{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sigiriya - &#127473;&#127472; Sri Lanka - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"dI4LHSgq0O\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sigiriya\/\">Sigiriya<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sigiriya\/embed\/#?secret=dI4LHSgq0O\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sigiriya&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"dI4LHSgq0O\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/2018-01-02-0771-coperta.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Mar\u021bi 2 ianuarie. La 4 diminea\u021ba s-a dat startul excursiei ce-avea s\u0103 m\u0103 duc\u0103 \u00een Sigiriya \u0219i Dambulla, limita nordic\u0103 pe care am atins-o \u00een Sri Lanka. Cam 200 km de parcurs cu ma\u0219ina, \u00een aproximativ 4 ore. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-un anumit punct drumul a fost acela\u0219i cu cel pe care l-am f\u0103cut spre Kandy, dup\u0103 care am cotit-o spre nord. Intram \u00een zona rezervoarelor construite acum 2000 de ani de regii perioadei de aur a istoriei regatului lankez. Anuradhapura, prima capital\u0103, nu era foarte departe \u0219i nici Polonnaruwa, a doua capital\u0103. Din p\u0103cate n-am ajuns la nici una din ele ( de data asta ). Intram \u00een zona marilor c\u00e2mpii din nord unde peisajul \u00eencepea s\u0103 se aplatizeze, planta\u021biile de palmieri \u0219i arbori de cauciuc l\u0103sau locul planta\u021biilor de cocotieri \u0219i mango iar orez\u0103riile deveneau parc\u0103 din ce \u00een ce mai \u00eentinse \u0219i mai str\u0103lucitoare. Priyantha, \u00eenso\u021bitorul meu din acea zi, mi-a povestit c\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 elefan\u021bii \u0219i s\u0103tenii duc un r\u0103zboi surd unii cu ceilal\u021bi. Toate ar fi bune \u0219i frumoase dac\u0103 elefan\u021bii nu ar intra pe culturile oamenilor sau dac\u0103 oamenii nu ar pune bariere agricole pe rutele str\u0103vechi ale elefan\u021bilor. Budi\u0219tii au \u00een general un mare respect pentru toate vie\u021buitoarele p\u0103m\u00e2ntului, \u00eens\u0103\u0219i religia \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 nu le fac\u0103 r\u0103u. Prietenia se termin\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2nd interesele sunt amenin\u021bate. \u00centre oameni \u0219i elefan\u021bi se duce o b\u0103t\u0103lie continu\u0103 pentru supravie\u021buire. Situa\u021bia asta ambivalent\u0103, un amestec de pre\u021buire \u0219i inamici\u021bie se vede \u0219i pe margine de drum. \u00cen zona&nbsp;Sigiriyei am z\u0103rit ni\u0219te co\u0219uri haioase a\u0219ezate \u00een fa\u021ba fiec\u0103rei case din satele prin care am trecut.&nbsp;Priyantha mi-a spus c\u0103 sunt specifice acestei zone \u0219i c\u0103 se construiesc doar la \u00eenceput de an. \u00cen ele se pun flori sau gr\u0103m\u0103joare cu m\u00e2ncare, de obicei orez, ca ofrand\u0103 pentru zeul Ganesha cel cu cap de elefant. \u00cemi arat\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i o c\u0103su\u021b\u0103 construit\u0103 \u00een copac, la margine de orez\u0103rie, unde-\u0219i petrece proprietarul nop\u021bile pentru a alunga elefan\u021bii \u00een cazul \u00een care dau iama prin cultur\u0103. Vizita Ajun\u0219i la por\u021bile vechiului ora\u0219 Sigiriya, am fost luat\u0103 \u00een primirea de un ghid local&nbsp; ce-avea s\u0103-mi povesteasc\u0103 istoriile locului \u0219i-avea s\u0103 m\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 p\u00e2n\u0103 sus, \u00een v\u00e2rful St\u00e2ncii Leului &#8211; a\u0219a s-ar traduce numele. Aveam de urcat 1200 de trepte ( cam abrupte ) cu 200 m diferen\u021b\u0103 de nivel. O condi\u021bie fizic\u0103 mai bunicic\u0103 ar fi fost binevenit\u0103, mi-am cam dat duhul p\u00e2n\u0103 am ajuns sus. Ghidul mi-a dezv\u0103luit de la bun \u00eenceput planul de b\u0103taie. Avea s\u0103-mi explice mai \u00eent\u00e2i c\u00e2te ceva despre locurile pe l\u00e2ng\u0103 care treceam iar apoi sus avea s\u0103-mi spun\u0103 \u0219i povestea lui&nbsp;Kashyapa, singurul rege ce-a domnit din v\u00e2rful st\u00e2ncii ro\u0219ii de la&nbsp;Sigiriya. \u00cen m\u0103sura \u00een care \u00eemi amintesc am s\u0103 \u00eencerc s\u0103 transmit \u0219i eu mai departe ce-am \u00eenv\u0103\u021bat. Am re\u021binut \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 efort \u0219i cu mare amuzament modul \u00een care mi-au fost prezentate lucrurile.&nbsp; Ghidul meu era evident invidios pe via\u021ba dus\u0103 de regele&nbsp;Kashyapa. Povestea ce mi-a spus-o p\u0103rea 70 % legend\u0103 \u0219i doar 30 % adev\u0103r istoric. Dar nu m-am sup\u0103rat deloc, \u00eemi convine de minune acest tip de abordare. Concluzia lui a fost: &#8222;Kashyapa a fost rege aici doar 18 ani, timp \u00een care a \u0219i amenajat locurile. Dar ce via\u021b\u0103 frumoas\u0103 a mai tr\u0103it &#8230; ca \u00een rai !!!&#8221; Am \u00eenceput s\u0103 num\u0103r treptele imediat ce-am trecut de al doilea \u0219an\u021b cu ap\u0103 ce \u00eenconjura pe vremuri cetatea, un obstacol \u00een plus construit \u00een fa\u021ba du\u0219manilor. Se spune c\u0103 primul \u0219an\u021b era umplut cu nisipuri mi\u0219c\u0103toare. Al doilea fusese pe vremuri plin cu crocodili. \u00cen spatele lui se ridicau \u00eenalte zidurile cet\u0103\u021bii. N-a mai r\u0103mas mare lucru din ele. Imediat \u00een spatele zidurilor \u00eencepea \u0219i raiul construit de rege. La \u00eenceput am \u00eent\u00e2lnit gr\u0103dini pline cu lacuri artificiale \u0219i f\u00e2nt\u00e2ni arteziene, un mic Versailles de-acum 2000 de ani. Me\u0219terii ce le-au construit se pricepeau la hidraulic\u0103, erau inginerii epocii de aur \u00een care s-au construit marile rezervoare. Nu toate gr\u0103dinile au fost excavate a\u0219a c\u0103 arheologii mai au mult de muncit \u00een Sigiriya. Din aceste gr\u0103dini se deschide cea mai frumoas\u0103 perspectiv\u0103 asupra St\u00e2ncii Leului. Accesul la palatul din v\u00e2rful st\u00e2ncii se putea face dup\u0103 ce treceai prin trei por\u021bi: a Elefantului, a Cobrei \u0219i a Leului. Am trecut \u0219i noi prin toate, nu neap\u0103rat \u00een aceast\u0103 ordine. A urmat apoi vizita \u00een gr\u0103dina cu bolovani. Ghidul mi-a povestit c\u0103 \u00een grotele s\u0103pate la baza st\u00e2ncilor erau amenajate \u00een vremurile de demult chilii ale c\u0103lug\u0103rilor budi\u0219ti ce aleseser\u0103 s\u0103 caute Nirvana \u00een s\u0103lb\u0103ticie. Ora\u0219ul regelui Kashyapa a fost doar un intermezzo \u00een lunga istorie a locului. \u00cen perioada 300 \u00ee.e.n. &#8211; 1100 e.n. Sigiriya a apar\u021binut c\u0103lug\u0103rilor. Dup\u0103 ce-am ie\u0219it din gr\u0103dina cu bolovani a \u00eenceput greul. \u00cen prima por\u021biune a urcu\u0219ului a mai fost cum a fost, sc\u0103rile erau de piatr\u0103 \u0219i chiar dac\u0103 erau cam \u00eenalte, ofereau un oare\u0219icare confort. Mai apoi ne-am c\u0103\u021b\u0103rat pe schele metalice ce urcau abrupt pe st\u00e2nca vertical\u0103. Ghidul mi-a spus c\u0103 regele nu cobora niciodat\u0103 pe jos, era purtat \u00een spinare sau \u00een lectici de c\u0103tre sclavi. Mi-a mai povestit cum&nbsp;calcarul sc\u0103rilor str\u0103luce\u0219te alb \u00een nop\u021bile cu lun\u0103 plin\u0103&#8230; Ca \u00een pove\u0219ti, ce mai. Drumul ne-a condus apoi pe l\u00e2ng\u0103 frescele ce-au dus faima Sigiriyei peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri. \u00cen ziua de azi Fecioarele-Iele sunt protejate \u00een spatele unei cortine \u0219i nu-\u0219i mai arat\u0103 nurii \u00een dep\u0103rt\u0103ri. Din p\u0103cate nu am avut voie s\u0103 le fac fotografii. Ne-am continuat drumul de-a lungul Peretelui Oglind\u0103. Acum n-ai da doi bani pe el. Pe vremuri \u00eens\u0103 era lustruit ca o oglind\u0103 \u0219i r\u0103sfr\u00e2ngea imaginea altor Fecioare plutind pe nori, desenate pe peretele opus. Se poveste\u0219te c\u0103 pe st\u00e2ncile&nbsp;&nbsp;Sigiriyei se \u00een\u0219iruiau pe vremuri 500 de fecioare, tot at\u00e2tea c\u00e2te concubine avea regele. Au supravie\u021buit doar 13 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Peretele Oglind\u0103 e interesant \u0219i dintr-un alt punct de vedere. Pe el au fost scrijelite poeme \u00eenc\u0103 de-acum 1500 de ani. Un profesor de lingvistic\u0103,\u00a0Senerat Paranavitana pe numele lui, a avut r\u0103bdare \u0219i-a descifrat sute de mesaje pe care le-a publicat apoi \u00eentr-o carte. Mai toate sunt g\u00e2nduri de apreciere a frumuse\u021bii Fecioarelor. La cap\u0103tul Zidului Oglind\u0103 am dat de Poarta Leului. Pe vremuri exista aici o construc\u021bie imens\u0103 sub forma unui leu a\u0219ezat \u0219i drumul \u00een cetate trecea prin gura \u0219i g\u00e2tlejul lui. Azi doar labele i-au mai r\u0103mas. Urcu\u0219ul ce-a urmat a fost cel mai dificil, noroc c\u0103 mult\u0103 lume se oprea s\u0103-\u0219i mai trag\u0103 sufletul. Din palatul ce exista pe vremuri \u00een v\u00e2rful st\u00e2ncii n-a mai r\u0103mas mare lucru, dar cu pu\u021bin\u0103 imagina\u021bie \u00ee\u021bi po\u021bi da seama c\u0103 era deosebit. \u00cen schimb priveli\u0219tea ce se \u00eentindea \u00een fa\u021ba noastr\u0103 \u00ee\u021bi r\u0103spl\u0103tea pe deplin efortul. Sigiryia se afl\u0103 \u00een mijlocul Triunghiului de Aur pe care-l formeaz\u0103 pe hart\u0103 vechile capitale ale Sri Lank\u0103i. Dup\u0103 ce m-am s\u0103turat de f\u0103cut fotografii, m-am a\u0219ezat la umbra unui copac generos pentru a asculta povestea regelui&nbsp;Kashyapa. Care spune cam a\u0219a ( \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de opinia mea, evident partinic\u0103) &#8230; Povestea A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103 c\u0103 de n-ar fi nu s-ar povesti, cam pe la anul 470 al erei noastre, un rege pe nume Dhatusena ce domnea pe-o insul\u0103 \u00een form\u0103 de lacrim\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtatul Ocean Indian.&nbsp;Dhatusena acesta era un rege foarte gospodar. Pe timpul domniei lui au fost construite nu mai pu\u021bin de 18 rezervoare, spre marea mul\u021bumire a supu\u0219ilor s\u0103i, ce le foloseau ori de c\u00e2te ori zeii nu le trimiteau destul\u0103 ploaie. \u00censu\u0219i regele le considera adev\u0103rata lui bog\u0103\u021bie. Iar regele acesta avea doi feciori. Cel mai mare dintre ei se numea&nbsp;Kashyapa \u0219i se n\u0103scuse din dragostea regelui pentru una din concubinele sale. Cel mai mic se numea Moggallana \u0219i, cu toate c\u0103 nu era primul n\u0103scut, era totu\u0219i mo\u0219tenitorul tronului doar pentru c\u0103 mama lui era soa\u021ba cu s\u00e2nge nobil a lui&nbsp;Dhatusena \u0219i nu o femeie oarecare. Povestea mai spune c\u0103 regele acesta avea \u0219i o fiic\u0103 pe care o m\u0103ritase cu Migara, fiul surorii sale, ce era \u0219i comandantul suprem al armatei. De c\u00e2nd e lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul exista a\u0219adar obiceiul p\u0103str\u0103rii puterii \u00een familie. \u0218i tot de c\u00e2nd e lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul toate nenorocirile ce-au urmat au fost atribuite ciorov\u0103ielii dintre femei. La un moment dat fiica regelui s-a certat cu m\u0103tu\u0219a ei iar regele Dhatusena a \u021binut partea fiicei sale. \u00centr-un acces de furie \u0219i-a condamnat sora la moarte. Migara, ca orice b\u0103rbat ce se respect\u0103, s-a dat de partea mamei, dar nu pe fa\u021b\u0103 ca s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 \u0219i el capul. S-a transformat \u00eentr-un adev\u0103rat Iago \u0219i n-a avut lini\u0219te p\u00e2n\u0103 nu s-a r\u0103zbunat. Prima mi\u0219care a fost s\u0103-l \u00eenvenineze pe&nbsp;Kashyapa \u00eempotriva tat\u0103lui s\u0103u \u0219i al fratelui mo\u0219tenitor de drept al regatului. L-a \u00eendemnat s\u0103 porneasc\u0103 r\u0103zboi \u00eempotriva lor \u0219i s\u0103 preia puterea. Zis \u0219i f\u0103cut,&nbsp;Dhatusena a pierdut b\u0103t\u0103lia \u0219i a fost luat prizonier.&nbsp;Moggallana a reu\u0219it s\u0103 scape \u0219i s-a refugiat \u00een regatele tamile din sudul Indiei, unde s-a apucat s\u0103 str\u00e2ng\u0103 o nou\u0103 armat\u0103. Dar r\u0103zbunarea lui Migara nu se \u00eencheiase, Dhatusena era \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Urm\u0103torul pas a fost s\u0103-i \u0219opteasc\u0103 lui&nbsp;Kashyapa c\u0103 tat\u0103l s\u0103u avea \u00eengropat\u0103 pe undeva o comoar\u0103 nem\u0103surat\u0103, de care noul rege n-avea habar. M\u00e2nios,&nbsp;Kashyapa i-a cerut socoteal\u0103 tat\u0103lui s\u0103u.&nbsp;Dhatusena \u0219i-a condus fiul pe marginea celui mai mare rezervor pe care \u00eel construise \u0219i i-a spus c\u0103 aceasta e cea mai mare bog\u0103\u021bie pe care o are. Dar&nbsp;Kashyapa nu l-a crezut \u0219i \u00eennebunit de furie a poruncit ca tat\u0103l s\u0103u s\u0103 fie \u00eengropat de viu \u00een zidul barajului. Toate aceste groz\u0103vii n-au ajutat deloc la cre\u0219terea popularit\u0103\u021bii lui&nbsp;Kashyapa. De frica supu\u0219ilor s\u0103i nemul\u021bumi\u021bi \u0219i de frica fratelui s\u0103u ce aduna oaste tamil\u0103 \u00een India \u0219i se preg\u0103tea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pentru a-\u0219i rec\u00e2\u0219tiga tronul, noul rege s-a refugiat la sud, \u00een Sigiriya. Aici avea s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 o cetate inexpugnabil\u0103 \u0219i avea s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 plin\u0103 de pl\u0103ceri timp de 18 ani. Dar karma l-a prins \u00een cele din urm\u0103 \u0219i i-a dat dup\u0103 fapt\u0103 \u0219i r\u0103splat\u0103. Povestea mai spune c\u0103 la vederea o\u0219tilor lui\u00a0Moggallana,\u00a0Kashyapa n-a vrut s\u0103 se ascund\u0103 \u00een spatele zidurilor citadelei sale ci a cobor\u00e2t s\u0103 lupte viteje\u0219te c\u0103lare pe un elefant. Din p\u0103cate elefantului i-a alunecat un picior pe iarba umed\u0103 \u0219i a dat ni\u021bel \u00eenapoi. O\u0219tenii au crezut c\u0103 regele se retrage \u0219i au luat-o la fug\u0103. R\u0103mas singur pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie, Kashyapa a preferat s\u0103 se sinucid\u0103 c\u0103z\u00e2nd \u00een propria arm\u0103. \u0218i astfel au luat sf\u00e2r\u0219it vremurile de glorie ale Sigiriyei.&nbsp;Moggallana a d\u0103ruit ora\u0219ul c\u0103lug\u0103rilor \u0219i s-a \u00eentors la Anuradhapura. M\u0103n\u0103stirea a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1100 dup\u0103 care a fost abandonat\u0103. Ruinele au fost redescoperite abia \u00een anul 1828, de c\u0103tre englezi. Toate cele istorisite mai devreme n-au fost \u00een totalitate inven\u021bii ale ghidului meu plin de imagina\u021bie, ci au fost \u00eenscrise ca atare \u00een&nbsp;Chulavamsa \u0219i Mahavamsa, vechile cronici lankeze ce consemneaz\u0103 ispr\u0103vile regilor ce-au domnit \u00een Sri Lanka de-a lungul timpului. Poezii Nu m\u0103 las\u0103 inima s\u0103 \u00eenchei povestea asta f\u0103r\u0103 s\u0103 adaug fotografii ale Ielelor pictate pe st\u00e2ncile Sigiriyei \u0219i f\u0103r\u0103 a \u00een\u0219ira c\u00e2teva poezioare zg\u00e2riate pe Peretele Oglind\u0103. Frescele le-am v\u0103zut cu ochii mei \u0219i le-am admirat \u00eendeaproape. Unii spun c\u0103 sunt pictate aici cele 500 de concubine ale regelui. Al\u021bii sunt de p\u0103rere c\u0103 Fecioarele nu sunt reprezent\u0103ri ale unor fiin\u021be omene\u0219ti ci ale unor duhuri ale locurilor invocate de c\u0103tre&nbsp;Kashyapa pentru a-i veni \u00een ajutor \u00een vremuri de r\u0103stri\u0219te. Am v\u0103zut \u0219i poezioarele scrijelite pe pere\u021bi, \u00een frumoasele slove dolofane ale limbii pali sau singala. Dar de \u00een\u021beles &#8230; n-am \u00een\u021beles niciuna. De aceea am s\u0103 \u00een\u0219ir c\u00e2teva traduceri pe care le-am g\u0103sit cu chiu cu vai pe internet. Dac\u0103 trombonesc ele, trombonesc \u0219i eu. Fete cu lan\u021buri de aur pe piept m\u0103 cheam\u0103 cu un semn. Acum, dup\u0103 ce-am v\u0103zut aceste splendide femei, raiul nu m\u0103 mai atrage \u00een nici un fel. Vorbim dar ele nu r\u0103spund, Aceste doamne ale muntelui Nu vor nici m\u0103car s\u0103 clipeasc\u0103. Fecioara cu piele aurie mi-a ademenit ochii \u0219i mintea Pieptul ei frumos m-a dus cu g\u00e2ndul la o leb\u0103d\u0103 \u00eemb\u0103tat\u0103 cu nectar. Tinere\u021bea..."}