{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"\u015awi\u0119ta Lipka - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"PwBWZxrYmU\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/swieta-lipka\/\">\u015awi\u0119ta Lipka<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/swieta-lipka\/embed\/#?secret=PwBWZxrYmU\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;\u015awi\u0119ta Lipka&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"PwBWZxrYmU\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Pentru a \u00een\u021belege de ce se afl\u0103 un asemenea sanctuar catolic la \u015awi\u0119ta Lipka trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een Evul Mediu, c\u00e2nd teritoriul actualei Mazurii f\u0103cea parte din statul Ordinului Cavalerilor Teutoni. Teutonii erau un ordin militar catolic, instalat \u00een Prusia \u00een secolul al XIII-lea, dup\u0103 cucerirea teritoriilor locuite de vechii prusaci baltici. \u00cen aceast\u0103 lume catolic\u0103 a ap\u0103rut \u0219i primul sanctuar de la \u015awi\u0119ta Lipka. Potrivit unei legende legate de originile sanctuarului, un condamnat \u00eentemni\u021bat \u00een castelul de la Rastenburg, actualul K\u0119trzyn, ar fi avut \u00een noaptea dinaintea execu\u021biei o viziune a Fecioarei Maria. Aceasta i-ar fi cerut s\u0103 sculpteze o imagine a ei cu Pruncul. Omul, despre care legenda spune c\u0103 nu era sculptor, ar fi realizat peste noapte o statuet\u0103 at\u00e2t de frumoas\u0103 \u00eenc\u00e2t judec\u0103torii au considerat-o un semn divin \u0219i l-au eliberat. \u00cen drum spre Reszel, el ar fi a\u0219ezat statueta \u00eentr-un tei, iar locul a \u00eenceput s\u0103 fie asociat cu miracole \u0219i vindec\u0103ri. De aici vine numele \u015awi\u0119ta Lipka \u2013 \u201eTeiul Sf\u00e2nt\u201d. Povestea trebuie \u00eens\u0103 privit\u0103 ca legend\u0103, nu ca fapt documentat. Cercet\u0103torii polonezi consider\u0103 c\u0103 forma ei cunoscut\u0103 ast\u0103zi s-a conturat probabil abia \u00een secolul al XVII-lea, dup\u0103 venirea iezui\u021bilor. Sanctuarul \u00een sine este \u00eens\u0103 mult mai vechi: existen\u021ba capelei este atestat\u0103 documentar \u00eenc\u0103 din 1491. Sanctuarul devenise suficient de cunoscut \u00eenc\u00e2t, \u00een 1519, Albrecht de Hohenzollern, ultimul Mare Maestru al Ordinului Teutonic din Prusia, s\u0103 vin\u0103 aici \u00een pelerinaj, potrivit tradi\u021biei pe jos \u0219i descul\u021b de la K\u00f6nigsberg. Numai \u0219ase ani mai t\u00e2rziu, acela\u0219i Albrecht avea s\u0103 schimbe radical istoria regiunii. \u00cen 1525, influen\u021bat de Reforma lui Martin Luther, s-a convertit la luteranism, a secularizat statul teutonic \u0219i a devenit primul duce al Prusiei. Fostul stat monastic catolic devenea astfel Prusia Ducal\u0103, primul stat cu religie oficial\u0103 luteran\u0103. Prusia Ducal\u0103 nu trebuie confundat\u0103 \u00eens\u0103 cu marele Regat al Prusiei, care va ap\u0103rea abia \u00een 1701 \u0219i va deveni ulterior una dintre marile puteri europene. \u00cen 1525 era un ducat relativ mic, cu capitala la K\u00f6nigsberg, format \u00een principal din teritoriile r\u0103mase Ordinului Teutonic. \u0218i mai exista o particularitate important\u0103. Ducele Albrecht primise noul s\u0103u stat ca feud\u0103 de la regele Poloniei. Prin urmare, Prusia Ducal\u0103 era protestant\u0103, dar se afla sub suzeranitatea Coroanei Poloneze. Reforma protestant\u0103 a avut consecin\u021be directe pentru \u015awi\u0119ta Lipka. Cultul catolic a fost interzis, capela a fost distrus\u0103, teiul legendar a fost t\u0103iat, iar statuia Fecioarei ar fi fost aruncat\u0103 \u00eentr-un lac. Timp de aproape un secol, vechiul sanctuar a disp\u0103rut oficial. Geografia avea \u00eens\u0103 s\u0103 joace \u00een favoarea lui. La numai c\u00e2\u021biva kilometri se afla Warmia, care urmase o cu totul alt\u0103 cale. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Ordinului Teutonic \u0219i Pacea de la Toru\u0144 din 1466, Warmia intrase sub protec\u021bia Coroanei Poloneze \u0219i r\u0103m\u0103sese catolic\u0103. Astfel, \u00een secolele XVI\u2013XVII, prin aceast\u0103 regiune trecea nu numai o frontier\u0103 politic\u0103, ci \u0219i una religioas\u0103: Warmia era catolic\u0103, \u00een timp ce Mazuria, inclus\u0103 \u00een Prusia Ducal\u0103, devenise predominant luteran\u0103. \u015awi\u0119ta Lipka se afla chiar de partea protestant\u0103 a acestei frontiere. Situa\u021bia \u00eencepe s\u0103 se schimbe la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. Hohenzollernii din Brandenburg doreau s\u0103 ob\u021bin\u0103 dreptul de a mo\u0219teni Prusia Ducal\u0103, iar pentru aceasta aveau nevoie de acordul regelui Poloniei, suzeranul ducatului. Regele catolic Sigismund al III-lea Vasa a folosit aceast\u0103 pozi\u021bie pentru a ob\u021bine garantarea libert\u0103\u021bii de cult pentru catolicii din Prusia. Astfel a devenit posibil\u0103 \u0219i rena\u0219terea sanctuarului de la \u015awi\u0119ta Lipka. Cu sprijinul episcopilor catolici ai Warmiei, terenul fostei capele a fost cump\u0103rat de Stefan Sadorski, secretar al regelui Poloniei, iar \u00een 1619 a fost consacrat\u0103 aici o nou\u0103 capel\u0103. Pelerinii au \u00eenceput din nou s\u0103 vin\u0103, inclusiv din Warmia catolic\u0103 aflat\u0103 imediat dincolo de grani\u021b\u0103. \u00cen anii 1630, sanctuarul a fost \u00eencredin\u021bat iezui\u021bilor. Alegerea nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Ordinul iezuit se afla \u00een prima linie a Contrareformei, mi\u0219carea prin care Biserica Catolic\u0103 r\u0103spundea expansiunii protestantismului nu numai prin doctrin\u0103, ci \u0219i prin educa\u021bie, misiuni, pelerinaje \u0219i o art\u0103 menit\u0103 s\u0103 impresioneze \u0219i s\u0103 emo\u021bioneze. \u015awi\u0119ta Lipka devenea astfel ceva mai mult dec\u00e2t un simplu loc de pelerinaj. A ajuns s\u0103 fie un important centru catolic \u00eentr-un teritoriu predominant protestant, alimentat permanent de apropierea Warmiei catolice. Capela din 1619 a devenit \u00een cele din urm\u0103 prea mic\u0103 pentru num\u0103rul pelerinilor. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea, iezui\u021bii au \u00eenceput construirea marelui ansamblu pe care \u00eel vedem ast\u0103zi. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pus\u0103 \u00een 1687, iar aceasta a fost consacrat\u0103 \u00een 1693. Au urmat galeriile cu arcade, capelele de col\u021b, m\u0103n\u0103stirea \u0219i spectaculoasa decora\u021bie interioar\u0103, realizat\u0103 \u00een mai multe etape \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Barocul exuberant de la \u015awi\u0119ta Lipka nu este, prin urmare, doar o alegere estetic\u0103. Decora\u021bia pictat\u0103 \u00een tehnica quadratura, specific\u0103 barocului, \u00een care perspectiva creeaz\u0103 iluzia unor elemente arhitecturale care \u00een realitate nu exist\u0103, altarele, sculpturile, muzica \u0219i extraordinara org\u0103 cu figuri mobile trebuie privite \u0219i \u00een contextul Contrareformei. Arta trebuia s\u0103-l cople\u0219easc\u0103 pe pelerin, s\u0103-i vorbeasc\u0103 sim\u021burilor \u0219i s\u0103 transforme credin\u021ba \u00eentr-o experien\u021b\u0103. Iar vechea legend\u0103 nu a fost uitat\u0103. Teiul cu Fecioara \u0219i Pruncul reapare chiar \u00een decorul fa\u021badei, amintind de copacul \u00een care, cu c\u00e2teva secole \u00eenainte, ar fi fost a\u0219ezat\u0103 prima statuet\u0103 miraculoas\u0103. Leg\u0103tura dintre \u015awi\u0119ta Lipka \u0219i Warmia catolic\u0103 a c\u0103p\u0103tat \u0219i o form\u0103 vizibil\u0103 \u00een peisaj. \u00cen anii 1730, de-a lungul vechiului drum de pelerinaj dintre Reszel \u0219i \u015awi\u0119ta Lipka au fost ridicate cincisprezece capele baroce, corespunz\u00e2nd celor cincisprezece mistere tradi\u021bionale ale Rozariului. Cele mai multe se afl\u0103 \u0219i ast\u0103zi de-a lungul \u0219oselei, alternativ pe cele dou\u0103 laturi ale drumului; numai ultimul tronson al vechiului traseu de pelerinaj, cu dou\u0103 dintre capele, se desprinde de \u0219oseaua modern\u0103 \u0219i continu\u0103 prin p\u0103dure. Astfel, \u00eentr-un singur loc se suprapun aproape cinci secole de istorie a regiunii: Prusia teutonic\u0103 \u0219i catolic\u0103, Reforma \u0219i na\u0219terea Prusiei Ducale protestante, influen\u021ba politic\u0103 a Poloniei, vecin\u0103tatea Warmiei catolice \u0219i ofensiva artistic\u0103 a Contrareformei iezuite. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it 00"}