{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sertarul cu Poduri - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"QJPebZ0Omr\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-poduri\/\">Sertarul cu Poduri<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-poduri\/embed\/#?secret=QJPebZ0Omr\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sertarul cu Poduri&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"QJPebZ0Omr\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-8-2026-07_35_21-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"&nbsp; Sertarul S.7 Defini\u021bie DEX Pod, poduri1.&nbsp;Construc\u021bie de lemn, de piatr\u0103, de beton, de metal etc. care leag\u0103 \u00eentre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de p\u0103m\u00e2nt, sus\u021bin\u00e2nd o cale de comunica\u021bie terestr\u0103 (\u0219osea sau cale ferat\u0103) \u0219i asigur\u00e2nd continuitatea c\u0103ii peste un obstacol natural sau artificial. Bla, bla, bla \u00cen mitologiile lumii, grani\u021ba dintre via\u021b\u0103 \u0219i lumea de dincolo nu este o simpl\u0103 linie sub\u021bire, ci un \u00eentreg spa\u021biu de tranzi\u021bie, un t\u0103r\u00e2m al nim\u0103nui unde sufletele z\u0103bovesc, sunt judecate, \u00ee\u0219i v\u00e2nd simbolic faptele sau \u00ee\u0219i isp\u0103\u0219esc pedepsele \u00eenainte de a trece definitiv pe cel\u0103lalt mal. Nu e de mirare c\u0103 toate aceste lucruri complicate pot avea loc pe un pod. Specimene Podul ora\u0219 PrototipPonte Vecchio din Floren\u021ba Motivlocul unde se cere obold \u00cen Evul mediu oamenii au construit poduri dar nu s-au mul\u021bumit cu faptul c\u0103 le u\u0219ura trecerea dintr-o parte \u00een alta a unui obstacol, r\u00e2u, pr\u0103pastie sau ce-o fi fost. Au mai \u00eengr\u0103m\u0103dit pe el un cartier \u00eentreg. \u00cen perioada aceea construirea unui pod de piatr\u0103 era o investi\u021bie astronomic\u0103 pe care doar regele, un mare conte sau consiliul ora\u0219ului o puteau finan\u021ba. Iar aceste personalit\u0103\u021bi nu ridicau podul din generozitate, ci ca pe o afacere strategic\u0103. Din secunda \u00een care podul era terminat, st\u0103p\u00e2nirea construia obligatoriu por\u021bi \u0219i turnuri fortificate la capete unde \u00ee\u0219i instalau solda\u021bii \u0219i vame\u0219ii. Podul trebuia s\u0103 fie securizat militar \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat s\u0103 produc\u0103 bani din taxe, prin vama de trecere, pentru a amortiza costurile construc\u021biei. Imediat dup\u0103 armat\u0103, venea Biserica. La mijlocul podului se ridica o capel\u0103 sau o cruce masiv\u0103. C\u0103l\u0103torii se opreau s\u0103 se roage pentru o traversare sigur\u0103 \u0219i l\u0103sau ofrande, preferabil \u00een bani, care deveneau o a doua form\u0103 de taxare, folosit\u0103 pentru \u00eentre\u021binerea podului. Dup\u0103 care, v\u0103z\u00e2nd st\u0103p\u00e2nirea aglomera\u021bia mare din ora\u0219, \u00eenghesuiala dintre zidurile de ap\u0103rare, s-a g\u00e2ndit c\u0103 e rost de \u0219i mai mul\u021bi bani \u0219i a transformat podurile de piatr\u0103 \u00een str\u0103zi. Prin urmare au \u00eencurajat construirea de case din lemn una l\u00e2ng\u0103 alta, sprijinite pe pilonii de piatr\u0103 ai podului \u0219i au \u00eenceput s\u0103 \u00eencaseze bani de chirie. Oamenii ce s-au instalat acolo aveau la parter magazinele iar la etaj locuin\u021ba. Dou\u0103 meserii au fost astfel exilate pe pod, pentru c\u0103 \u00een ora\u0219 nimeni nu-i dorea vecini din cauza putorii ce-o produceau, m\u0103celarii \u0219i t\u0103b\u0103carii. Erau dealtfel \u0219i meseriile ce-aveau nevoie de mult\u0103 ap\u0103 a\u0219a c\u0103 se rezolvau dou\u0103 probleme dintr-un foc. Bietele poduri au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 concuren\u021b\u0103 pie\u021belor ora\u0219ului. Erau \u0219i str\u0103zi \u0219i pie\u021be comerciale \u0219i locuin\u021be \u0219i ateliere nu e de mirare c\u0103 se mai pr\u0103bu\u0219eau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. A\u0219adar, ca s\u0103 po\u021bi trece pe un astfel de pod-ora\u0219 trebuia musai s\u0103 pl\u0103te\u0219ti un obol cuiva. Nu \u0219tiu ce-or fi avut \u00een cap cei care le-au folosit astfel dar z\u0103u c\u0103 sem\u0103na cu podul vam\u0103 de pe r\u00e2ul Styx (care ulterior a fost degradat \u0219i a devenit luntre). La moartea unui om grecii antici puneau o moned\u0103 de argint sau de bronz \u00een gura sau pe ochii celui decedat. Aceea era taxa de trecere, vama pe care sufletul trebuia s\u0103 i-o pl\u0103teasc\u0103 lui Charon pentru a fi trecut \u00een lumea de dincolo. Dac\u0103 nu avea acest b\u0103nu\u021b, bietul suflet era refuzat \u0219i condamnat s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 timp de o sut\u0103 de ani pe malul noroios al r\u00e2ului, \u00eentr-o zon\u0103 gri, privind dezn\u0103d\u0103jduit spre t\u0103r\u00e2mul cel\u0103lalt. \u00cen zilele noastre podul-ora\u0219 a disp\u0103rut aproape peste tot. A supravie\u021buit Ponte Vecchio \u0219i acum, culmea, e\u0219ti invitat s\u0103 sco\u021bi infinit mai mul\u021bi bani din buzunar c\u00e2nd \u00eel treci, nu doar un b\u0103nu\u021b. Charon \u00eens\u0103 rezist\u0103, \u00een fiecare pod cu tax\u0103 de trecere, acolo unde cineva a\u0219teapt\u0103 la cap\u0103t cu m\u00e2na \u00eentins\u0103. Podul frontier\u0103 PrototipStari Most din Mostar Motivlocul trecerii spre paradis Podul Vechi din Mostar (Stari Most), de\u0219i nu este nici foarte lung, nici foarte lat este unul dintre cele mai cunoscute \u0219i mai frumoase poduri din lume. A fost construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea de arhitectul Mimar Hayruddin, un ucenic al faimosului Sinan, la ordinul sultanului Soliman Magnificul. Podul trebuia s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 un pod vechi \u0219i instabil din lemn peste r\u00e2ul Neretva. Hayruddin a proiectat un singur arc de piatr\u0103, lat de 4 metri \u0219i lung de aproape 30 de metri, suspendat la peste 20 de metri deasupra apei \u00eenvolburate. Re\u021beta de lipire a blocurilor mari de calcar din acele timpuri, spunea c\u0103 trebuie folosit un mortar amestecat cu albu\u0219 de ou \u0219i p\u0103r de capr\u0103, pentru a oferi structurii elasticitate. La acea vreme era cel mai lat arc de piatr\u0103 construit vreodat\u0103. Legenda spune c\u0103 arhitectul a fost at\u00e2t de terorizat de g\u00e2ndul c\u0103 podul se va pr\u0103bu\u0219i la scoaterea schelelor (sultanul \u00eel amenin\u021base cu moartea), \u00eenc\u00e2t \u0219i-a s\u0103pat propria groap\u0103 l\u00e2ng\u0103 \u0219antier \u00een ziua inaugur\u0103rii. De\u0219i sultanul a vrut ca acest pod s\u0103 fie un simbol al unit\u0103\u021bii imperiului, istoria l-a transformat \u00eentr-un pod-frontier\u0103. Mostar a devenit un ora\u0219 profund divizat. Pe un mal al r\u00e2ului s-au stabilit comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine, croa\u021bii catolici, iar pe cel\u0103lalt mal comunit\u0103\u021bile musulmane, bosniacii. Podul era singurul punct de contact. Cele dou\u0103 turnuri masive de la capete, Turnul Helebija \u0219i Turnul Tara, au devenit birouri de gard\u0103 \u0219i v\u0103mi interne. Tensiunea frontierei a explodat tragic \u00een noiembrie 1993, \u00een timpul R\u0103zboiului Bosniac, c\u00e2nd podul a fost bombardat inten\u021bionat \u0219i s-a pr\u0103bu\u0219it \u00een r\u00e2u. Distrugerea lui nu a fost o eroare militar\u0103, ci o \u00eencercare con\u0219tient\u0103 de a \u0219terge puntea de leg\u0103tur\u0103 dintre dou\u0103 lumi. Reconstruc\u021bia lui ulterioar\u0103, finalizat\u0103 \u00een 2004, s-a f\u0103cut cu buc\u0103\u021bi de piatr\u0103 scoase de scafandri din albia r\u00e2ului \u0219i a fost f\u0103cut\u0103 ca un gest de reconciliere. A existat \u0219i un obicei tradi\u021bional legat de acest pod, care continu\u0103 \u0219i \u00een zilele noastre. Tinerii din Mostar obi\u0219nuiau s\u0103 sar\u0103 din v\u00e2rful lui \u00een ap\u0103. Prima dovad\u0103 scris\u0103 ce poveste\u0219te despre astfel de s\u0103rituri vine de la celebrul c\u0103l\u0103tor otoman Evliya \u00c7elebi, din anul 1664. Spunea el c\u0103 la sosirea unor oaspe\u021bi de seam\u0103 se organizau spectacole din acestea \u00een care tineri curajo\u0219i s\u0103reau \u00een ap\u0103 \u0219i, drept r\u0103splat\u0103, primeau pungi de bani de la oaspe\u021bi. Mai apoi obiceiul s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit \u0219i a fost transformat \u00eentr-un fel de rit de trecere, un t\u00e2n\u0103r trebuia s\u0103 fi s\u0103rit de pe pod \u00eenainte de a se putea c\u0103s\u0103tori. Ast\u0103zi e mult mai prozaic, tinerii s-au organizat \u00eentr-un club \u0219i sar \u00een ap\u0103 pentru amuzamentul turi\u0219tilor sau fac \u00eentreceri \u00eentre ei. Podul lui Mimar Hayruddin a avut mare succes a\u0219adar, a rezistat \u00een forma \u00een care a fost proiectat timp de sute de ani. Iar \u00een estetica islamic\u0103 otoman\u0103, arcul lui ascu\u021bit sau parabolic nu este doar o solu\u021bie de rezisten\u021b\u0103, ci este numit adesea Kemer, curcubeul. Podul din Mostar a fost g\u00e2ndit s\u0103 arate ca un curcubeu de piatr\u0103 care a cobor\u00e2t din cer \u0219i s-a sprijinit cu cele dou\u0103 capete pe cele dou\u0103 st\u00e2nci de pe malul r\u00e2ului Neretva. Pentru musulmanii din epoc\u0103, silueta lui zvelt\u0103, sub\u021biat\u0103 spre v\u00e2rf \u0219i extrem de \u00eenalt\u0103, amintea direct de podul As-Sirat , cel ce era mai sub\u021bire dec\u00e2t firul de p\u0103r dar care te purta peste iad spre paradis. Trecerea podului pe deasupra apelor verzi \u0219i periculoase ale Neretvei seam\u0103n\u0103 cu o metafor\u0103 \u00eentruchipat\u0103, cea a trecerii line a sufletului c\u0103tre por\u021bile raiului. Podul care se r\u0103zg\u00e2nde\u0219te PrototipPodurile de pe Neva din Sankt Petersburg Motivlocul \u00een care \u00ee\u021bi pui mintea la constribu\u021bie \u00cen fiecare noapte, din aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie, r\u00e2ul Neva devine scena unei opera\u021biuni logistice ce seam\u0103n\u0103 cu un exerci\u021biu militar perfect executat. Dup\u0103 miezul nop\u021bii, sunt activate sistemele hidraulice masive ce comand\u0103 podurile, iar aripile lor de o\u021bel \u0219i asfalt \u00eencep s\u0103 se ridice spre cer la un unghi de aproape nou\u0103zeci de grade. Manevra aceasta este conceput\u0103 pentru a echilibra prapastia dintre via\u021ba normal\u0103 a ora\u0219ului \u0219i interesele lui comerciale. Sankt Petersburg, un ora\u0219 construit pe insule \u0219i canale, depinde \u00een totalitate de cele treisprezece poduri mobile care \u00eei unesc cartierele. Ridicarea podurilor este \u00eens\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru c\u0103 r\u00e2ul Neva este o mare magistral\u0103 fluvial\u0103 pe care marile vapoare comerciale, cargourile \u0219i tancurile petroliere venite din Marea Baltic\u0103 o folosesc pentru a traversa ora\u0219ul \u0219i pentru a p\u0103trunde apoi ad\u00e2nc \u00een interiorul continentului. Navele \u00eenainteaz\u0103 \u00een convoi, respect\u00e2nd un orar fixat la minut, deoarece fiecare pod se deschide \u0219i se \u00eenchide dup\u0103 o fereastr\u0103 orar\u0103 strict\u0103, anun\u021bat\u0103 oficial \u0219i publicat\u0103 zilnic pentru ca locuitorii s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 planifica rutele. Pentru situa\u021biile critice, cum sunt ambulan\u021bele, ma\u0219inile de pompieri sau poli\u021bia, dispeceratul urban men\u021bine leg\u0103turi deschise prin decalarea orarelor sau prin utilizarea unor poduri strategice, asigur\u00e2nd un culoar permanent de interven\u021bie \u00eentre insule \u0219i restul ora\u0219ului. Pentru cet\u0103\u021benii obi\u0219nui\u021bi \u0219i pentru turi\u0219ti \u00eens\u0103, aceast\u0103 barier\u0103 fizic\u0103 poate fi d\u0103t\u0103toare de b\u0103t\u0103i de cap. Cine rateaz\u0103 ultima traversare indicat\u0103 \u00een orarul oficial este condamnat la un exil for\u021bat pe malul gre\u0219it p\u00e2n\u0103 \u00een zori. Aceast\u0103 ruptur\u0103 terestr\u0103 dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 spre diminea\u021b\u0103, c\u00e2nd convoaiele de nave au trecut, iar mecanismele coboar\u0103 aripile de o\u021bel la orizontal\u0103, re\u00eentregind ora\u0219ul. Cea mai deosebit\u0103 ridicare a podurilor din Sankt Petersburg se petrece anual, \u00een timpul nop\u021bilor albe \u00een timpul unui festival organizat pentru absolven\u021bii de liceu. Atunci, pe sub podurile ridicate, \u00een zgomotul focurilor de artificii, \u00eenainteaz\u0103 o corabie real\u0103 cu p\u00e2nze ro\u0219ii. Tradi\u021bia este inspirat\u0103 dintr-un roman foarte popular, P\u00e2nze Ro\u0219ii, al scriitorul rus Alexander Grin, publicat \u00een 1923. Reprezint\u0103 \u0219i el un soi de rit de trecere a tinerilor de la copil\u0103rie la maturitate. \u00cen mitologia greac\u0103, Simplegadele erau dou\u0103 st\u00e2nci uria\u0219e, a\u0219ezate la intrarea \u00een Marea Neagr\u0103, care se izbeau una de alta la intervale regulate, zdrobind orice corabie care \u00eencerca s\u0103 treac\u0103. Singura \u0219ans\u0103 a argonau\u021bilor, cei pleca\u021bi \u00een c\u0103utarea L\u00e2nii de Aur tocmai \u00een actuala Georgie, a fost s\u0103 calculeze momentul exact \u00een care st\u00e2ncile se deschideau, s\u0103 se opinteasc\u0103 \u00een v\u00e2sle \u0219i s\u0103 treac\u0103 prin ele \u00een cea mai mare vitez\u0103. Legenda spune c\u0103, dup\u0103 ce o corabie a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 nev\u0103t\u0103mat\u0103 pentru prima dat\u0103, blestemul s-a rupt. Dar nu a disp\u0103rut, s-a \u00eembl\u00e2nzit \u0219i s-a mutat la Sankt Peterburg Podul salvator locul \u00een care compasiunea devine act \u00cen Himalaya, pe acoperi\u0219ul lumii, a tr\u0103it \u00een secolul al XV-lea un c\u0103lug\u0103r yoghin pe nume Thangtong Gyalpo. El excela \u00een foarte multe domenii, era un lama adic\u0103 un maestru spiritual, medic, arhitect \u0219i maestru fierar iar marea lui pl\u0103cere \u00een via\u021b\u0103 era s\u0103 construiasc\u0103 poduri. Este supranumit p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi Chagzampa, Lama Podurilor de Fier. Povestea lui spune a\u0219a. Prin anul 1430, Thangtong Gyalpo se afla la un punct de trecere cu barca pe r\u00e2ul Kyichu de l\u00e2ng\u0103 Lhasa. Dar barca pe care o a\u0219tepta s-a r\u0103sturnat din cauza torentului violent \u0219i el a privit neputincios cum pelerinii simpli \u0219i oamenii s\u0103raci s-au \u00eenecat sub ochii lui. \u00cen acel moment, credin\u021ba lui budist\u0103 a \u00eencetat s\u0103 mai fie doar o medita\u021bie \u0219i s-a transformat \u00eentr-o compasiune activ\u0103. \u0218i-a dat seama c\u0103 nu po\u021bi propov\u0103dui eliberarea spiritual\u0103 unor oameni care mor \u00eeneca\u021bi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la templu. S-a apucat a\u0219adar de metalurgie. Pentru a str\u00e2nge banii trebuincio\u0219i a \u00eenfiin\u021bat o trup\u0103 de teatru \u0219i oper\u0103 tibetan\u0103 \u0219i a\u0219a a ajuns s\u0103 fie considerat \u0219i p\u0103rintele operei Lhamo. Apoi a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 Tibetul \u0219i Bhutanul \u00een lung \u0219i \u00een lat pentru a g\u0103si minereu de fier. Tot fierul pe care a pus m\u00e2na, minereu, uneltele \u0219i ofrandele oamenilor, l-a topit \u0219i l-a turnat \u00een zale masive din fier pe care le-a \u00eembinat \u00een poduri suspendate din lan\u021buri ce treceau peste cele mai periculoase r\u00e2uri \u0219i peste cele mai ad\u00e2nci pr\u0103p\u0103stii. Se spune c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 me\u0219tereasc\u0103 58 de astfel de poduri iar unele dintre ele au r\u0103mas func\u021bionale \u0219i ast\u0103zi, dup\u0103 600 de ani. \u0218i a mai reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 ceva cu podurile astea. \u00cen mitologia tibetan\u0103 veche, relieful accidentat al mun\u021bilor Himalaya era de fapt corpul culcat al unei demoni\u021be uria\u0219e care \u00eencerca permanent s\u0103 opreasc\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii budiste. Gropile, v\u0103ile ad\u00e2nci \u0219i r\u00e2urile erau considerate venele sau punctele de energie negativ\u0103 ale acestei demoni\u021be. C\u00e2nd Thangtong Gyalpo \u00eenfigea pilonii de metal \u00een capetele de..."}