u0103 \u00een timpul vizitei noastre, martor t\u0103cut care ne-a \u00eenv\u0103\u021bat tot felul de lucruri. Turul nostru ghidat a \u00eenceput cu autocarul, cu obiective aflate ceva mai departe de centrul ora\u0219ului. Plimbarea motorizat\u0103 nu a durat \u00eens\u0103 prea mult, grosul timpului petrec\u00e2ndu-l \u00eentr-un tur pietonal prin centrul medieval. Am \u00eenceput a\u0219adar a descoji ceapa, \u00eencep\u00e2nd cu timpuri mai recente \u0219i afund\u00e2ndu-ne apoi \u00een vie\u021bile trecute ale ora\u0219ului. Estonia muzical\u0103 Unul dintre primele lucruri pe care le-am aflat de la Roman a fost c\u0103 estonienilor le place s\u0103 c\u00e2nte. Obiceiul acesta o fi fost el practicat acas\u0103 din mo\u0219i-str\u0103mo\u0219i dar a luat un av\u00e2nt considerabil abia \u00een secolul al 19-lea odat\u0103 cu de\u0219teptarea na\u021bional\u0103 a popoarelor de prin toat\u0103 Europa. A existat pe-atunci un soi de av\u00e2nt cultural romantic, prezent mai ales \u00een f\u0103r\u00e2mi\u021batul spa\u021biu german, care \u00eendemna la \u00eentoarcerea la opinc\u0103, la puritatea originilor ce putea fi g\u0103sit\u0103 doar \u00een folclor \u0219i \u00een pove\u0219tile populare. A devenit o preocupare foarte la mod\u0103 atunci printre litera\u021bii vremii s\u0103 colecteze c\u00e2ntece populare \u0219i pove\u0219ti. Pentru letoni sau estonieni, popula\u021bii mai pu\u021bin favorizate ce nu erau egale cu ru\u0219ii sau cu germanii baltici nici \u00een fa\u021ba legii, nici \u00een ceea ce prive\u0219te preg\u0103tirea academic\u0103, curentul acesta s-a dovedit a fi un soi de colac de salvare. I-a \u00eendemnat s\u0103 porneasc\u0103 \u00een c\u0103utarea propriei lor identit\u0103\u021bi na\u021bionale \u0219i spre f\u0103urirea propriei culturi \u0219i limbi na\u021bionale. Au fost deschise \u0219coli cu predare \u00een limba estonian\u0103, au ap\u0103rut ziare \u0219i \u00een special s-au \u00eenfiin\u021bat tot soiul de societ\u0103\u021bi care-i adunau laolalt\u0103. O alt\u0103 mod\u0103 a timpului a fost \u0219i crearea unor festivaluri care s\u0103 promoveze respectivele c\u00e2ntece \u0219i dansuri populare. \u00cen Estonia, un prim festival de acest fel s-a \u021binut \u00een anul 1869, \u00een ora\u0219ul Tartu, la care au participat doar coruri b\u0103rb\u0103te\u0219ti \u0219i orchestre de alam\u0103. Nu se c\u00e2ntau doar c\u00e2ntece populare ci \u0219i patriotice, ca de exemplu Mu isamaa on minu arm&nbsp;&#8211; Patria mea este iubirea mea, ce-a devenit un c\u00e2ntec foarte popular \u0219i, de la un timp \u00eencoace, imnul care \u00eencheie festivalul. \u00cen timpul regimului sovietic era considerat un fel de imn na\u021bional neoficial. Cu timpul serbarea acesta a crescut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t a devenit un mic monstrule\u021b. Festivalul c\u00e2ntecului din Estonia, laulupidu, este \u00een zilele noastre unul dintre cele mai mari evenimente corale din lume, \u0219i se \u021bine vara, odat\u0103 la cinci ani. Corul este compus din peste 30.000 de c\u00e2nt\u0103re\u021bi care c\u00e2nt\u0103 pentru un public de 80.000 de oameni. Ne-a ar\u0103tat \u0219i Roman pe YouTube cum r\u0103sun\u0103 Mu isamaa on minu arm\u00a0c\u00e2nd e interpretat de mii de oameni, cu ocazia vizitei noastre la Lauluv\u00e4ljak, adic\u0103 imensul teatru \u00een aer liber unde se organizeaz\u0103 Festivalul C\u00e2ntecului Estonian. La momentul vizitei noastre era lini\u0219te \u0219i pace, doar p\u0103s\u0103relele ciripeau, dar cu ajutorul filmule\u021belor \u0219i a unor fotografii lipite pe panouri special amenajate ne-am putut da \u0219i noi seama de imensitatea problemei. Estonienii se laud\u0103 c\u0103 mi\u0219carea lor de eliberare de sub URSS a \u00eenceput la festivalul din 1988 c\u00e2nd zecile de mii de oameni aduna\u021bi acolo au \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte c\u00e2ntece patriotice, s\u0103 arboreze steaguri estoniene \u0219i s\u0103 bomb\u0103neasc\u0103 \u00een voie \u00eempotriva ru\u0219ilor. \u00cen Lauluv\u00e4ljak am \u00eent\u00e2lnit \u0219i prima statuie a unui estonian celebru. Este vorba despre un domn pe nume Gustav Ernesaks,\u00a0dirijor de cor \u0219i compozitor, autorul c\u00e2ntecului patriotic de care pomeneam anterior. Mie uneia \u00eemi place tare mult ideea de-a amplasa prin ora\u0219e statui ale oamenilor care au \u0219i contribuit cu ceva pozitiv la via\u021ba lor, a\u0219a c\u0103 m-am bucurat c\u00e2nd am \u00eent\u00e2lnit \u0219i altele, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 le colec\u021bionez \u00een fotografii, chit c\u0103 mie uneia numele acelor personaje nu-mi spuneau mare lucru. Asta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am dat nas \u00een nas cu statuia lui Jaan Kross, autorul c\u0103r\u021bilor pe care tocmai le citeam. Tallinn-ul \u021barist Nu mult timp dup\u0103 ce-a cucerit Tallinn-ul \u00een anul 1710, \u021barul Petru cel Mare al Rusiei a cump\u0103rat un mic domeniu \u0219i un conac aflat la o distan\u021b\u0103 de vreun kilometru fa\u021b\u0103 de ora\u0219, cu g\u00e2ndul de-a construi aici un palat pentru so\u021bia sa Ecaterina. \u0218i-a pus de\u00eendat\u0103 arhitec\u021bii italieni la treab\u0103, iar ei au ridicat un mic palat baroc, o re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 pentru familia imperial\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de o imens\u0103 gr\u0103din\u0103 fran\u021buzeasc\u0103. Locul cu pricina s-a numit de atunci Kadriorg, adic\u0103 \u201evalea Caterinei\u201d.&nbsp; \u021aarul a venit de c\u00e2teva ori aici s\u0103 vad\u0103 cum merge \u0219antierul dar nu a apucat s\u0103 se bucure de noua lui re\u0219edin\u021b\u0103. Palatul a fost terminat abia \u00een 1725, anul mor\u021bii lui Petru cel Mare. Ecaterinei se pare c\u0103 nu i-a pl\u0103cut prea mult re\u0219edin\u021ba \u0219i a cam abandonat-o. Norocul Kadriorg-ului a revenit abia \u00een secolul al 19-lea \u00een momentul \u00een care o alt\u0103 mod\u0103 d\u0103dea iama prin protipendada Europei, mersul la plaj\u0103 \u0219i la spa. La \u00eenceputuri, nobilimea \u021barist\u0103 obi\u0219nuia s\u0103 fac\u0103 doar popas \u00een Tallinn \u00een drumul lor spre vestul Europei dar cu timpul a prins obiceiul de-a veni aici pentru a se bucura de aerosoli \u0219i de apa m\u0103rii. Tonul l-a dat tot familia imperial\u0103 ce venea la palat \u00eenso\u021bit\u0103 de majoritatea \u00eenaltei societ\u0103\u021bi din Sankt Petersburg. Kadriorg s-a transformat atunci \u00eentr-o sta\u021biune estival\u0103 iar \u00een jurul palatului a fost ridicat un \u00eentreg cartier de vile frumoase din lemn, plin cu re\u0219edin\u021be particulare, hoteluri, pensiuni \u0219i restaurante. Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului, popularitatea zonei a mai sc\u0103zut ni\u021bel, mai ales dup\u0103 ce familia imperial\u0103 a \u00eenceput s\u0103-\u0219i petreac\u0103 verile \u00een Crimeea. Kadriorg a devenit \u00eens\u0103 o zon\u0103 o reziden\u021bial\u0103 pentru burghezia estonian\u0103 \u0219i a\u0219a a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Am trecut \u0219i noi prin cartierul Kadriorg al Tallinn-ului dar numai cu autocarul. Am putut admira \u00een treac\u0103t frumoasele vile din lemn ce \u00eenc\u0103 mai sunt \u00een picioare. Tot din autocar am admirat \u0219i imensul parc ce \u00eenconjoar\u0103 palatul, ce era acum acoperit tot de z\u0103pad\u0103. Ini\u021bial nu era \u00een plan s\u0103 ne oprim la palat dar la insisten\u021bele noastre am f\u0103cut totu\u0219i un popas de vreo jum\u0103tate de or\u0103 \u0219i am f\u0103cut o mic\u0103 plimb\u0103ric\u0103 prin jurul lui. Colec\u021bia de picturi din interior nu am v\u0103zut-o, era \u00eentr-o zi de luni \u0219i muzeele erau \u00eenchise. Ceva mai t\u00e2rziu, pe c\u00e2nd vizitam Toompea, adic\u0103 Ora\u0219ul de sus, am mai descoperit relicve \u021bariste. Am g\u0103sit aici o biseric\u0103 ruseasc\u0103 tipic\u0103, cu cupole \u00een form\u0103 de ceap\u0103 \u0219i un alt palat baroc construit la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 18-lea, ce serve\u0219te acum drept sediu pentru parlamentul estonian. Catedrala este pu\u021bin mai nou\u0103, a fost construit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea, \u00een plin\u0103 perioad\u0103 de rusificare. E dedicat\u0103, parc\u0103 ostentativ, lui Aleksandr Nevski, prin\u021bul rus care i-a b\u0103tut pe cavalerii livonieni, reziden\u021bii din Toompea la acea dat\u0103, \u00een b\u0103t\u0103lia de pe lacul Peipus din anul 1242. Poate de aceea a \u0219i fost antipatizat\u0103 de mul\u021bi estonieni ce o considerau un simbol al opresiunii ruse\u0219ti. Dup\u0103 ce Estonia a devenit o \u021bar\u0103 independent\u0103 s-a pus problema demol\u0103rii ei, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a sc\u0103pat nev\u0103t\u0103mat\u0103. \u00cen timpul perioadei sovietice a cam fost l\u0103sat\u0103 de izbeli\u0219te \u0219i a ajuns \u00een paragin\u0103. Spre cinstea lor, estonienii din zilele noastre au restaurat-o \u0219i pe dinafar\u0103 \u0219i pe din\u0103untru iar acum arat\u0103 ca nou\u0103. Toompea Toompea este de fapt numele unui deal de calcar ce este acum inima Tallinn-ului. Nu este prea mare \u0219i nici..."}