{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sertarul cu Gr\u0103dini - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"8gc1DbW19l\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-gradini\/\">Sertarul cu Gr\u0103dini<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-gradini\/embed\/#?secret=8gc1DbW19l\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sertarul cu Gr\u0103dini&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"8gc1DbW19l\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-3-2026-02_29_31-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Sertarul S.5 Defini\u021bie DEX 1.&nbsp;Suprafa\u021b\u0103 de teren arabil, de obicei \u00eengr\u0103dit\u0103, pe care se cultiv\u0103 legume, flori sau pomi fructiferi, \u00een vederea ob\u021binerii unor produse.sinonime:&nbsp;gr\u0103din\u0103rie&nbsp;diminutive:&nbsp;gr\u0103dini\u021b\u0103 chat_bubble&nbsp;O gr\u0103din\u0103 de om&nbsp;= om pl\u0103cut, simpatic. 2.&nbsp;Suprafa\u021b\u0103 de teren plantat\u0103 (\u0219i amenajat\u0103 cu alei, b\u0103nci etc.) care serve\u0219te ca loc de agrement sau care are rol decorativ. Bla, bla, bla M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 prima gr\u0103din\u0103 a ap\u0103rut atunci c\u00e2nd omului i s-a p\u0103rut c\u0103 trebuie s\u0103 str\u0103bat\u0103 un drum prea lung de la s\u0103la\u0219ul lui ca s\u0103 fac\u0103 rost de-o ceap\u0103 sau de-un morcov \u0219i s-a g\u00e2ndit s\u0103 le aciuiasc\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103. Doar c\u0103 apoi omul s-a lenevit a\u0219a de mult \u00eenc\u00e2t a dorit s\u0103 adune toat\u0103 natura \u00een jurul lui. Iar bucata aceea e p\u0103m\u00e2nt a denumit-o gr\u0103din\u0103 \u0219i a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 o \u00eengr\u0103deasc\u0103. E curios cum no\u021biunea gr\u0103din\u0103 chiar asta \u00eenseamn\u0103, un loc \u00eengr\u0103dit. Latinii \u00eei spuneau hortus, slavii grad\u016d, persanii pairidaeza \u0219i toate aceste cuvinte definesc acela\u0219i lucru, mai mult gardul dec\u00e2t ceea ce exist\u0103 dup\u0103 el. P\u00e2n\u0103 \u0219i caracterul chinezesc pentru gr\u0103din\u0103 este compus \u00eent\u00e2i \u0219i \u00eent\u00e2i dintr-o \u00eengr\u0103ditur\u0103 \u0219i apoi, \u00een\u0103untrul ei, semne ce definesc natura. Oamenii trebuie s\u0103 aib\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 universal\u0103. Specimene Gr\u0103dina paradisului Prototipgr\u0103dina persan\u0103 \u00centrebareCum arat\u0103 fericirea? Se spune c\u0103 arhetipul gr\u0103dinii persane ar fi fost creat de Cirus cel Mare, fondatorul Imperiului Ahemenid, \u00een capitala sa de la Pasargadae. El nu a vrut o simpl\u0103 curte cu pomi, ci a proiectat o gr\u0103din\u0103 matematic\u0103, adic\u0103 (pairi = \u00een jur) + (daeza = zid) = (pairidaeza = paradis). \u00cen acea lume haotic\u0103 \u0219i periculoas\u0103 \u00een care tr\u0103iau, gr\u0103dina lui Cirus demonstra c\u0103 regele-regilor persan de\u021binea puterea divin\u0103 de a aduce ordine \u00een haos. Cirus a trasat canale de piatr\u0103 alb\u0103 prin care apa curgea la nivelul solului, \u00eemp\u0103r\u021bind gr\u0103dina \u00een patru sectoare geometrice. \u0218i, bine\u00een\u021beles, apoi a construit un zid zdrav\u0103n \u00een jurul ei. Crucea lichid\u0103 astfel format\u0103 nu era o simpl\u0103 simetrie, ci o hart\u0103 cosmic\u0103. Cele patru canale reprezentau cele patru r\u00e2uri mitice care udau Universul, iar intersec\u021bia lor era axul lumii. Mai t\u00e2rziu acest sistem de-a \u00eemp\u0103r\u021bi gr\u0103dina \u00een patru s-a numit Chahar Bagh, cele patru gr\u0103dini. Acum, dac\u0103 vreau s\u0103 fiu c\u00e2rcota\u0219\u0103, trebuie s\u0103 amintesc c\u0103 aceast\u0103 gr\u0103din\u0103 de care pomeneam mai sus era doar o mic\u0103 parte din pairidaeza ini\u021bial\u0103 a lui Cirus, partea dedicat\u0103 odihnei. \u00cen restul timpului regele-regilor prefera s\u0103 mearg\u0103 la v\u00e2n\u0103toare iar Chahar Bagh-ul era \u00eenconjurat de o alt\u0103 gr\u0103din\u0103 mult mai mare, ce sem\u0103na mai bine cu natura, \u00een care erau eliberate animale s\u0103lbatice numai bune de v\u00e2nat. Noroc c\u0103 ideea unei astfel de gr\u0103dini nu a supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 azi. Moda de-a amenaja gr\u0103dini persane nu ar fi ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre dac\u0103 nu s-ar fi inventat \u0219i qanatul. \u00cen podi\u0219ul arid al Persiei, unde lipseau r\u00e2urile de suprafa\u021b\u0103, apa trebuia \u201efurat\u0103\u201d din m\u0103runtaiele mun\u021bilor. Me\u0219terii persani au s\u0103pat galerii subterane lungi de mul\u021bi kilometri pentru a aduce apa de la munte direct sub zidurile gr\u0103dinilor, ferit\u0103 de evaporarea necru\u021b\u0103toare a de\u0219ertului. Gr\u0103dina persan\u0103 a devenit astfel o fort\u0103rea\u021b\u0103 cu ziduri \u00eenalte din chirpici care \u021bineau v\u00e2ntul fierbinte afar\u0103, \u00een timp ce pe din\u0103untru apa adus\u0103 prin qanat f\u0103cea natura s\u0103 explodeze. Un al doilea motiv care a favorizat supravie\u021buirea gr\u0103dinilor persane a fost c\u0103 le-a pl\u0103cut \u0219i arabilor. Dup\u0103 cucerirea Persiei le-au integrat f\u0103r\u0103 s\u0103 stea mult pe g\u00e2nduri \u00een filozofia lor. Forma a r\u0103mas aceea\u0219i dar \u00een loc s\u0103 reflecte idei prezente \u00een filozofia zoroastrian\u0103 povestea acum despre islam. Ideile principale au r\u0103mas \u00eens\u0103 neschimbate. Apa este o oglind\u0103. Apa nu era l\u0103sat\u0103 s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 violent spre cer. Ea curgea domol \u00een canale tencuite cu ceramic\u0103 de un albastru-turcoaz intens, culoare aleas\u0103 special pentru a contrasta cu galbenul nisipului de afar\u0103 \u0219i pentru a face apa s\u0103 par\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u0219i curat\u0103. Bazinele mari, numite howz (adic\u0103 havuz) erau proiectate ca oglinzi perfecte, nemi\u0219cate, destinate s\u0103 dubleze imaginea cerului \u0219i a palatului. Pavilionul este umbra. \u00cen punctul de intersec\u021bie al canalelor se ridica mereu un pavilion central numit kushk (adic\u0103 chio\u0219c) sau un palat deschis. Acesta era conceput ca un prag, o trecere \u00eentre interior \u0219i exterior, unde st\u0103p\u00e2nul putea sta la umbr\u0103, ascult\u00e2nd murmurul apei \u0219i privind spectacolul naturii \u00eembl\u00e2nzite. Plantele spun multe lucruri. Rolul unei gr\u0103dini persane era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre util \u0219i estetic. Chiparo\u0219ii \u00eenal\u021bi \u0219i drep\u021bi, simbolul eternit\u0103\u021bii \u0219i al verticalit\u0103\u021bii spirituale, alternau cu pomi fructiferi, ca de exemplu anason, rodii, migdali, care \u00eenfloreau prim\u0103vara \u0219i aminteau de rena\u0219tere \u0219i de faptul c\u0103 via\u021ba este trec\u0103toare. La picioarele lor cre\u0219teau trandafiri \u0219i iasomie, parfumul lor fiind purtat de briz\u0103 prin ferestrele pavilionului. Din c\u00e2te am \u00een\u021beles eu, zoroastrienii v\u0103d urm\u0103toarele lucruri c\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 de acest fel. Cele patru canale de ap\u0103 simbolizau cele patru elemente fundamentale sacre: aerul, p\u0103m\u00e2ntul, apa \u0219i focul. Cadranele formate de ele erau cele patru anotimpuri \u0219i cele patru epoci ale istoriei lumii. Canalele m\u0103surau elementele fixe ale crea\u021biei, iar cadranele m\u0103surau curgerea timpului \u0219i a erelor cosmice. \u0218i totul se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul f\u00e2nt\u00e2nii centrale care reprezenta axa lumii, sursa primordial\u0103, probabil proprietatea lui Ahura Mazda. Iar plantele pres\u0103rate prin gr\u0103din\u0103 simbolizau g\u00e2ndurile bune (chiparo\u0219ii), vorbele bune (trandafirii sau iasomia) \u0219i faptele bune (pomii fructiferi) obliga\u021bia de zi cu zi a oric\u0103rui zoroastrian care se respect\u0103. Islamul a p\u0103strat forma dar a dat peste cap interpretarea. Cele patru canale au devenit cele patru fluvii ce str\u0103bat Paradisul: r\u00e2ul de ap\u0103 pur\u0103, r\u00e2ul de lapte, r\u00e2ul de vin (care nu \u00eembat\u0103) \u0219i r\u00e2ul de miere limpede. Bazinul sau f\u00e2nt\u00e2na din care pornesc canalele a devenit izvorul celest promis Profetului, din care cei drep\u021bi vor bea \u00een ziua de apoi pentru a nu mai sim\u021bi niciodat\u0103 setea. Cele patru cadrane sunt gr\u0103dinile promise credincio\u0219ilor: Gr\u0103dina Eternit\u0103\u021bii, a Refugiului, a Nemuririi \u0219i a Paradisului propriu-zis. Se pare c\u0103 \u00een cazul noii interpret\u0103ri nu mai conteaz\u0103 ce plantezi \u00een gr\u0103din\u0103 \u00een schimb conteaz\u0103 zidul \u00eemprejmuitor care ar fi o grani\u021b\u0103 moral\u0103. El separ\u0103 puritatea sacr\u0103 din interior de stric\u0103ciunea \u0219i iluziile lumii profane de afar\u0103. Noroc c\u0103 \u0219i am\u0103r\u0103\u0219tenii care nu cunosc toate aceste filozofii se pot bucura \u00een tihn\u0103, a\u0219a \u00een ignoran\u021ba lor, de o gr\u0103din\u0103 persan\u0103 \u0219i, eventual, s\u0103 se simt\u0103 ca \u00een paradis. Gr\u0103dina ingeniozit\u0103\u021bii PrototipVilla d Este, Hellbrunn \u00centrebareCe poate face inteligen\u021ba? Pe la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1400, italienii, ce d\u0103duser\u0103 \u00een patima umanismului, au \u00eenceput s\u0103 sape frenetic dup\u0103 ruinele Romei antice \u0219i s\u0103 descopere o filozofie de via\u021b\u0103 demult uitat\u0103. A\u0219a au dat peste manuscrisele tehnice ale lui Heron din Alexandria, un matematician grec ce-a tr\u0103it \u00een secolul I d.Hr. \u0219i care este considerat ast\u0103zi p\u0103rintele automatiz\u0103rilor. Heron descria \u00een c\u0103r\u021bile sale cum aerul \u0219i presiunea apei pot fi folosite pentru a deschide u\u0219i grele de temple, pentru a face p\u0103s\u0103ri mecanice s\u0103 c\u00e2nte sau statui s\u0103 se mi\u0219te singure. Boga\u021bii cardinali \u0219i principi ai Rena\u0219terii, m\u00e2nca\u021bi de ambi\u021bia de a-i egala \u00een m\u0103re\u021bie pe \u00eemp\u0103ra\u021bii romani, au angajat cei mai buni arhitec\u021bi \u0219i ingineri ai timpului lor pentru a analiza \u0219i eventual pune \u00een practic\u0103 aceste schi\u021be vechi de 1500 de ani. Au renun\u021bat la ideea de por\u021bi magice \u0219i statui umbl\u0103toare \u0219i s-au mutat \u00een gr\u0103dini, acolo unde panta abrupt\u0103 a dealurilor oferea energie gratuit\u0103, sub form\u0103 de gravita\u021bie. Floren\u021ba \u0219i Tivoli ofereau condi\u021bii perfecte pentru experiment\u0103ri. Inginerii acelor vremuri au \u00een\u021beles o lege simpl\u0103 a fizicii, cu c\u00e2t apa coboar\u0103 de mai de sus printr-o \u021beav\u0103 care se \u00eengusteaz\u0103, cu at\u00e2t presiunea ei cre\u0219te la baz\u0103. S-au apucat s\u0103 capteze r\u00e2uri \u00eentregi sau izvoare din \u00een\u0103l\u021bimi montane \u0219i le-au b\u0103gat \u00een re\u021bele complexe de conducte subterane. Apa nu mai era l\u0103sat\u0103 s\u0103 curg\u0103 natural pe vale ci transformat\u0103 \u00eentr-o for\u021b\u0103 captiv\u0103, gata s\u0103 execute comenzi mecanice ordonate de robine\u021bi ascun\u0219i prin tufi\u0219uri. O alt\u0103 g\u0103selni\u021b\u0103 la mod\u0103 erau grotele artificiale, camere r\u0103coroase, decorate s\u0103 par\u0103 pe\u0219teri naturale pline de mu\u0219chi, scoici \u0219i stalactite de calcar. \u00cen interiorul lor puteau fi ascunse ma\u0219in\u0103riile care controlau pove\u0219tile spuse cu ajutorul apei. \u00cen interiorul acestor grote se ascundea adev\u0103rata magie. C\u00e2nd un vizitator intra, nu vedea pompe, ci asista la scene teatrale complete: statuia zei\u021bei Galatea ie\u0219ea din perete purtat\u0103 de delfini, nimfe de piatr\u0103 turnau ap\u0103 real\u0103 din ulcioare, iar orgile hidraulice \u00eencepeau s\u0103 c\u00e2nte singure prin presiunea aerului \u00eempins de ap\u0103. La Villa d&#8217;Este din Tivoli, cardinalul Ippolito d&#8217;Este a deviat literalmente r\u00e2ul Aniene printr-un tunel s\u0103pat pe sub ora\u0219, aduc\u00e2ndu-l \u00een gr\u0103dina sa suspendat\u0103. Apa c\u0103dea cu o asemenea for\u021b\u0103 \u00eenc\u00e2t era capabil\u0103 s\u0103 \u00eensufle\u021beasc\u0103 sute de f\u00e2nt\u00e2ni arteziene. Putea chiar s\u0103 \u00eemping\u0103 aerul \u00een fluierele unei orgi mecanice ce interpreta partituri muzicale. \u00centr-un alt col\u021b al gr\u0103dinii, F\u00e2nt\u00e2na Bufni\u021bei folosea presiunea apei pentru a pune \u00een mi\u0219care o serie de p\u0103s\u0103ri din bronz care c\u00e2ntau p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ap\u0103rea o bufni\u021b\u0103 de piatr\u0103, moment \u00een care toate amu\u021beau speriate. La Hellbrunn, \u00een Austria, prin\u021bul-arhiepiscop de Salzburg a folosit aceea\u0219i inginerie hidraulic\u0103 pentru a-\u0219i stropi oaspe\u021bii \u0219i a-i uda p\u00e2n\u0103 la piele. Rena\u0219terea italian\u0103 a contribuit a\u0219adar la filozofia gr\u0103dinii cu un concept numit terza natura, a treia natur\u0103. Prima era Natura s\u0103lbatic\u0103, virgin\u0103, neatins\u0103 de om, un spa\u021biu haotic \u0219i periculos. A doua era Natura utilitar\u0103, adic\u0103 cea modificat\u0103 de om pentru a supravie\u021bui. Intr\u0103 aici ogoarele arate, viile, livezile, canalele de iriga\u021bii \u0219i drumurile, unde omul domin\u0103 natura doar pentru a se hr\u0103ni. \u0218i, \u00een sf\u00e2r\u0219it a treia natur\u0103 era stadiul suprem al evolu\u021biei. \u00cen ea arta \u0219i natura colaboreaz\u0103 at\u00e2t de str\u00e2ns \u00eenc\u00e2t se contopesc. Nu mai este vorba despre utilitate \u0219i nici despre anihilare, ci despre o \u00eenfrumuse\u021bare a ei prin inteligen\u021b\u0103. Ar fi fost imposibil ca o gr\u0103din\u0103 s\u0103 fie doar mistic\u0103 sau poetic\u0103, trebuia musai s\u0103-l \u00eempace \u0219i pe Aristotel. Nu zicea el c\u0103 \u201eArta, pe de o parte, des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te (completeaz\u0103) ceea ce natura nu poate duce la bun sf\u00e2r\u0219it, iar pe de alt\u0103 parte, o imit\u0103.\u201d Terza natura gr\u0103dinilor \u00eens\u0103 este \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, chiar dac\u0103 omul se joac\u0103 \u00een ele de-a Dumnezeu, cu ap\u0103 \u0219i cu robine\u021bi. Gr\u0103dina geometriei Prototipgr\u0103dina fran\u021buzeasc\u0103 \u00centrebareCum arat\u0103 ordinea? Gr\u0103dinile fran\u021buze\u0219ti, care fac furori \u00een multe locuri de pe mapamond, mie nu-mi plac defel. Ele reprezint\u0103 parc\u0103 momentul \u00een care omul a \u00eencetat s\u0103 mai colaboreze cu natura \u0219i a decis c\u0103 trebuie s\u0103 o transforme \u00eentr-o demonstra\u021bie de geometrie, de algebr\u0103 \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de putere politic\u0103. Gr\u0103dinile acestea s-au n\u0103scut \u00een secolul al XVII-lea \u0219i au fost duse la perfec\u021biune de peisagistul Andr\u00e9 Le N\u00f4tre la curtea lui Ludovic al XIV-lea. Nu erau f\u0103cute pentru plimb\u0103ri romantice, ci pentru a ar\u0103ta c\u0103 Regele-Soare poate ordona \u0219i controla absolut totul, de la oameni, p\u00e2n\u0103 la firele de iarb\u0103 \u0219i cursul apei. \u00centr-o gr\u0103din\u0103 fran\u021buzeasc\u0103, geometria \u0219i optica dicteaz\u0103 totul. Copacii \u0219i tufele \u00ee\u0219i pierd formele naturale \u0219i sunt tun\u0219i cu o precizie chirurgical\u0103 \u00een conuri, cuburi, piramide sau sfere perfecte. Nimic nu este l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Gr\u0103dina este organizat\u0103 \u00een jurul unei axe longitudinale gigantice care porne\u0219te direct din camera regelui \u0219i se pierde la orizont. Aceast\u0103 ax\u0103 controleaz\u0103 de fapt spa\u021biul, \u00eemp\u0103r\u021bind gr\u0103dina \u00een dou\u0103 emisfere perfect oglindite. La st\u00e2nga \u0219i la dreapta ei sunt organizate a\u0219a numitele parterres de broderie care, privite de la ferestrele palatului, arat\u0103 ca ni\u0219te covoare sau dantele uria\u0219e \u0219i complicate. Ele sunt efectiv trasate pe p\u0103m\u00e2nt cu rigla \u0219i compasul. Cimi\u0219irul pitic, un soi de buxus, este cea mai chinuit\u0103 plant\u0103 din aceast\u0103 gr\u0103din\u0103, el trebuie s\u0103 deseneze contururile. \u00cen rest, gr\u0103dina e plin\u0103 de nisip colorat, pietri\u0219 \u0219i ce plante i-or fi dragi gr\u0103dinarului. Prin gr\u0103dinile lui Andr\u00e9 Le N\u00f4tre ne demonstreaz\u0103 c\u0103 a fost un mare maestru al geometriei descriptive \u0219i al manipul\u0103rii perspectivei. El a \u00een\u021beles c\u0103 ochiul uman este u\u0219or de p\u0103c\u0103lit de distan\u021b\u0103 \u0219i a folosit geometria pentru a corecta realitatea. De exemplu, pentru ca o alee extrem de lung\u0103 s\u0103 nu par\u0103 c\u0103 se \u00eengusteaz\u0103 prea repede la orizont, Le N\u00f4tre o l\u0103sa inten\u021bionat mai lat\u0103 la cap\u0103tul \u00eendep\u0103rtat \u0219i mai \u00eengust\u0103 aproape de palat. Astfel, privitorul avea iluzia c\u0103 orizontul era mai apropiat \u0219i identic cu ce se g\u0103sea aproape..."}