{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sertarul cu scoici - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"F9Fz8Ek1qI\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-scoici\/\">Sertarul cu scoici<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-scoici\/embed\/#?secret=F9Fz8Ek1qI\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sertarul cu scoici&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"F9Fz8Ek1qI\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-27-2026-03_20_40-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Sertarul S.11 Defini\u021bie DEX SCOIC\u0102,&nbsp;scoici,&nbsp;s. f.&nbsp;1.&nbsp;Nume dat mai multor specii de molu\u0219te care au corpul moale, ocrotit de dou\u0103 valve calcaroase, de obicei cenu\u0219ii, care formeaz\u0103 scheletul extern al animalului.&nbsp; Bla, bla, bla Nu cred s\u0103 fie mul\u021bi oameni pe lumea asta care s\u0103 nu fi cules o scoic\u0103 de pe o plaj\u0103. A ajuns probabil undeva pe un raft, pe un pervaz, \u00een fundul unui sertar. A fost aleas\u0103 pentru culoare, pentru form\u0103, pentru c\u0103 suna pl\u0103cut c\u00e2nd o puneai la ureche. Povestea ei \u00eens\u0103 o cunosc pu\u021bini. Omul adun\u0103 scoici de \u0219aptezeci \u0219i cinci de mii de ani. La Blombos Cave, pe coasta Africii de Sud, arheologii au g\u0103sit patruzeci \u0219i unu de scoici perforate, depuse acolo cu \u0219aptezeci \u0219i cinci de mii de ani \u00een urm\u0103, cu treizeci de mii de ani \u00eenainte de orice alt\u0103 podoab\u0103 cunoscut\u0103. Cineva le g\u0103urise, le vopsise cu ocru ro\u0219u \u0219i le \u00een\u0219irase pe-un fir. Cine le-a purtat? Habar n-avem. De ce le-a purtat? Nu \u0219tim nici asta. \u0218tim doar c\u0103, \u00eenainte de ceramic\u0103, \u00eenainte de picturile rupestre \u0219i cu mult \u00eenainte de scris, omul purta scoici. Cea mai mare colec\u021bie de scoici pe care am v\u0103zut-o vreodat\u0103 am descoperit-o pe nea\u0219teptate la Museo Storico Navale, l\u00e2ng\u0103 Arsenalul vene\u021bian. Intrasem pentru galere \u0219i modelele de nave. Dac\u0103 un paznic nu mi-ar fi spus s\u0103 urc la ultimul etaj, a\u0219 fi trecut pe l\u00e2ng\u0103 ea f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiesc c\u0103 exist\u0103. Ce am v\u0103zut acolo mi-a st\u00e2rnit o curiozitate care nu s-a mai stins. Specimene Scoicile copil\u0103riei Trei scoici \u00een nisip.Una-i mai veche ca timpul.N-o \u0219tia nimeni. C\u00e2nd eram copil \u0219i mergeam la plaj\u0103, pe malul M\u0103rii Negre culegeam mereu trei feluri de scoici. Habar nu aveam cum se numeau \u0219i ce c\u0103utau ele gr\u0103mad\u0103 pe plaj\u0103. Le v\u00e2nam doar pe cele \u00eentregi, neciobite. Mama le f\u0103cea uitate la plecare. Prima era mic\u0103, triunghiular\u0103, \u00een form\u0103 de pan\u0103, \u0219i ap\u0103rea \u00een fel de fel de culori: crem, violet, portocaliu, mov, cu dungi sau f\u0103r\u0103. Se nume\u0219te Donax trunculus \u0219i tr\u0103ie\u0219te exact acolo unde se sparge valul. C\u00e2nd apa se retrage se \u00eengrop\u0103 \u00een nisip \u00een una dou\u0103 secunde \u0219i dispare. Urm\u0103re\u0219te fluxul \u0219i refluxul \u00een susul \u0219i \u00een josul plajei toat\u0103 ziua. E at\u00e2t de frumoas\u0103 \u0219i at\u00e2t de rapid\u0103 \u00eenc\u00e2t ai impresia c\u0103 se joac\u0103 cu valurile. A doua era midia, Mytilus galloprovincialis, albastru-negru pe exterior \u0219i sidefat\u0103 \u00een\u0103untru, lipit\u0103 de st\u00e2nci \u00een colonii dense. Se fixeaz\u0103 de st\u00e2nci cu filamente proteice at\u00e2t de rezistente \u00eenc\u00e2t inginerii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103 pentru a crea adezivi impermeabili. Filtreaz\u0103 apa, c\u00e2te dou\u0103zeci de litri pe zi fiecare. Ajunge \u0219i \u00een farfuriile noastre. A treia era un melc mititel, conic, bej-maroniu, cu nervuri spiralate, lung de unu &#8211; doi centimetri. Se cheam\u0103 Nassarius \u0219i e un m\u0103tur\u0103tor al m\u0103rii. Se hr\u0103ne\u0219te cu ce g\u0103se\u0219te mort pe fundul nisipos \u0219i detecteaz\u0103 hrana de la mare distan\u021b\u0103. Nu \u00eel culege nimeni \u00een mod special. Pare un melc f\u0103r\u0103 nicio importan\u021b\u0103. \u0218i totu\u0219i, scoicile de la Blombos Cave, cele mai vechi podoabe cunoscute din istoria omenirii sunt din genul Nassarius. Micul melc ne\u00eensemnat de pe plaja copil\u0103riei e cel mai vechi bijutier al omenirii. Pecten Aruncat\u0103 \u00een mare.Cusut\u0103 pe p\u0103l\u0103rie.Zeii se schimb\u0103. Pecten jacobaeus este scoica \u00een form\u0103 de evantai pe care aproape toat\u0103 lumea o recunoa\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103-i \u0219tie numele. Tr\u0103ie\u0219te \u00een Mediterana \u0219i \u00een Atlanticul de Nord-Est. Are dou\u0103 valve u\u0219or diferite, una plat\u0103 \u0219i una bombat\u0103, iar nervurile ei radiante i-au adus numele latin: pecten, pieptene. Aceea\u0219i scoic\u0103 poart\u0103 dou\u0103 nume. \u00cen spaniol\u0103 \u0219i galician\u0103 se cheam\u0103 venera, de la Venus. \u00cen francez\u0103 coquille Saint-Jacques, scoica Sf\u00e2ntului Iacob. Cele dou\u0103 nume spun toat\u0103 povestea. Exist\u0103 indicii c\u0103 \u00eenainte de cre\u0219tinism oamenii mergeau deja spre Finisterre, cap\u0103tul lumii cunoscute, pe un drum legat de vechi culte ale m\u0103rii \u0219i ale zei\u021bei Venus. Acolo, la malul oceanului, pelerinii aruncau scoica \u00een mare. Era un gest de sf\u00e2r\u0219it, de abandon. Zei\u021ba iubirii se n\u0103scuse din mare pe o astfel de scoic\u0103, spunea mitul. Peste mai bine de o mie de ani, Botticelli avea s\u0103 picteze acea apari\u021bie din spuma m\u0103rii, iar imaginea a r\u0103mas definitiv \u00een memoria lumii. C\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, pe acela\u0219i drum mergeau pelerini cre\u0219tini spre morm\u00e2ntul apostolului Iacob de la Santiago de Compostela. De data aceasta scoica nu se mai arunca \u00een mare. Se colecta pe plajele din Galicia ca dovad\u0103 c\u0103 pelerinajul fusese dus la cap\u0103t. Pelerinul o purta cusut\u0103 pe p\u0103l\u0103rie sau pe hain\u0103, pe drumul de \u00eentoarcere acas\u0103. Cine o vedea \u0219tia c\u0103 omul acela mersese p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul lumii \u0219i se \u00eentorsese. Un pelerin care purta scoica se bucura de o protec\u021bie special\u0103. Atacarea unui pelerin era pedepsit\u0103 mai aspru dec\u00e2t \u00een cazul unui om obi\u0219nuit. Scoica mai era \u0219i bol. \u00cen biserici \u0219i ad\u0103posturi de pelerini, por\u021bia de m\u00e2ncare se m\u0103sura cu o scoic\u0103. M\u00e2ncai c\u00e2t \u00eenc\u0103pea \u00een ea. Scoica era pa\u0219aportul, legitima\u021bia, bolul \u0219i dovada pelerinajului, toate \u00een acela\u0219i timp. C\u00e2nd negustorii f\u0103r\u0103 scrupule au \u00eenceput s\u0103 v\u00e2nd\u0103 scoici ca suveniruri, scoica a \u00eencetat s\u0103 mai fie o dovad\u0103 sigur\u0103 c\u0103 cineva f\u0103cuse cu adev\u0103rat un pelerinaj la Santiago. Oricine putea cump\u0103ra una f\u0103r\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut un pas. Biserica a introdus atunci Compostela, un document oficial \u00een latin\u0103, emis de catedral\u0103, cu numele pelerinului scris \u00een\u0103untru, care atesta c\u0103 pelerinajul fusese dus cu adev\u0103rat la cap\u0103t. Ca s\u0103 \u00eel prime\u0219ti trebuia s\u0103 prezin\u021bi un carnet de h\u00e2rtie \u00een care ai colectat \u0219tampile pe drum, de la biserici, ad\u0103posturi \u0219i hanuri, dovad\u0103 c\u0103 ai f\u0103cut drumul pe jos \u0219i nu ai venit cu c\u0103ru\u021ba. Numele \u0219tiin\u021bific al scoicii a r\u0103mas Pecten jacobaeus, scoica lui Iacob, botezat\u0103 dup\u0103 pelerinajul care o f\u0103cuse celebr\u0103. Documentul a venit mai t\u00e2rziu. Scoica era deja \u00een c\u0103r\u021bi. Venus \u0219i Sf\u00e2ntul Iacob au \u00eemp\u0103r\u021bit aceea\u0219i scoic\u0103 timp de secole \u0219i nimeni n-a g\u0103sit asta deranjant. Murex Zece mii de scoici.Un gram. Tivul unei haine.\u00cemp\u0103ratul a\u0219teapt\u0103. Murex este un melc de mare pr\u0103d\u0103tor, cu o cochilie conic\u0103 acoperit\u0103 de \u021bepi \u0219i creste ascu\u021bite, care tr\u0103ie\u0219te \u00een Mediterana \u0219i \u00een Atlanticul de Nord-Est. E frumos pe dinafar\u0103 dar spectaculos pe din\u0103untru. \u00cen cochilia lui st\u0103 un sac mic care con\u021bine o substan\u021b\u0103 incolor\u0103. C\u00e2nd substan\u021ba aceea este expus\u0103 la aer \u0219i la lumina soarelui se transform\u0103 \u00eentr-un violet intens care nu se decoloreaz\u0103 niciodat\u0103. Legenda spune c\u0103 descoperirea a fost f\u0103cut\u0103 de un c\u00e2ine. \u00cen varianta greac\u0103, c\u00e2inele lui Heracles \u0219i-a v\u00e2r\u00e2t botul \u00eentr-un murex aruncat pe plaj\u0103 \u0219i a ie\u0219it cu gura violet\u0103. Rubens a pictat scena \u00een 1636. \u00cen varianta fenician\u0103, c\u00e2inele zei\u021bei Tyros a mu\u0219cat un murex, \u0219i-a p\u0103tat botul iar zei\u021ba a cerut o hain\u0103 \u00een aceea\u0219i culoare. Ambele versiuni se termin\u0103 la fel: cineva a vrut culoarea. Procesul prin care se ob\u021binea ea era \u00eengrozitor. Fiecare scoic\u0103 trebuia spart\u0103 la locul potrivit, cu m\u00e2na, ca s\u0103 poat\u0103 fi extras sacul cu substan\u021ba colorant\u0103. Glandele erau l\u0103sate s\u0103 fermenteze zile \u00eentregi \u00een vase de lut. Mirosul era de nesuportat. Atelierele de vopsit trebuiau amplasate \u00een afara ora\u0219ului, \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului dinspre mare. Zece mii de scoici produceau un gram de vopsea, suficient doar s\u0103 vopse\u0219ti tivul unei haine. Gr\u0103mezile de cochilii zdrobite \u00een afara Sidonului \u0219i Tyrului ajungeau la patruzeci de metri \u00een\u0103l\u021bime. Fenicienii au construit un imperiu din scoica asta. Au exportat tehnologia \u00een toat\u0103 Mediterana, de la Cartagina p\u00e2n\u0103 \u00een Maroc. Chiar numele lor, Phoinikes \u00een greac\u0103, e legat de purpur\u0103. Un gram de vopsea valora \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Diocle\u021bian trei livre de aur. Romanii au preluat purpura \u0219i au transformat-o \u00een monopol imperial. Numai \u00eemp\u0103ratul putea purta ve\u0219minte vopsite integral \u00een purpur\u0103. Mai t\u00e2rziu, \u00een Bizan\u021b, expresia \u201en\u0103scut \u00een purpur\u0103&#8221; nu era o metafor\u0103. Camera \u00een care n\u0103\u0219tea \u00eemp\u0103r\u0103teasa era acoperit\u0103 cu marmur\u0103 porfir, piatra purpurie a puterii. Un copil n\u0103scut acolo era porphyrogennetos, n\u0103scut \u00een purpur\u0103, mo\u0219tenitor legitim. Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, me\u0219te\u0219ugul purpurei de murex s-a pierdut treptat \u00een Europa. Cardinalii, care purtaser\u0103 o culoare apropiat\u0103 de purpura imperial\u0103, au trecut u\u0219or-u\u0219or la stacojiu, ob\u021binut din alte surse, mai ales kermes. Dup\u0103 ce-au spart scoici sute de ani oamenii s-au apucat sa striveasc\u0103 insecte Kermes vermilio. De aceea cardinalii poart\u0103 ast\u0103zi ro\u0219u, nu violet. \u00cen zilele noastre culoarea purpuriu-murex se ob\u021bine \u00een trei forme: sintetizat\u0103 chimic, crescut\u0103 \u00een bacterii, \u0219i muls\u0103 bl\u00e2nd dintr-un melc mexican care nici m\u0103car nu moare pentru ea. Culoarea a supravie\u021buit. Mirosul, nu. Cowrie Cypraea moneta este un melc mic, oval, cu cochilia lucioas\u0103 ca por\u021belanul, galben\u0103 sau alb\u0103, neted\u0103 pe spate \u0219i cu o cr\u0103p\u0103tur\u0103 \u00eengust\u0103 pe burt\u0103. Nu are v\u00e2rful ascu\u021bit al melcilor obi\u0219nui\u021bi. Tr\u0103ie\u0219te \u00een apele tropicale ale Oceanului Indian \u0219i Pacific. Nu arat\u0103 deloc ca o moned\u0103 dar chiar asta era. Cowrie a fost cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 moned\u0103 din istoria omenirii. Cea mai veche dovad\u0103 scris\u0103 vine din China. Un document de pe la anul 923 \u00ee.Hr. men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 un cet\u0103\u021bean a primit pentru \u0219ase c\u00e2mpuri o tablet\u0103 de jad \u00een valoare de optzeci de \u0219iraguri duble de cowrie. Opt sute de scoici valorau o tablet\u0103 de jad sau \u0219ase c\u00e2mpuri. Chinezii au ajuns repede s\u0103 fac\u0103 imita\u021bii din os \u0219i bronz. Simbolul modern chinezesc pentru bani, \u8c9d, e imaginea stilizat\u0103 a unui cowrie. Din China, cowrie-ul a circulat prin India, Arabia, Africa de Est \u0219i de Vest \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een America precolumbian\u0103. Era mic, portabil, durabil \u0219i aproape imposibil de falsificat. Regelui Gezo din Dahomey, statul din vestul Africii de azi, le prefera aurului. Primea \u00eentotdeauna un pre\u021b corect cu ele. Principalul furnizor al lumii de astfel de scoici erau insulele Maldive, arhipelagul din Oceanul Indian. O singur\u0103 persoan\u0103 putea culege dou\u0103sprezece mii de scoici pe zi, tr\u0103g\u00e2nd de st\u00e2nci sub ap\u0103. De acolo plecau cu cor\u0103biile spre toate col\u021burile lumii. Negustorii europeni au descoperit repede c\u0103 cowrie-ul era cea mai sigur\u0103 moned\u0103 acceptat\u0103 \u00een Africa de Vest pentru comer\u021bul cu sclavi. Au \u00eenceput s\u0103 aduc\u0103 scoici ieftine de pe coasta de est a Africii \u0219i s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 \u00een vest. Profitul era uria\u0219, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au adus prea multe \u0219i au pornit infla\u021bia. Scoica care sus\u021binuse economii \u00eentregi timp de milenii a fost descalificat\u0103 \u00een c\u00e2teva decenii de l\u0103comia negustorilor europeni. Exist\u0103 \u0219i o poveste din anii \u0219aizeci despre exploratori olandezi bloca\u021bi \u00een mijlocul Noii Guinee fiindc\u0103 r\u0103m\u0103seser\u0103 f\u0103r\u0103 cowrie, singura moned\u0103 acceptat\u0103 de localnici. Nu aveau cu ce continua expedi\u021bia. Nautilus Cinci sute milioane de ani.Dinozaurii au plecat.Dan Brown a min\u021bit. Nautilul nu este o scoic\u0103. E o rud\u0103 veche a caracati\u021bei \u0219i a calmarului, singurul cefalopod care \u0219i-a p\u0103strat cochilia extern\u0103. Linnaeus i-a dat \u00een 1758 numele Nautilus pompilius. Totu\u0219i, aproape toat\u0103 lumea \u00eel pune \u00een sertarul cu scoici. Tr\u0103ie\u0219te \u00een ad\u00e2ncurile Oceanului Indian \u0219i Pacific. A ap\u0103rut pe P\u0103m\u00e2nt acum cinci sute de milioane de ani \u0219i a supravie\u021buit neschimbat dup\u0103 cinci extinc\u021bii \u00een mas\u0103, inclusiv cea care a omor\u00e2t dinozaurii. Cochilia lui e \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een camere. Nautilul tr\u0103ie\u0219te \u00een cea mai mare \u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219te, o sigileaz\u0103 pe cea veche \u0219i construie\u0219te una nou\u0103. Camerele sigilate sunt umplute cu gaz \u0219i \u00eei controleaz\u0103 flotabilitatea, ca balastul unui submarin. Poate cobor\u00ee p\u00e2n\u0103 la \u0219ase sute de metri \u00eenainte ca presiunea s\u0103 \u00eei striveasc\u0103 cochilia. C\u00e2nd moare, cochilia r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u0219i ajunge s\u0103 pluteasc\u0103 la suprafa\u021ba apei. \u00cen Europa cochilia de nautilus a ap\u0103rut \u00een secolul al XVI-lea, adus\u0103 de navigatori din Indo-Pacific. Era tratat\u0103 ca un obiect de lux. Era montat\u0103 \u00een supor\u021bi de argint \u0219i bronz, gravat\u0103 cu scene \u0219i ornamente, transformat\u0103 \u00een cupe \u0219i piese de decor pentru mesele aristocra\u021bilor. Nici nu se \u0219tia prea bine ce animal tr\u0103ise \u00een\u0103untru. Oliver Wendell Holmes a scris \u00een 1858 un poem celebru \u00een care lua cochilia ca metafor\u0103 pentru cre\u0219terea spiritual\u0103. Construie\u0219te camere tot mai mari pentru sufletul t\u0103u, zicea el, a\u0219a cum construie\u0219te nautilul pentru sine. Jules Verne a botezat submarinul c\u0103pitanului Nemo tot Nautilus. \u0218i acum. Toat\u0103 lumea spune c\u0103 spirala nautilului e spirala de aur, raportul 1,618, Fibonacci, geometria sacr\u0103, perfec\u021biunea universului. Dan Brown a scris-o \u00een Codul lui Da Vinci. Smithsonian a repetat-o. Manuale de matematic\u0103 au..."}