{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sertarul cu F\u00e2nt\u00e2ni - Idei uli\u021barnice - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"93Nsld44iN\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-fantani\/\">Sertarul cu F\u00e2nt\u00e2ni<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-fantani\/embed\/#?secret=93Nsld44iN\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sertarul cu F\u00e2nt\u00e2ni&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"93Nsld44iN\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-4-2026-04_04_43-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Sertar S.4 Defini\u021bie DEX F\u00c2NT\u00c2N\u0102,&nbsp;f\u00e2nt\u00e2ni,&nbsp;s. f.&nbsp;1.&nbsp;Construc\u021bie alc\u0103tuit\u0103 dintr-o groap\u0103 cilindric\u0103 sau prismatic\u0103 (cu pere\u021bii pietrui\u021bi) cu ghizduri \u00eemprejur, s\u0103pat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la nivelul unui strat de ap\u0103 \u0219i care serve\u0219te la alimentarea curent\u0103 cu ap\u0103 \u00een mediul rural; pu\u021b. \u25ca&nbsp;Expr.&nbsp;A c\u0103ra ap\u0103 la f\u00e2nt\u00e2n\u0103&nbsp;= a \u00eentreprinde o ac\u021biune zadarnic\u0103, a depune o munc\u0103 inutil\u0103. &#x2666; Construc\u021bie de zid, de piatr\u0103 etc. care ad\u0103poste\u0219te o surs\u0103 de ap\u0103 (venit\u0103 prin conduct\u0103), servind la distribuirea apei sau ca element arhitectonic decorativ (\u00een parcuri, pe str\u0103zi etc.).&nbsp;2.&nbsp;(Reg.) Izvor. [Pl.&nbsp;\u0219i: (rar)&nbsp;f\u00e2nt\u00e2ne]&nbsp; Bla, bla, bla Omul n-a l\u0103sat niciodat\u0103 apa \u00een pace. Din clipa \u00een care \u0219i-a dat seama c\u0103 nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 ea a vrut s\u0103 o aib\u0103 mereu aproape. Pentru asta \u0219i-a pus mintea la contribu\u021bie \u0219i s-a apucat de munc\u0103. Unele dintre crea\u021biile sale merit\u0103 colec\u021bionate ca \u0219i curiozit\u0103\u021bi. Oamenii nu s-au mul\u021bumit deloc cu o groap\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i cu izvorul g\u0103sit acolo. Au \u00eenceput s\u0103 tot adauge la ea. Mai \u00eent\u00e2i au cioplit o piatr\u0103 deasupra, ca s\u0103 nu cad\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u00een ap\u0103. Apoi au pus un drug de lemn \u0219i o roat\u0103, s\u0103 fie mai u\u0219or s\u0103 sco\u021bi g\u0103leata. Apoi au sculptat un cap de leu pe unde curge apa. Apoi au chemat un arhitect s\u0103 fac\u0103 o scar\u0103 \u0219i trei niveluri de statui. Apoi au construit apeducte de zeci de kilometri ca s\u0103 aduc\u0103 apa acolo unde le era pofta inimii. Omul s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 confi\u0219te izvorul. Oric\u00e2t de simple sau de tr\u0103snite sunt, toate aceste inova\u021bii p\u0103streaz\u0103 \u00een centrul lor acela\u0219i lucru, \u00eent\u00e2lnirea dintre om \u0219i ap\u0103. Te opre\u0219ti l\u00e2ng\u0103 ele, ascul\u021bi apa, ui\u021bi de ce mergeai. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd te apleci s\u0103 bei sau doar s\u0103 prive\u0219ti, izvorul parc\u0103 \u00ee\u021bi \u0219opte\u0219te:&nbsp;n-ai \u0219tiut tu \u00een ce te bagi c\u00e2nd m-ai luat de-acolo, din inima muntelui. Dar de fapt izvorul nu \u0219tia \u00een ce se bag\u0103. Specimene F\u00e2nt\u00e2na originar\u0103 PrototipIzvorul sacru \u00centrebareDe ce apa care apare singur\u0103 din p\u0103m\u00e2nt nu poate fi doar ap\u0103? Probabil fiecare dintre noi cunoa\u0219te senza\u021bia. Dup\u0103 vreo dou\u0103zeci de kilometri de umblat aiurea sub un soare arz\u0103tor, sleit de puteri \u0219i cu g\u00e2tul uscat, dai peste un izvor cu ap\u0103 limpede \u0219i rece. \u00cengenunchiezi, bei pe s\u0103turate \u0219i te sim\u021bi alt om. A\u0219a or fi ap\u0103rut pe lumea asta izvoarele sacre. \u00cen acel moment de gra\u021bie, unui om i-a trecut prin cap c\u0103 nu poate fi doar o coinciden\u021b\u0103. S-o fi g\u00e2ndit c\u0103 Cineva \u2013 spiritele naturii, o divinitate a locului \u2013 i-a \u00eentins o m\u00e2n\u0103 de ajutor \u0219i i-a oferit un dar salvator. Din recuno\u0219tin\u021b\u0103, s-a \u00eenchinat \u0219i a \u00eenceput s\u0103 venereze acel loc. A\u0219a s-a umplut p\u0103m\u00e2ntul, treptat, cu izvoare sacre \u0219i ocrotite. Oamenii care umblau teleleu pe drumurile lumii au tr\u0103it aceea\u0219i revela\u021bie. Cel\u021bii le-au numit por\u021bi spre alt\u0103 lume, grecii le-au pus sub paza nimfelor, iar romanii le-au dedicat zeilor. \u00cen esen\u021b\u0103, fiecare izvor sf\u00e2nt a \u00eenceput la fel: cu un c\u0103l\u0103tor \u00eensetat care a g\u0103sit via\u021b\u0103 acolo unde se a\u0219tepta mai pu\u021bin. Mircea Eliade avea s\u0103 formuleze, mult mai t\u00e2rziu, ideea care st\u0103 la baza at\u00e2tor mituri despre sacralitatea apei. Pentru el, apa era fons et origo, f\u00e2nt\u00e2na originar\u0103, sursa \u00eentregii existen\u021be. F\u00e2nt\u00e2na vindec\u0103toare Prototipizvorul lui Asclepios de la Epidaur \u00centrebareCum ajut\u0103 apa un medic s\u0103 te vindece? \u00cen valea izolat\u0103 \u0219i bl\u00e2nd\u0103 din Epidaur, apa izvora ini\u021bial de pe pantele Muntelui Kynortion. Pentru c\u0103 pelerinii veneau \u00een num\u0103r uria\u0219 la templul lui Asclepios, grecii au construit un sistem ingenios de apeducte subterane \u0219i conducte din piatr\u0103 pentru a aduce aceast\u0103 ap\u0103 curat\u0103 direct \u00een inima noului sanctuar, colect\u00e2nd-o \u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 sacr\u0103 \u0219i bazine mari. Apa acestui izvor era considerat\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 originar\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, din trei puncte de vedere. \u00cen primul r\u00e2nd avea un rol de purificare. Niciun pelerin nu avea voie s\u0103 calce \u00een zona sacr\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se spele mai \u00eent\u00e2i. La intrarea \u00een sanctuar existau bazine unde c\u0103l\u0103torii sosi\u021bi de la mari distan\u021be \u00ee\u0219i sp\u0103lau praful de pe drum, preg\u0103tindu-\u0219i mintea \u0219i corpul pentru \u00eent\u00e2lnirea cu zeul. \u00cen al doilea r\u00e2nd apele erau folosite pe post de medicament. Textele antice povestesc c\u0103 apa izvorului din Epidaur avea propriet\u0103\u021bi laxative \u0219i purgative. Pacien\u021bii erau pu\u0219i s\u0103 o bea \u00een cantit\u0103\u021bi mari pentru a-\u0219i cur\u0103\u021ba organismul de toxine. De asemenea, bazinele erau folosite pentru hidroterapie \u0219i b\u0103i reci sau termale. \u0218i, \u00een sf\u00e2r\u0219it dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd, dup\u0103 ce se purificau cu apa izvorului \u0219i posteau, pacien\u021bii se culcau \u00een zona sacr\u0103. Se credea c\u0103 zeul Asclepios le va ap\u0103rea \u00een vis \u0219i fie \u00eei vindeca instantaneu, fie le dicta re\u021beta pe care trebuiau s\u0103 o urmeze. Apa era doar un instrument, cea care deschidea poarta spiritual\u0103 c\u0103tre acest somn sacru. Dintre toate aceste obiceiuri cel mai bine a supravie\u021buit al doilea p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Altfel cum ne-am duce cu at\u00e2ta \u00eencredere s\u0103 bem apele puturoase de la Ol\u0103ne\u0219ti sau Borsec \u0219i s\u0103 mergem la sc\u0103ldat \u00een apele calde de la Felix. F\u00e2nt\u00e2na c\u0103l\u0103toare Prototipapeductul roman, qanatul \u00centrebareCum ajunge apa unde vrei tu s\u0103 ajung\u0103? Dup\u0103 ce a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 \u00eengenuncheze \u00een fa\u021ba izvoarelor ascunse \u00een mun\u021bi \u0219i s\u0103 transforme apa \u00een ajutor de medic, omul a \u00een\u021beles c\u0103 nu poate depinde mereu de capriciile naturii. \u00cen cazul \u00een care nu avea \u0219ansa s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un izvor natural \u00een preajma casei sau m\u0103car ap\u0103 freatic\u0103, s\u0103 sape o groap\u0103 doar ca s\u0103 le aduc\u0103 la lumin\u0103, nu s-a dat b\u0103tut. S-a apucat s\u0103 inventeze instala\u021bii prin care s\u0103 conving\u0103 apa s\u0103 curg\u0103 ascult\u0103toare exact p\u00e2n\u0103 la pragul cur\u021bii sale. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, cele mai spectaculoase \u0219i durabile instrumente de acest fel sunt apeductul roman \u0219i qanatul iranian. Apeductul roman este o dovad\u0103 de m\u0103estrie inginereasc\u0103. Pentru a aduce apa limpede de munte \u00een inima oraselor, cale de zeci de kilometri, inginerii Romei, mari constructori de drumuri, s-au g\u00e2ndit s\u0103 fac\u0103 unul \u0219i pentru izvor. Calculau cu precizie matematic\u0103 o \u00eenclina\u021bie de doar c\u00e2\u021biva centimetri la fiecare kilometru, pentru ca apa s\u0103 curg\u0103 continuu, propulsat\u0103 doar de propria greutate. C\u00e2nd \u00een calea apei ap\u0103rea o vale ad\u00e2nc\u0103, romanii nu o ocoleau, ci ridicau arcade etajate, colosale, din blocuri de piatr\u0103 potrivite f\u0103r\u0103 ciment. Apa c\u0103l\u0103torea pe sus, \u00eentr-un canal acoperit \u0219i tencuit cu un mortar special impermeabil, ferit\u0103 de ar\u0219i\u021ba soarelui \u0219i de impurit\u0103\u021bi, pentru ca \u00een final s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 rece \u0219i curat\u0103 \u00een f\u00e2nt\u00e2nile publice, b\u0103ile \u0219i palatele din inima ora\u0219elor. Cui \u00eei trebuie pomp\u0103 s\u0103 scoat\u0103 ap\u0103 din p\u0103m\u00e2nt? Qanat-ul&nbsp;este un apeduct subteran. Scopul urm\u0103rit era acela\u0219i, apa de la munte trebuia s\u0103 ajung\u0103 la destina\u021bie doar prin curgerea lent\u0103 datorat\u0103 for\u021bei gravita\u021bionale, cu un debit c\u00e2t mai constant cu putin\u021b\u0103. A\u0219 putea zice c\u0103 un qanat arat\u0103 ca \u0219i negativul unui apeduct r\u0103sturnat. Acolo unde apeductul e plin, qanatul e gol. Pilonii de piatr\u0103 se transform\u0103 \u00een pu\u021buri verticale ce sunt s\u0103pate de la suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului \u00een jos, p\u00e2n\u0103 la nivelul \u201eacoperi\u0219ului apeductului\u201d, care este tunelul s\u0103pat \u00eentre sursa de ap\u0103 \u0219i locul unde trebuia s\u0103 ajung\u0103. Tunelul este de fapt scopul \u00eentregii lucr\u0103ri, pu\u021burile verticale folosind doar pentru a scoate molozul din tunel, pentru a-l aerisi \u0219i pentru a permite accesul ulterior pentru lucr\u0103ri de \u00eentre\u021binere. C\u00e2nd am zburat peste Iran am v\u0103zut linii punctate ce str\u0103b\u0103teau de\u0219ertul, ce erau de fapt gurile pu\u021burilor verticale ale qanatelor, construite la distan\u021be regulate unele de altele (la 20m \u2013 50m). Construirea unui qanat n-a fost niciodat\u0103 o treab\u0103 u\u0219oar\u0103, era un proces costisitor \u0219i de lung\u0103 durat\u0103. Cele mai complicate nici nu au putut fi terminate \u00eentr-o singur\u0103 genera\u021bie. Me\u0219terii care se pricepeau s\u0103 le fac\u0103 erau \u00eens\u0103 oameni pre\u021bui\u021bi \u0219i bine pl\u0103ti\u021bi, \u0219i-\u0219i transmiteau meseria din tat\u0103 \u00een fiu. Trebuia s\u0103 ai \u0219i \u00een acest caz stof\u0103 de inginer ca s\u0103 fii \u00een stare s\u0103 proiectezi o pant\u0103 nici prea mare nici prea mic\u0103 pentru tunel, de geolog ca s\u0103 te descurci cu surprizele pe care \u021bi le oferea terenul \u00een care s\u0103pai, de miner ca s\u0103 fii \u00een stare s\u0103 stai at\u00e2t de mult sub p\u0103m\u00e2nt \u0219i s\u0103 s\u0103 sapi, de vr\u0103jitor ca s\u0103 descoperi stratul acvifer de unde trebuia s\u0103 furi apa. Exista obiceiul ca ace\u0219ti oameni s\u0103 vin\u0103 la munc\u0103 \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een haine albe din cap p\u00e2n\u0103 \u00een picioare, ca \u00eentr-un lin\u021boliu. Dac\u0103 aveau nenorocul s\u0103 se \u00eent\u00e2mple vreun accident \u0219i s\u0103 nu mai poat\u0103 ie\u0219i la suprafa\u021b\u0103 voiau s\u0103 fie siguri c\u0103 vor respecta tradi\u021bia de \u00eengrop\u0103ciune. Persanii s-au apucat de s\u0103pat qanate acum 3.000 de ani \u0219i continu\u0103 s-o fac\u0103, ne\u00eentrerupt, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. \u0218i uite a\u0219a, izvorul s-a apucat s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 nu pe unde a avut el chef ci pe unde au vrut oamenii. F\u00e2nt\u00e2na seac\u0103 PrototipVera da pozzo \u00centrebareCum faci rost de ap\u0103 c\u00e2nd nu ai izvoare? La Vene\u021bia exist\u0103 un paradox crud. Ora\u0219ul era \u00eenconjurat de ap\u0103 dar puteai muri de sete. Proptit\u0103 pe piloni solizi de lemn \u00eenfip\u021bi direct \u00een lagun\u0103, Vene\u021bia nu avea acces la ap\u0103 proasp\u0103t\u0103 ci doar la o am\u0103r\u00e2t\u0103 de p\u00e2nz\u0103 freatic\u0103 st\u0103tut\u0103 \u0219i nepotabil\u0103. Oamenii s-au v\u0103zut nevoi\u021bi s\u0103 inventeze o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 care nu descoperea apa, ci o captura din cer, transform\u00e2nd fiecare pia\u021bet\u0103 (campo) \u00eentr-o uzin\u0103 ascuns\u0103 de captare \u0219i purificare a apei. Aproape fiecare campo vene\u021bian are \u00een mijlocul lui o vera da pozzo, ghizdul de piatr\u0103 al f\u00e2nt\u00e2nii. Era f\u0103cut\u0103 din piatr\u0103 de Istria sau chiar marmur\u0103, simpl\u0103 uneori iar alteori sculptat\u0103 superb. Partea aceasta era doar v\u00e2rful unui aisberg tehnologic subteran. Sub campo se afla un bazin uria\u0219, izolat ermetic de apa s\u0103rat\u0103 a lagunei printr-un strat gros de argil\u0103 impermeabil\u0103. Bazinul era umplut cu straturi fine de nisip de r\u00e2u, cu rol de filtru natural. Pavajul pie\u021bei era \u00eenclinat special c\u0103tre ni\u0219te guri de scurgere din piatr\u0103 (numite piloris), prin care fiecare pic\u0103tur\u0103 de ploaie era colectat\u0103 \u0219i trimis\u0103 \u00een subteran. Apa de ploaie se infiltra lent prin nisip, se cur\u0103\u021ba de impurit\u0103\u021bi \u0219i se aduna, perfect potabil\u0103 \u0219i proasp\u0103t\u0103, la baza unui tub central, de unde era scoas\u0103 cu g\u0103leata prin vera da pozzo. Astfel, o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 s\u0103pat\u0103 \u00eentr-un p\u0103m\u00e2nt sterp \u0219i s\u0103rat a devenit, prin inventivitate inginereasc\u0103, o surs\u0103 vital\u0103 de via\u021b\u0103. Vene\u021bia nu este \u00eens\u0103 singura care a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 sfideze natura. \u00cen lumea larg\u0103 mai g\u0103se\u0219ti astfel de f\u00e2nt\u00e2ni-seci sau f\u00e2nt\u00e2ni-cistern\u0103, n\u0103scute acolo unde p\u0103m\u00e2ntul era prea arid sau prea izolat pentru a oferi accesul la un izvor. Un exemplu la fel de spectaculos se afl\u0103 \u00een Tunisia, unde uria\u0219a curte de marmur\u0103 a Marii Moschei din Kairouan func\u021bioneaz\u0103 exact pe acela\u0219i principiu, fiind \u00eenclinat\u0103 imperceptibil pentru a drena \u0219i filtra fiecare pic\u0103tur\u0103 de ploaie \u00een cisternele gigantice din subteran. La fel \u0219i f\u00e2nt\u00e2nile din v\u00e2rful fort\u0103re\u021bei st\u00e2ncoase Sigiriya din Sri Lanka. Apa izvorului a f\u0103cut o cale foarte lung\u0103 ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een f\u00e2nt\u00e2nile seci. A trebuit s\u0103 cad\u0103 din cer. F\u00e2nt\u00e2na dar PrototipCi\u0219meaua otoman\u0103 \u00centrebareCum \u00eei aju\u021bi pe cei pe care nu \u00eei vei \u00eent\u00e2lni niciodat\u0103? \u00cen Imperiul Otoman, apa nu a fost niciodat\u0103 o marf\u0103 \u0219i nici o simpl\u0103 utilitate public\u0103, ci o datorie spiritual\u0103. Islamul considera stingerea setei unui om sau a unui animal drept cel mai \u00eenalt act de caritate, o poman\u0103 etern\u0103 care continu\u0103 s\u0103 aduc\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103ri autorului ei chiar \u0219i dup\u0103 moarte. Din aceast\u0103 filozofie s-a n\u0103scut f\u00e2nt\u00e2na-dar, o surs\u0103 de ap\u0103 ridicat\u0103 nu din motive edilitare ci din generozitate, o \u00e7e\u015fme, ci\u0219meaua otoman\u0103. Uneori erau ni\u0219te chio\u0219curi, alteori doar un panou de piatr\u0103 cu o \u021beav\u0103 \u00eenfipt\u0103 \u00een el. Dar erau frumos \u00eempodobite cu arabescuri sculptate sau cu versete caligrafice. \u00cen Istanbul erau cu sutele iar sultanii au poruncit construirea unor re\u021bele complexe de apeducte \u0219i baraje din piatr\u0103 \u00een p\u0103durile din \u00eemprejurimi pentru a le aproviziona. Apa c\u0103l\u0103torea prin conducte subterane din ceramic\u0103 sau plumb, ce se ramificau prin tot ora\u0219ul. Re\u021beaua era proiectat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t presiunea s\u0103 fie distribuit\u0103 egal c\u0103tre toate ci\u0219mele publice stradale. Oric\u00e2t de s\u0103rac era un cartier, el avea garantat accesul la o ci\u0219mea func\u021bional\u0103 unde apa curgea zi \u0219i noapte, gratuit, pentru oricine. V\u00e2rful absolut al acestei culturi a ospitalit\u0103\u021bii a fost sebilul, o evolu\u021bie spectaculoas\u0103 a ci\u0219melei, transformat\u0103..."}