{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"\u015awi\u0119ta Lipka - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"eAsds4ddJA\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/swieta-lipka\/\">\u015awi\u0119ta Lipka<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/swieta-lipka\/embed\/#?secret=eAsds4ddJA\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;\u015awi\u0119ta Lipka&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"eAsds4ddJA\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-04-Coperta-Orga-0001-1024x683.jpg","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Pentru a \u00een\u021belege de ce se afl\u0103 un asemenea sanctuar catolic la \u015awi\u0119ta Lipka trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een Evul Mediu, c\u00e2nd teritoriul actualei Mazurii f\u0103cea parte din statul Ordinului Cavalerilor Teutoni. Teutonii erau un ordin militar catolic, instalat \u00een Prusia \u00een secolul al XIII-lea, dup\u0103 cucerirea teritoriilor locuite de vechii prusaci baltici. \u00cen aceast\u0103 lume catolic\u0103 a ap\u0103rut \u0219i primul sanctuar de la \u015awi\u0119ta Lipka. Potrivit unei legende legate de originile sanctuarului, un condamnat \u00eentemni\u021bat \u00een castelul de la Rastenburg, actualul K\u0119trzyn, ar fi avut \u00een noaptea dinaintea execu\u021biei o viziune a Fecioarei Maria. Aceasta i-ar fi cerut s\u0103 sculpteze o imagine a ei cu Pruncul. Omul, despre care legenda spune c\u0103 nu era sculptor, ar fi realizat peste noapte o statuet\u0103 at\u00e2t de frumoas\u0103 \u00eenc\u00e2t judec\u0103torii au considerat-o un semn divin \u0219i l-au eliberat. \u00cen drum spre Reszel, el ar fi a\u0219ezat statueta \u00eentr-un tei, iar locul a \u00eenceput s\u0103 fie asociat cu miracole \u0219i vindec\u0103ri. De aici vine numele \u015awi\u0119ta Lipka \u2013 \u201eTeiul Sf\u00e2nt\u201d. Povestea trebuie \u00eens\u0103 privit\u0103 ca legend\u0103, nu ca fapt documentat. Cercet\u0103torii polonezi consider\u0103 c\u0103 forma ei cunoscut\u0103 ast\u0103zi s-a conturat probabil abia \u00een secolul al XVII-lea, dup\u0103 venirea iezui\u021bilor. Sanctuarul \u00een sine este \u00eens\u0103 mult mai vechi: existen\u021ba capelei este atestat\u0103 documentar \u00eenc\u0103 din 1491. Sanctuarul devenise suficient de cunoscut \u00eenc\u00e2t, \u00een 1519, Albrecht de Hohenzollern, ultimul Mare Maestru al Ordinului Teutonic din Prusia, s\u0103 vin\u0103 aici \u00een pelerinaj, potrivit tradi\u021biei pe jos \u0219i descul\u021b de la K\u00f6nigsberg. Numai \u0219ase ani mai t\u00e2rziu, acela\u0219i Albrecht avea s\u0103 schimbe radical istoria regiunii. \u00cen 1525, influen\u021bat de Reforma lui Martin Luther, s-a convertit la luteranism, a secularizat statul teutonic \u0219i a devenit primul duce al Prusiei. Fostul stat monastic catolic devenea astfel Prusia Ducal\u0103, primul stat cu religie oficial\u0103 luteran\u0103. Prusia Ducal\u0103 nu trebuie confundat\u0103 \u00eens\u0103 cu marele Regat al Prusiei, care va ap\u0103rea abia \u00een 1701 \u0219i va deveni ulterior una dintre marile puteri europene. \u00cen 1525 era un ducat relativ mic, cu capitala la K\u00f6nigsberg, format \u00een principal din teritoriile r\u0103mase Ordinului Teutonic. \u0218i mai exista o particularitate important\u0103. Ducele Albrecht primise noul s\u0103u stat ca feud\u0103 de la regele Poloniei. Prin urmare, Prusia Ducal\u0103 era protestant\u0103, dar se afla sub suzeranitatea Coroanei Poloneze. Reforma protestant\u0103 a avut consecin\u021be directe pentru \u015awi\u0119ta Lipka. Cultul catolic a fost interzis, capela a fost distrus\u0103, teiul legendar a fost t\u0103iat, iar statuia Fecioarei ar fi fost aruncat\u0103 \u00eentr-un lac. Timp de aproape un secol, vechiul sanctuar a disp\u0103rut oficial. Geografia avea \u00eens\u0103 s\u0103 joace \u00een favoarea lui. La numai c\u00e2\u021biva kilometri se afla Warmia, care urmase o cu totul alt\u0103 cale. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Ordinului Teutonic \u0219i Pacea de la Toru\u0144 din 1466, Warmia intrase sub protec\u021bia Coroanei Poloneze \u0219i r\u0103m\u0103sese catolic\u0103. Astfel, \u00een secolele XVI\u2013XVII, prin aceast\u0103 regiune trecea nu numai o frontier\u0103 politic\u0103, ci \u0219i una religioas\u0103. Warmia era catolic\u0103, \u00een timp ce Mazuria, inclus\u0103 \u00een Prusia Ducal\u0103, devenise predominant luteran\u0103. \u015awi\u0119ta Lipka se afla chiar de partea protestant\u0103 a acestei frontiere. Situa\u021bia a \u00eenceput s\u0103 se schimbe la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. Hohenzollernii din Brandenburg doreau s\u0103 ob\u021bin\u0103 dreptul de a mo\u0219teni Prusia Ducal\u0103, iar pentru aceasta aveau nevoie de acordul regelui Poloniei, suzeranul ducatului. Regele catolic Sigismund al III-lea Vasa a folosit aceast\u0103 pozi\u021bie pentru a ob\u021bine garantarea libert\u0103\u021bii de cult pentru catolicii din Prusia. Astfel a devenit posibil\u0103 \u0219i rena\u0219terea sanctuarului de la \u015awi\u0119ta Lipka. Cu sprijinul episcopilor catolici ai Warmiei, terenul fostei capele a fost cump\u0103rat de Stefan Sadorski, secretar al regelui Poloniei, iar \u00een 1619 a fost consacrat\u0103 aici o nou\u0103 capel\u0103. Pelerinii au \u00eenceput din nou s\u0103 vin\u0103, inclusiv din Warmia catolic\u0103 aflat\u0103 imediat dincolo de grani\u021b\u0103. \u00cen anii 1630, sanctuarul a fost \u00eencredin\u021bat iezui\u021bilor. Alegerea nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Ordinul iezuit se afla \u00een prima linie a Contrareformei, mi\u0219carea prin care Biserica Catolic\u0103 r\u0103spundea expansiunii protestantismului nu numai prin doctrin\u0103, ci \u0219i prin educa\u021bie, misiuni, pelerinaje \u0219i o art\u0103 menit\u0103 s\u0103 impresioneze \u0219i s\u0103 emo\u021bioneze. \u015awi\u0119ta Lipka devenea astfel ceva mai mult dec\u00e2t un simplu loc de pelerinaj. A ajuns s\u0103 fie un important centru catolic \u00eentr-un teritoriu predominant protestant, alimentat permanent de apropierea Warmiei catolice. Capela din 1619 a devenit \u00een cele din urm\u0103 prea mic\u0103 pentru num\u0103rul pelerinilor. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea, iezui\u021bii au \u00eenceput construirea marelui ansamblu pe care \u00eel vedem ast\u0103zi. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pus\u0103 \u00een 1687, iar aceasta a fost consacrat\u0103 \u00een 1693. Au urmat galeriile cu arcade, capelele de col\u021b, m\u0103n\u0103stirea \u0219i spectaculoasa decora\u021biune interioar\u0103, realizat\u0103 \u00een mai multe etape \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Barocul exuberant de la \u015awi\u0119ta Lipka nu este, prin urmare, doar o alegere estetic\u0103. Decora\u021bia pictat\u0103 \u00een tehnica quadratura, specific\u0103 barocului, \u00een care perspectiva creeaz\u0103 iluzia unor elemente arhitecturale care \u00een realitate nu exist\u0103, altarele, sculpturile, muzica \u0219i extraordinara org\u0103 cu figuri mobile trebuie privite \u0219i \u00een contextul Contrareformei. Arta trebuia s\u0103-l cople\u0219easc\u0103 pe pelerin, s\u0103-i vorbeasc\u0103 sim\u021burilor \u0219i s\u0103 transforme credin\u021ba \u00eentr-o experien\u021b\u0103. Iar vechea legend\u0103 nu a fost uitat\u0103. Teiul cu Fecioara \u0219i Pruncul reapare chiar \u00een decorul fa\u021badei, amintind de copacul \u00een care, cu c\u00e2teva secole \u00eenainte, ar fi fost a\u0219ezat\u0103 prima statuet\u0103 miraculoas\u0103. Leg\u0103tura dintre \u015awi\u0119ta Lipka \u0219i Warmia catolic\u0103 a c\u0103p\u0103tat \u0219i o form\u0103 vizibil\u0103 \u00een peisaj. \u00cen anii 1730, de-a lungul vechiului drum de pelerinaj dintre Reszel \u0219i \u015awi\u0119ta Lipka au fost ridicate cincisprezece capele baroce, corespunz\u00e2nd celor cincisprezece mistere tradi\u021bionale ale Rozariului. Cele mai multe se afl\u0103 \u0219i ast\u0103zi de-a lungul \u0219oselei, alternativ pe cele dou\u0103 laturi ale drumului, numai ultimul tronson al vechiului traseu de pelerinaj, cu dou\u0103 dintre capele, se desprinde de \u0219oseaua modern\u0103 \u0219i continu\u0103 prin p\u0103dure. Astfel, \u00eentr-un singur loc se suprapun aproape cinci secole de istorie a regiunii: Prusia teutonic\u0103 \u0219i catolic\u0103, Reforma \u0219i na\u0219terea Prusiei Ducale protestante, influen\u021ba politic\u0103 a Poloniei, vecin\u0103tatea Warmiei catolice \u0219i ofensiva artistic\u0103 a Contrareformei iezuite. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Unul dintre avantajele unui circuit prin Europa este zborul scurt. Din Bucure\u0219ti p\u00e2n\u0103 la Var\u0219ovia abia ai timp s\u0103 te dezmetice\u0219ti \u0219i s\u0103 ron\u021b\u0103i micul pateu \u2014 la alegere, s\u0103rat sau dulce \u2014 cu care LOT \u00ee\u0219i trateaz\u0103 invariabil oaspe\u021bii. \u00cen mai pu\u021bin de dou\u0103 ore ajungi la destina\u021bie. La aeroport ne-a preluat Robert, \u0219oferul care ne-a purtat prin toat\u0103 Polonia \u00een cele unsprezece zile ale excursiei. Un personaj foarte ciudat. Nu era deloc prietenos \u0219i abia morm\u0103ia c\u00e2te un r\u0103spuns, dar \u0219i-a f\u0103cut treaba impecabil. Cum ghidul nostru rom\u00e2n era cam tare de ureche, a\u0219 putea spune c\u0103 cei doi oameni care trebuiau s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de noi aveau fiecare c\u00e2te o mic\u0103 problem\u0103: unul cu emisia, cel\u0103lalt cu recep\u021bia. Din fericire, aceste mici neajunsuri nu ne-au \u00eencurcat deloc socotelile. Cum agen\u021bia DAL Travel are obiceiul s\u0103 aleag\u0103 zboruri diminea\u021ba devreme, \u00eenainte de pr\u00e2nz eram deja instala\u021bi \u00een autocar \u0219i gata de drum. Chiar din prima zi aveam dou\u0103 obiective de atins. Am pornit-o a\u0219adar spre nord \u0219i, dup\u0103 trei-patru ore de mers, am ajuns la sanctuarul din \u015awi\u0119ta Lipka. Complexul m-a dus cu g\u00e2ndul la cel de la Maria Radna, de la noi. Aceea\u0219i biseric\u0103 imens\u0103, cu dou\u0103 turle \u00eenalte, construite parc\u0103 anume pentru a fi v\u0103zute de departe, l\u00e2ng\u0103 un s\u0103tuc care altminteri nu anun\u021b\u0103 nimic spectaculos. Teiul din legenda locului apare pretutindeni: pe poarta grea de la intrare, pe fronton \u0219i \u00een biseric\u0103, unde imaginea Mariei st\u0103 coco\u021bat\u0103 \u00eentr-un copac de metal. Interiorul este cople\u0219itor. Cu greu g\u0103se\u0219ti un centimetru de tencuial\u0103 r\u0103mas neornamentat. Orga este \u00eens\u0103 sarea \u0219i piperul locului. Aceasta nu se mul\u021bume\u0219te s\u0103 c\u00e2nte. \u00cen timpul demonstra\u021biilor pune \u00een mi\u0219care o mul\u021bime de statuete: \u00eengera\u0219i care agit\u0103 clopo\u021bei, doi \u00eengeri cu trompete \u0219i c\u00e2teva stelu\u021be care se rotesc. \u00cen plus, coco\u021ba\u021bi \u00een v\u00e2rful unor st\u00e2lpi, Fecioara Maria \u0219i Arhanghelul Gabriel \u00ee\u0219i dau bine\u021be \u00eentr-o perpetu\u0103 Bun\u0103vestire. Nu \u00eemi era foarte clar cine comand\u0103 toate aceste mi\u0219c\u0103ri. Tot organistul? Se pare c\u0103 da, tot el porne\u0219te mecanismul, dar m\u0103car nu trebuie s\u0103 dirijeze separat fiecare \u00eengera\u0219. D\u0103 drumul \u00eentregului alai, iar mecanismul \u00ee\u0219i vede singur de treab\u0103. Bietul om, nu \u00eei ajung claviaturile pentru m\u00e2ini \u0219i pedalierul pentru picioare, mai trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u0219care \u0219i teatrul de p\u0103pu\u0219i de deasupra. Spre norocul nostru, am prins o demonstra\u021bie a orgii. Organistul a interpretat c\u00e2teva buc\u0103\u021bi ale c\u0103ror nume nu le-am \u00een\u021beles, fiindc\u0103 au fost prezentate numai \u00een polonez\u0103. Ultima pies\u0103 a ie\u0219it \u00eens\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103, a\u0219a c\u0103 a fost musai s\u0103 o \u00eentreb pe ghida local\u0103 care ne-a \u00eenso\u021bit despre ce era vorba. Melodia suna foarte patriotic. Era Po\u017cegnanie Ojczyzny \u2014 R\u0103mas-bun patriei \u2014, o polonez\u0103 atribuit\u0103 unui domn pe nume Micha\u0142 Kleofas Ogi\u0144ski ce a fost nu doar compozitor, ci \u0219i diplomat \u0219i om politic al Republicii celor Dou\u0103 Na\u021biuni. A luptat \u00een Insurec\u021bia lui Ko\u015bciuszko, iar dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea acesteia a plecat \u00een exil. Potrivit pove\u0219tii cunoscute, atunci, \u00een 1794, a compus aceast\u0103 polonez\u0103 ca pe un r\u0103mas-bun adresat patriei sale. Nu era greu s\u0103-i sim\u021bi melancolia. Polonia tocmai suferise dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u021biri, iar peste numai un an urma s\u0103 dispar\u0103 cu totul de pe harta Europei. Un domn din public s-a ridicat \u00een picioare \u0219i s-a \u00eentors cu fa\u021ba spre org\u0103 c\u00e2nd a \u00eenceput melodia. Nu \u0219tiu dac\u0103 dintr-un puseu de patriotism sau pentru c\u0103 \u0219tia c\u0103 era ultima pies\u0103 \u0219i se preg\u0103tea de plecare. Oricum, acesta a fost primul meu contact cu leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 dintre patriotismul polonez \u0219i Biserica Catolic\u0103. \u00cen anii \u00een care Polonia a disp\u0103rut ca stat, bisericile au r\u0103mas printre pu\u021binele locuri \u00een care s-au putut p\u0103stra limba, istoria \u0219i memoria na\u021bional\u0103. Pe parcursul c\u0103l\u0103toriei am g\u0103sit pretutindeni urmele acestei leg\u0103turi: pl\u0103ci cu numele regilor, oamenilor politici, poe\u021bilor, r\u0103scula\u021bilor, solda\u021bilor \u0219i victimelor r\u0103zboaielor, \u00een\u0219irate pe pere\u021bii bisericilor \u0219i catedralelor. Uneori nu mai \u0219tiam dac\u0103 am intrat \u00eentr-un l\u0103ca\u0219 de cult sau \u00eentr-un mic panteon al istoriei poloneze. Biserica este \u00eenconjurat\u0103 pe toate laturile de un claustru care seam\u0103n\u0103 cu un zid de cetate. La cele patru col\u021buri, galeria se l\u0103rge\u0219te \u00een capele ceva mai \u00eenc\u0103p\u0103toare. O mare parte a pere\u021bilor este acoperit\u0103 cu picturi murale realizate \u00een aceea\u0219i tehnic\u0103 quadratura, care prelunge\u0219te prin culoare arhitectura real\u0103 \u0219i \u00ee\u021bi \u00een\u0219al\u0103 ochiul. Pictura nu acoper\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentregul claustru \u0219i, oricum, nu se apropie de bog\u0103\u021bia interiorului bisericii. \u00cenainte de plecare am mai avut ceva timp la dispozi\u021bie \u0219i m-am \u00eenv\u00e2rtit pu\u021bin prin jurul sanctuarului. A\u0219a am descoperit izvorul din care pelerinii luau odinioar\u0103 ap\u0103, convin\u0219i c\u0103 avea puteri t\u0103m\u0103duitoare. Este pomenit \u00eentr-o cronic\u0103 \u00eenc\u0103 din 1698, iar \u00een 1732 deasupra lui s-a construit un foi\u0219or. Cel vechi a disp\u0103rut \u00eentre timp iar foi\u0219orul pe care l-am v\u0103zut eu era aproape nou-nou\u021b. A fost reconstruit \u00een 2025, dup\u0103 fotografii \u0219i documente de epoc\u0103. Tot prin apropiere am dat \u0219i peste prima statuie a lui Ioan Paul al II-lea din aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie. Nu \u0219tiam \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 urma s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu el aproape pretutindeni prin Polonia. De fapt, nici aici papa nu era singur, ci \u00eel avea al\u0103turi pe cardinalul Stefan Wyszy\u0144ski. Monumentul aminte\u0219te ceremonia din 1968, c\u00e2nd Wyszy\u0144ski a \u00eencoronat imaginea Maicii Domnului de la \u015awi\u0119ta Lipka, iar cardinalul Karol Wojty\u0142a, viitorul pap\u0103, a celebrat slujba. Mai t\u00e2rziu, ajuns Ioan Paul al II-lea, Wojty\u0142a a acordat bisericii titlul de bazilic\u0103 minor\u0103. 00"}