{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"O zi \u0219i o noapte \u00een Sevilla","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"7grB2J4QTj\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sevilla\/\">Sevilla<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sevilla\/embed\/#?secret=7grB2J4QTj\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sevilla&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"7grB2J4QTj\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/2015-10-10-130-Sevilla-cristo-de-las-tres-caidas-triana.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Sevilla ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu zumzetul \u0219i agita\u021bia unui mare ora\u0219. Am ajuns&nbsp;vineri spre sear\u0103, lumea se preg\u0103tea de weekend, a\u0219a c\u0103 ne a\u0219teptam la o mare aglomera\u021bie. C\u00e2t timp am r\u0103mas pe bulevardele principale, a fost cum a fost, dup\u0103 aceea am dat de belea. Am intrat \u00een ora\u0219 pe Avenida de la Paz , un ditamai bulevardul cu multe benzi de circula\u021bie \u0219i-am tot cotit-o spre st\u00e2nga, unde ne spunea harta c-ar fi centrul Sevillei. Pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiam de \u021bint\u0103 drumul se tot \u00eengusta p\u00e2n\u0103 ce-a ajuns la dimensiunea unei am\u0103r\u00e2te de str\u0103du\u021be de l\u0103\u021bimea unei ma\u0219ini. Abia de mai \u00eenc\u0103pea \u0219i-un pieton pe marginea lui. Ne-am &nbsp;postat \u0219i noi \u00een coada unui \u0219ir indian, dup\u0103 unii ce p\u0103reau c\u0103 \u0219tiu ce fac. Aici nu mai era cale&nbsp;de \u00eentoarcere. Harta de pe telefon ame\u021bise \u0219i ea cu totul, nu voia nicicum s\u0103 ne scoat\u0103 \u00een cale o parcare. Fuseser\u0103m prevenite c\u0103 \u00een Sevilla parcarea e o problem\u0103, ne a\u0219teptam s\u0103 b\u00e2jb\u00e2im serios p\u00e2n\u0103 s\u0103 g\u0103sim ceva convenabil. Norocul nostru a venit de la un \u0219ofer ce \u00een\u021bepenise traficul pe c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103-\u0219i scoat\u0103 ma\u0219ina \u00een drum. P\u00e2n\u0103 s\u0103 termine el manevrele am apucat s\u0103 z\u0103rim semnul salvator, \u0219i verde, al parc\u0103rii&nbsp;Mercado El Arenal. N-am stat prea mult pe g\u00e2nduri, am intrat \u0219i am r\u0103suflat u\u0219urate. Dup\u0103 ce-am z\u0103rit&nbsp;pe hart\u0103 bulina ce ne ar\u0103ta unde ne aflam, ne-am felicitat \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Mai bine nici c\u0103 se putea. Acum urma s\u0103 trecem \u0219i de-a doua piatr\u0103 de \u00eencercare, \u00eent\u00e2lnirea cu gazda noastr\u0103 sevillian\u0103. Punctul de \u00eent\u00e2lnire, pia\u021ba catedralei l\u00e2ng\u0103 un c\u00e2nt\u0103re\u021b la chitar\u0103 \u0219i un copac stufos. Am g\u0103sit pia\u021ba, am g\u0103sit c\u00e2nt\u0103re\u021bul &#8230; doar c\u0103 era altul, n-am g\u0103sit copacul. Dar a fost cu happy end p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, am fost pescuite din drum \u0219i depozitate la re\u0219edin\u021b\u0103.&nbsp;Pup\u0103turile, pove\u0219tile, trasul sufletului, admirarea re\u0219edin\u021bei au durat ceva timp, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 apusul soarelui. Numai bine pentru a ne alinia la obiceiurile locului. Aici via\u021ba \u00eencepe abia dup\u0103 ora 10 seara. Am pornit la drum t\u00e2rziu.&nbsp;Ne-am \u00eendreptat \u00eent\u00e2i spre Guadalquivir, r\u00e2ul de pe malurile c\u0103ruia plecau cor\u0103biile spre America, pentru a vedea ora\u0219ul oglindindu-se \u00een apele lui \u00eentunecate. C\u00e2ndva Sevilla era singurul ora\u0219 autorizat s\u0103 fac\u0103 comer\u021b cu Lumea Nou\u0103, iar faleza pe care&nbsp;ne plimbam noi acum erau docurile unui port frem\u0103t\u0103tor. Am trecut pe l\u00e2ng\u0103 Torro del Oro, ce acum p\u0103rea de argint datorit\u0103 luminilor din reflectoare. Am f\u0103cut \u0219i plimbarea, considerat\u0103 obligatorie, pe Puente de Triana, pentru a vedea \u00een zare o Sevilla plin\u0103 de lumin\u0103. Dup\u0103 care ne-am retras strategic \u00een El barrio del Arenal pentru a \u00eencerca buc\u0103t\u0103ria autohton\u0103. \u0218i, bine\u00een\u021beles, un spectacol de flamenco. Mai aveam pu\u021bin \u0219i ne prindea r\u0103s\u0103ritul&nbsp;pe str\u0103zi. La culcare, stelele str\u0103luceau pe cer. Diminea\u021ba \u00eens\u0103 ne-a \u00eent\u00e2mpinat mohor\u00e2t\u0103, cu o ploaie s\u00e2c\u00e2itoare \u0219i nehot\u0103r\u00e2t\u0103 ce nu ne-a dat pace de-a lungul \u00eentregii zile. Sporadic, soarele mai \u00eempr\u0103\u0219tia norii de pe cer, dar nu i-a biruit cu totul. Programul, autostabilit, al zilei cuprindea o vizit\u0103 la Alcazar, la Catedral\u0103, \u00een pia\u021ba Spaniei \u0219i ce ne mai ie\u0219ea \u00een cale. Am \u00eenceput cu Alcazarul pentru c\u0103 se deschidea mai devreme \u0219i pentru c\u0103 nimeriser\u0103m \u00een preajma Puert-ei del Leon tocmai c\u00e2nd coada de la intrare \u00eencepea s\u0103 se formeze. Am trecut prin&nbsp;Sala Justi\u021biei \u0219i prin Patio del Yeso, r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale vechiului palat al dinastiei almohazilor marocani,&nbsp;Al-Muwarak. Am vizitat&nbsp;apoi Sala Amiralilor ce ne-a \u00eent\u00e2mpinat, surprinz\u0103tor, cu o colec\u021bie de evantaie. M\u0103car \u00een Sala Comer\u021bului am z\u0103rit blazonul lui Cristofor Columb. Dar ce era mai frumos de-abea acum \u00eencepea, palatul \u00een stil mudejar a lui Pedro I. Surprinz\u0103tor, pentru mine cel pu\u021bin, palatul a fost construit la ordinele lui Pedro I regele catolic al Castiliei \u0219i Leonului ,&nbsp;nu la ordinul unui calif musulman. Pedro acesta a fost un fel de Vlad \u021aepe\u0219 spaniol. C\u0103s\u0103pea \u00een st\u00e2nga \u0219i-ndreapta baronii \u0219i castelanii ce-i erau potrivnici, se b\u0103tea cu propii fra\u021bi pentru tron. Contemporanii l-au numit cel Crud. Urma\u0219ii i-au mai \u00eendulcit reputa\u021bia \u0219i i-au dat supranumele de cel Drept. \u00centre dou\u0103 b\u0103t\u0103lii \u00eens\u0103, a avut timp s\u0103 adune din \u00eentreaga Spanie cei mai buni me\u0219teri \u0219i s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 \u00een Sevilla o re\u0219edin\u021b\u0103 demn\u0103 de un mare rege. \u0218i&nbsp;cum cei mai renumi\u021bi arhitec\u021bi \u0219i me\u0219teri ai timpului erau&nbsp;mauri, palatul a ie\u0219it frate bun cu suratele lui&nbsp;marocane nu cu cele&nbsp;europene\u0219ti. Ca o parantez\u0103, numele &#8222;mudejar&#8221; dat stilului \u00een care e construit palatul, provine de la un cuv\u00e2nt arab care-i nume\u0219te a\u0219a pe musulmanii r\u0103ma\u0219i pe teritoriile recucerite de cre\u0219tini \u00een timpul Reconquistei. Alcazarul din Sevilla este \u0219i acum re\u0219edin\u021b\u0103 regal\u0103. La etaj, deasupra p\u0103r\u021bii turistice, sunt \u00eenc\u0103perile folosite de familia regal\u0103 spaniol\u0103 \u00een timpul vizitelor \u00een ora\u0219. Am \u00een\u021beles c\u0103 ar putea fi vizitate \u0219i ele, \u00een anumite condi\u021bii. Noi \u00eens\u0103 ne-am mul\u021bumit cu traseul c\u0103l\u0103torului obi\u0219nuit. Am trecut din \u00eenc\u0103pere \u00een \u00eenc\u0103pere, admir\u00e2nd pere\u021bii \u00eempodobi\u021bi cu stucaturi colorate \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne imagin\u0103m, f\u0103r\u0103 succes dealtfel, cum ar\u0103tau ele acum mai bine de \u0219apte sute de ani, pe vremea lui Pedro cel Crud. Dup\u0103 at\u00e2ta stucatur\u0103 cu modele complicate ne-a prins bine plimbarea prin gr\u0103dinile Alcazarului. N-ar fi stricat ni\u021bel soare, pentru a \u00eenveseli atmosfera, dar n-a fost s\u0103 fie. Am p\u0103r\u0103sit Alcazarul prin Patio de Las Banderas \u0219i ne-am \u00eendreptat gr\u0103bi\u021bi spre coada ce se \u00eencol\u0103cea \u00een jurul Catedralei din Sevilla, al doilea obiectiv pe care doream s\u0103-l vizit\u0103m. La \u00eenceput ne-am speriat ni\u021bel de lungimea cozii dar am \u00eenaintat repede \u0219i, de\u0219i p\u0103ream mul\u021bi vizitatori, odat\u0103 intra\u021bi \u00een biseric\u0103 am devenit furnicu\u021be&nbsp;insignifiante. Povestea spune c\u0103 ctitorii catedralei \u0219i-au pus \u00een minte s\u0103 fac\u0103 &#8222;o biseric\u0103 at\u00e2t de frumoas\u0103, at\u00e2t de grandioas\u0103 \u00eenc\u00e2t cei ce o vor vedea vor spune c\u0103 am fost nebuni&#8221;. \u0218i-au reu\u0219it s\u0103 ridice, ce-i drept cam \u00eentr-o sut\u0103 de ani, cea mai mare catedral\u0103 gotic\u0103 din lume. Biserica se ridic\u0103 pe locul unei foste moschei almohade, din care a r\u0103mas doar minaretul, convertit dup\u0103 reconquist\u0103 \u00een clopotni\u021b\u0103. E vestitul turn Giralda, simbolul Sevillei. Am petrecut ceva timp d\u00e2nd ocol interiorului imens al catedralei. Am c\u0103scat ochii la mul\u021bimea capelelor construite pe laturile ei, ca \u00een mai toate bisericile catolice. Am admirat corul, construc\u021bia aceea destinat\u0103 fe\u021belor simandicoase \u0219i aristocratice, ce rupe \u00een dou\u0103 nava principal\u0103 stric\u00e2nd perspectiva privitorului&nbsp;asupra altarului. Ne-am minunat \u00een fa\u021ba altarului principal \u0219i-am \u00eencercat s\u0103 deslu\u0219im &nbsp;povestea evangheliilor printre podoabele aurite \u0219i foarte, foarte complicate. Un alt punct de mare interes al catedralei e morm\u00e2ntul lui Cristofor Columb. Se pare c\u0103 e totu\u0219i cel adev\u0103rat, testele ADN certfic\u00e2nd acest lucru. Care e povestea oaselor celui ce-a (re)descoperit America? Columb a murit \u00een anul 1506 \u00een Valladolid, \u00een Spania, unde a \u0219i fost \u00eenmorm\u00e2ntat. Dar r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele lui p\u0103m\u00e2nte\u0219ti au fost la fel de c\u0103l\u0103toare precum a fost posesorul lor c\u00e2t era \u00een via\u021b\u0103. \u00cent\u00e2i au fost str\u0103mutate la m\u0103n\u0103stirea Cartuja din Sevilla la dorin\u021ba unuia din fii s\u0103i, apoi au fost trimise \u00een Santo Domingo, pe insula ce-o descoperise proprietarul lor de drept nu cu mult timp \u00een urm\u0103. Dup\u0103 ce Dominica a fost cucerit\u0103 de francezi, oasele lui Columb au plecat \u00een Havana iar de acolo s-au \u00eentors \u00een catedrala din Sevilla dup\u0103 ce Cuba \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat independen\u021ba. Bietul Columb, \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103 sute de ani de pelegrin\u0103ri. Toate bune \u0219i frumoase, dar \u00een anul 1877 a fost descoperit\u0103 \u00een catedrala din Santo Domingo o cutie de plumb inscrip\u021bionat\u0103 &#8222;Don Cristofor Columb&#8221;, fapt ce-a dus la g\u00e2ndul c\u0103 de fapt Columb nu a p\u0103r\u0103sit Lumea Nou\u0103. De-atunci exist\u0103 dou\u0103 catedrale ce se laud\u0103 c-ar ad\u0103posti morm\u00e2ntul navigatorului. Pentru a tran\u0219a problema, \u00een anul 2003 au fost f\u0103cute teste ADN pe oasele din Sevilla, mostra fiind comparat\u0103 cu ADN-ul urma\u0219ilor \u00een via\u021b\u0103 a lui Columb. Testele au confirmat c\u0103 oasele sunt ale lui Columb. Santo Domingo a refuzat testarea oaselor lor, a\u0219a c\u0103 dreptatea a r\u0103mas de partea Sevillei. Am p\u0103r\u0103sit Catedrala ame\u021bi\u021bi \u0219i ne-am \u00eentors iar\u0103\u0219i \u00een epoca modern\u0103, unde-am fost \u00eent\u00e2mpina\u021bi de o ploaie s\u00e2c\u00e2itoare. De ciud\u0103, am intrat \u00eentr-un mic restaurant pentru a gusta din tapas-urile sevilliene. Dup\u0103 mas\u0103 am pornit-o vandra prin ora\u0219. Prima oprire am f\u0103cut-o la ciupercile Metropol Parasol, r\u0103s\u0103rite nu de mult timp \u00eentr-o pia\u021bet\u0103 a ora\u0219ului. Se spune c-ar fi cea mai mare construc\u021bie de lemn din lume dar noi am z\u0103rit doar pl\u0103ci de metal. Ne-am \u00eenv\u00e2rtit pu\u021bin \u00een jurul celor \u0219ase ciuperci p\u00e2n\u0103 s\u0103 g\u0103sim por\u021bi\u021ba ce ducea \u00een v\u00e2rf. A&nbsp;trebuit s\u0103 cobor\u00e2m \u00eent\u00e2i la subsol, &nbsp;de unde am luat liftul p\u00e2n\u0103 la platforme. Subsolul ad\u0103poste\u0219te un mic muzeu cu obiecte romane \u0219i musulmane descoperite&nbsp;\u00een timpul construc\u021biei. De pe ciuperci am admirat pe \u00eendelete Sevilla de la \u00een\u0103l\u021bime, pentru a compensa faptul c\u0103 nu am urcat \u00een turnul Giraldei. Plimbarea noastr\u0103 a continuat cu o hoin\u0103reala prin cartierul &#8222;alternativilor&#8221;. De cum am ie\u0219it din pia\u021ba parasoalelor am intrat \u00eentr-o Sevilla mai altfel. Colorat\u0103, plin\u0103 de libr\u0103rii \u0219i cafenele, de mici galerii de art\u0103, de magazina\u0219e ce vindeau altfel de lucru\u0219oare dec\u00e2t cele v\u0103zute p\u00e2n\u0103 acum. E p\u0103rticica de ora\u0219 ce apar\u021bine boemilor, hipsterilor \u0219i, de ce nu, locul unde po\u021bi descoperi pe propria piele tremuriciul acela interior,&nbsp;tipic spaniol, pe El Duende. Dar nu era ora potrivit\u0103 pentru a-l descoperi pe el duende. S\u00e2mb\u0103t\u0103 la pr\u00e2nz \u00ee\u0219i f\u0103cea \u0219i el siesta. Poate mai spre sear\u0103 am fi avut mai mult succes. Am revenit a\u0219adar \u00een Sevilla turistic\u0103 pentru a ne face datoria de turi\u0219ti con\u0219tincio\u0219i \u0219i a&nbsp;trece prin Pia\u021ba Spaniei \u0219i prin cartierul Santa Cruz. \u00cen Pia\u021ba Spaniei lumea era adunat\u0103 puhoi, \u00een ciuda ploii ce se pornise iar\u0103\u0219i. Dar cui \u00eei p\u0103sa? Cl\u0103dirile ce atr\u0103geau at\u00e2ta lume au fost construite cu ocazia Expozi\u021biei Ibero-Americane \u00een 1929 pentru a ad\u0103posti pavilionul \u021b\u0103rii gazd\u0103. Sunt imense iar punctul de atrac\u021bie principal sunt tablourile f\u0103cute din pl\u0103ci ceramice, ce reprezint\u0103 toate provinciile Spaniei. Sunt un magnet pentru turi\u0219tii ce-\u0219i fac poze cu regiunea preferat\u0103. Turul Spaniei \u00eentr-o jum\u0103tate de or\u0103. Ploaia ne-a alungat \u00eens\u0103 repede din Pia\u021ba Spaniei. \u00cen drum spre cas\u0103 am str\u0103b\u0103tut \u0219i Barrio de Santa Cruz, alt obiectiv obligatoriu pe lista c\u0103l\u0103torului ce ajunge \u00een acest ora\u0219. Cartierul ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu c\u00e2\u021biva ficu\u0219i ce-ar putea face de ru\u0219ine orice stejar secular. Dup\u0103 care ne-am afundat pe str\u0103du\u021bele lui \u00eentortocheate \u0219i-am admirat casele albe, portocalii, pia\u021betele ascunse \u0219i, de ce nu, vitrinele magazinelor cu suveniruri. \u00cencet dar sigur, am ajuns \u0219i acas\u0103. Dar ziua nu se \u00eencheiase, ne mai preg\u0103tea o surpriz\u0103. Pe c\u00e2nd ne tr\u0103geam sufletul \u0219i recapitulam descoperirile zilei st\u00e2nd comod \u00een fotoliu, numai ce-auzim duduit de tobe \u0219i sunetele unei fanfare ce parc\u0103 anun\u021bau o \u00eenmorm\u00e2ntare. Ne-am repezit la fereastr\u0103 s\u0103 descoperim vinova\u021bii. Pe strada noastr\u0103 \u0219erpuia o procesiune. \u00cen fa\u021b\u0103 se vedea \u021ban\u021bo\u0219 un sergent major ce purta un steag pe care scria Cristo de las Tres Caidas Triana 1980. &nbsp;Dup\u0103 el se alinia un regiment de tobo\u0219ari ce intonau c\u00e2ntecul acela trist ce ne-a atras aten\u021bia. Dup\u0103 regiment veneau un \u0219ir de oameni, mari \u0219i mici deopotriv\u0103, ce purtau cruci \u0219i lum\u00e2n\u0103ri. Dup\u0103 ei venea, purtat\u0103 pe umeri, o platform\u0103 pe care trona o statuie a Fecioarei Maria. Procesiunea se \u00eencheia cu o alt\u0103 fanfar\u0103&nbsp;ce intona un imn mult mai vesel. Unde mergeau ? &nbsp;Ce s\u0103rb\u0103toreau ?&nbsp;Nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi nu ne-am dumirit. B\u0103nuielile au c\u0103zut pe o s\u0103rb\u0103toare ce urma peste dou\u0103 zile, dar cine s\u0103 ne confirme teoria? Ne-am bucurat \u00een schimb c\u0103 am putut participa \u0219i noi, chiar \u0219i pe post de gur\u0103 casc\u0103 doar, &nbsp;la un obicei al locului. \u0218i cam asta a fost vizita noastr\u0103 \u00een capitala Andalusiei. Ne-am dus la culcare preg\u0103tite ca a doua zi s\u0103 plec\u0103m mai departe pentru a descoperi alte minun\u0103\u021bii. 00"}