{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sertarul cu Acoperi\u0219uri - Idei uli\u021barnice - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"xw40fJCYaT\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-acoperisuri\/\">Sertarul cu Acoperi\u0219uri<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sertarul-cu-acoperisuri\/embed\/#?secret=xw40fJCYaT\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sertarul cu Acoperi\u0219uri&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"xw40fJCYaT\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-4-2026-05_08_56-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Sertarul S.6 Defini\u021bie DEX ACOPERI\u0218,&nbsp;acoperi\u0219uri,&nbsp;s. n.&nbsp;Partea de deasupra care acoper\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 o cl\u0103dire de intemperii; acoper\u0103m\u00e2nt.&nbsp; Bla, bla, bla De c\u00e2nd s-au apucat s\u0103 construiasc\u0103 case, oamenii s-au g\u00e2ndit \u0219i la acoperi\u0219. Numai ca \u00een loc s\u0103-l fac\u0103 simplu au \u00eenceput s\u0103 toarne \u00een el ideile ce li se \u00eenv\u00e2rteau prin propria lor mansard\u0103, adic\u0103 \u00een cap. Specimene Acoperi\u0219ul strad\u0103 PrototipPampaneira \u00centrebareC\u00e2t\u0103 via\u021b\u0103 poate \u00eenc\u0103pea pe un acoperi\u0219? C\u00e2nd am auzit pentru prima oar\u0103 de \u00c7atalh\u00f6y\u00fck, m-a uimit \u00eendeosebi descrierea a\u0219ez\u0103rii. A trebuit s\u0103-mi imaginez un sat de acum nou\u0103 mii de ani \u00een care nu existau str\u0103zi, uli\u021be sau alei la nivelul solului. Casele din chirpici erau lipite str\u00e2ns unele de altele, ca celulele unui fagure uria\u0219, f\u0103r\u0103 u\u0219i sau ferestre la exterior. Singura cale de a te mi\u0219ca prin ora\u0219 \u0219i de a intra \u00een propria locuin\u021b\u0103 era pe sus, pe acoperi\u0219urile plate. Oamenii mergeau, g\u0103teau, munceau \u0219i \u00ee\u0219i primeau vecinii direct pe terasele de lut \u0219i stuf, cobor\u00e2nd \u00een camere prin trape speciale, cu ajutorul unor sc\u0103ri de lemn. Practic, acoperi\u0219ul era singura arter\u0103 a comunit\u0103\u021bii, prima strad\u0103 suspendat\u0103 din istorie. Din p\u0103cate nu am ajuns \u00een \u00c7atalh\u00f6y\u00fck s\u0103 v\u0103d pe viu casele acestea cu acoperi\u0219-strad\u0103. \u00cen schimb am dat peste dou\u0103 sate aflate la o dep\u0103rtare foarte mare unul de cel\u0103lalt dar care sem\u0103nau ca dou\u0103 surori gemene. Pampaneira cea alb\u0103 din Spania \u0219i Abyaneh cel ro\u0219u din Iran, fiind a\u0219ez\u0103ri de munte, au \u00eentins fagurele pe vertical\u0103. Acoperi\u0219ul plat al unui r\u00e2nd de case a devenit astfel strada celor de deasupra. Oamenii nu au renun\u021bat nici \u00een ziua de azi la acoperi\u0219urile plate, chiar dac\u0103 nu mai sunt str\u0103zi. \u00cen lumea mediteranean\u0103 exist\u0103 obiceiul de-a urca pe acoperi\u0219 \u00een serile \u0219i nop\u021bile caniculare, casa fiind mult prea fierbinte ca s\u0103 fie \u00eembietoare. Briza serii e mult mai pl\u0103cut\u0103 \u0219i \u00eendeamn\u0103 statul la taclale sau ajut\u0103 la un somn odihnitor. Iar \u00een vremea copil\u0103riei mele lumea obi\u0219nuia s\u0103 se urce pe bloc, printre antene, ca s\u0103 fac\u0103 plaj\u0103. Unii dintre noi socializeaz\u0103 mai mult dec\u00e2t al\u021bii. Acoperi\u0219ul p\u0103\u0219une PrototipCase norvegiene sau islandeze \u00centrebareC\u00e2t de aproape putem r\u0103m\u00e2ne de natur\u0103? \u00cen Norvegia \u0219i Islanda am v\u0103zut alte acoperi\u0219uri ciudate ce mi-au pl\u0103cut foarte mult. P\u0103rea c\u0103 p\u0103\u0219unea din curte a s\u0103rit pe acoperi\u0219. \u00cen locurile b\u0103tute de curen\u021bii \u00eenghe\u021ba\u021bi ai Atlanticului de Nord, p\u0103m\u00e2ntul \u00eensu\u0219i a fost cel care a oferit cel mai bun scut \u00eempotriva frigului. Construc\u021bia unui acoperi\u0219-p\u0103\u0219une are tot felul de particularit\u0103\u021bi. Pe b\u00e2rnele de lemn ale tavanului se a\u0219eza mai \u00eent\u00e2i un strat impermeabil din coaj\u0103 de mesteac\u0103n (\u00een Norvegia) sau pietri\u0219 fin (\u00een Islanda). Coaja de mesteac\u0103n, bogat\u0103 \u00een uleiuri naturale, nu l\u0103sa apa s\u0103 treac\u0103 \u0219i putea rezista zeci de ani f\u0103r\u0103 s\u0103 putrezeasc\u0103. Peste aceast\u0103 izola\u021bie se puneau dou\u0103 straturi groase de brazde de p\u0103m\u00e2nt acoperite cu vegeta\u021bie, cu tot cu r\u0103d\u0103cini. Primul strat se a\u0219eza cu iarba \u00een jos, ca s\u0103 nu putrezeasc\u0103 b\u00e2rnele, iar al doilea cu iarba \u00een sus. R\u0103d\u0103cinile se \u00eempleteau rapid unele \u00een altele, cre\u00e2nd o plas\u0103 natural\u0103 care \u00eempiedica scurgerea p\u0103m\u00e2ntului pe timp de ploaie. Un astfel de acoperi\u0219 func\u021biona \u0219i ca un aparat de climatizare. Iarna izola casa de ger, p\u0103str\u00e2nd c\u0103ldura vetrei \u00een interior, iar vara men\u021binea camerele r\u0103coroase. \u00cen plus, greutatea p\u0103m\u00e2ntului ap\u0103sa pe pere\u021bi, f\u0103c\u00e2nd casa mult mai stabil\u0103 \u0219i ajut\u00e2nd-o s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 v\u00e2nturilor violente. Nu era deloc ciudat ca oile sau caprele s\u0103 urce direct pe acoperi\u0219ul casei pentru a lua o gur\u0103 de iarb\u0103 proasp\u0103t\u0103 de pe el. Prin alte p\u0103r\u021bi, unde iarba s-ar fi copt la soare dac\u0103 ajungea \u00een v\u00e2rful casei, a ap\u0103rut un alt soi de acoperi\u0219 rupt din natur\u0103, cel de paie sau stuf. Cred c\u0103 este cel mai frecvent \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit acoperi\u0219 construit vreodat\u0103 de oameni de-a lungul timpului. Prin folosirea materialelor de acest fel, fie au sc\u0103pat de de\u0219eurile din agricultur\u0103, fie au profitat de faptul c\u0103 plantele de balt\u0103 nu cereau nici un ban. Stuful era de preferat paielor pentru c\u0103 poate rezista \u0219i 50-60 de ani. Are \u0219i avantajul c\u0103 e mult mai impermeabil datorit\u0103 stratului natural de cear\u0103 din structura lui. Paiele de gr\u00e2u sau secar\u0103 erau mai la \u00eendem\u00e2n\u0103, dar trebuiau schimbate mai des. \u00cenainte de-a fi aruncate pe cas\u0103 stuful sau paiele erau str\u00e2nse \u00een snopi ce erau piept\u0103na\u021bi cu unelte speciale de lemn \u0219i b\u0103tu\u021bi de jos \u00een sus pentru a crea o suprafa\u021b\u0103 compact\u0103 \u0219i extrem de dens\u0103. Un acoperi\u0219 bine f\u0103cut avea o grosime de peste 30 de centimetri. De\u0219i pare greu de crezut, apa de ploaie nu p\u0103trunde mai mult de c\u00e2\u021biva centimetri \u00een grosimea stufului. Panta abrupt\u0103 o oblig\u0103 s\u0103 alunece rapid spre strea\u0219in\u0103. Milioanele de pungi de aer blocate \u00een tulpinile goale ofer\u0103 o izola\u021bie termic\u0103 \u0219i fonic\u0103 de neegalat, l\u0103s\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp casa s\u0103 respire. Dac\u0103 ar fi dup\u0103 mine, doar acoperi\u0219uri-p\u0103\u0219une ar exista pe lumea asta. \u0218i doar case de hobbi\u021bi. Acoperi\u0219ul nepotului PrototipCase cu ardezit sau cu \u021bigl\u0103 \u00centrebareC\u00e2t de mult putem rezista? Acoperi\u0219urile cu \u021bigl\u0103 au ap\u0103rut dintr-un motiv extrem de pragmatic, spaima de foc. S-au n\u0103scut, \u00een mod independent, \u00een dou\u0103 col\u021buri diferite ale lumii: \u00een China neolitic\u0103 \u0219i \u00een Grecia Antic\u0103. \u00cen jurul anului 700 \u00ee.Hr., \u00een Corint, me\u0219terii au \u00eenceput s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 acoperi\u0219urile de paie ale marilor temple dedicate lui Apollo \u0219i Poseidon cu pl\u0103ci masive din teracot\u0103 ars\u0103. Primele \u021bigle erau uria\u0219e \u0219i grele a\u0219a c\u0103 era nevoie de structuri din b\u00e2rne groase pentru a le sus\u021bine. Romanii au fost cei care au preluat ideea grecilor, au perfec\u021bionat-o \u0219i au \u00eempr\u0103\u0219tiat-o \u00een tot imperiul. Ei au inventat sistemul ingenios de solzi numit tegula, o \u021bigl\u0103 plat\u0103, cu marginile ridicate, care se a\u0219eza pe acoperi\u0219 \u0219i imbrex, o \u021bigl\u0103 semicircular\u0103, ca un jgheab \u00eentors, care acoperea \u00eembin\u0103rile dintre pl\u0103cile plate ca s\u0103 nu intre ploaia. Din latinescul tegula s-a n\u0103scut cuv\u00e2ntul francez tuile, care a devenit tile \u00een englez\u0103. La noi, numele a ajuns pe filier\u0103 german\u0103 (ziegel) sau s\u00e2rbo-croat\u0103 (cigla), de\u0219i arheologii g\u0103sesc constant cuptoare romane de ars \u021bigl\u0103 pe malul Dun\u0103rii. De\u0219i era un material excelent, \u021bigla era scump\u0103 \u0219i mult timp a fost folosit\u0103 doar la palate, biserici sau de c\u0103tre cei boga\u021bi. Schimbarea major\u0103 s-a produs \u00een Evul Mediu, din cauza marilor incendii care mistuiau ora\u0219ele. \u00cen secolul al XII-lea, dup\u0103 un incendiu devastator, regele Angliei a dat o lege prin care i-a obligat pe to\u021bi cet\u0103\u021benii Londrei s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe acoperi\u0219urile din paie \u0219i stuf \u0219i s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 obligatoriu cu \u021bigl\u0103 din lut ars, pentru a opri extinderea focului. Ideea a prins \u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit prin toat\u0103 Europa. \u00cen zonele unde se g\u0103sea ardezit din bel\u0219ug oamenii s-au g\u00e2ndit c\u0103 nu merit\u0103 s\u0103 ard\u0103 \u021bigle ci s\u0103 foloseasc\u0103 roca asta ca s\u0103-\u0219i fac\u0103 un acoperi\u0219 zdrav\u0103n deasupra capului. Ardezitul are toate calit\u0103\u021bile ca s\u0103 urce pe acoperi\u0219. Este o roc\u0103 care poate fi despicat\u0103 \u00een buc\u0103\u021bi late dar sub\u021biri, relativ u\u0219oare. \u00cen plus, fiind neted\u0103 \u0219i sticloas\u0103 nu permite plantelor parazite s\u0103 se fixeze pe ea, l\u0103s\u00e2nd acoperi\u0219ul curat zeci de ani. \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, nu ia foc. Unele case au fost c\u0103ptu\u0219ite \u0219i pe pere\u021bii exteriori cu pl\u0103ci de ardezit iar culoarea lor gri-lucios de duce cu g\u00e2ndul c-ar fi precum ni\u0219te cavaleri medievali \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een armuri grele din fier. Astfel, materialele perisabile au fost treptat uitate iar casele au c\u0103p\u0103tat un coif ce a devenit o mo\u0219tenire solid\u0103. Acoperi\u0219ul era acum construit de un bunic cu g\u00e2ndul c\u0103 sub el va dormi, \u00een siguran\u021b\u0103, \u0219i nepotul s\u0103u. Acoperi\u0219ul cu pana\u0219 PrototipBeaune \u00centrebareC\u00e2t de frumos putem fi v\u0103zu\u021bi? Acoperi\u0219ul simplu de p\u0103m\u00e2nt ars s-a transformat spectaculos c\u00e2nd unor me\u0219teri le-a trecut prin cap s\u0103 foloseasc\u0103 ceramic\u0103 sm\u0103l\u021buit\u0103 cu rezisten\u021b\u0103 extrem de mare la foc \u0219i intemperii. Poate cel mai vechi acoperi\u0219 de acest soi a fost construit pentru Hospices de Beaune, \u00een Burgundia, \u00een secolul al XV-lea, la sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului de 100 de Ani. A fost destinat, culmea, pentru un spital dedicat \u00eengrijirii s\u0103racilor. \u021aiglele plate din argil\u0103 au fost sm\u0103l\u021buite \u00een nuan\u021be calde: ro\u0219u, maro, galben-auriu \u0219i verde, fiind a\u0219ezate \u00een motive geometrice complexe, sub form\u0103 de romburi. \u00cen afara rolului tradi\u021bional a unui acoperi\u0219 acesta trebuia s\u0103 arate prestigiul \u0219i bog\u0103\u021bia proprietarului. Un alt exemplu gr\u0103itor pentru acoperi\u0219urile cu pana\u0219 este ora\u0219ul Budapesta. Explozia de culoare de pe acoperi\u0219urile ei nu ar fi existat f\u0103r\u0103 experimentele chimice din laboratoarele Zsolnay. Vilmos Zsolnay a fost un chimist \u0219i un om de afaceri care a transformat o mic\u0103 fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i ol\u0103rit \u00eenfiin\u021bat\u0103 de tat\u0103l s\u0103u \u00een P\u00e9cs pe la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea \u00eentr-un brand de renume, premiat la Expozi\u021biile Universale de la Paris \u0219i Viena. Ora\u0219ul a folosit aceast\u0103 ceramic\u0103 pentru a-\u0219i defini o identitate vizual\u0103 proprie, complet diferit\u0103 de griul imperial al Vienei sau Parisului de la acea vreme. Burgunzii, din prea-plinul bog\u0103\u021biei lor \u0219i ungurii, care doreau s\u0103 arate c\u0103 sunt mai cu mo\u021b dec\u00e2t austriecii au reu\u0219it astfel, prin acoperi\u0219urile pe care le-au ridicat deasupra capului, s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia tuturor ce-aveau la mansard\u0103. Acoperi\u0219ul ac PrototipBisericile din Maramure\u0219 \u00centrebareC\u00e2t de sus putem urca? \u00cen momentul \u00een care oamenii s-au apucat s\u0103 ofere semnifica\u021bii spirituale unor cl\u0103diri pe care le construiau s-a schimbat fundamental \u0219i modul \u00een care le puneau acoperi\u0219. Acoperi\u0219ul de \u0219indril\u0103 normal, cel de la case obi\u0219nuite era rupt direct din natur\u0103. \u00cenveli\u0219ul era realizat din mii de \u0219i\u021be din lemn despicate cu securea una c\u00e2te una, pe lungimea fibrei, niciodat\u0103 t\u0103iate cu fer\u0103str\u0103ul. Acest detaliu tehnic men\u021bine canalele microscopice ale lemnului \u00eenchise \u0219i intacte, f\u0103c\u00e2nd materialul s\u0103 resping\u0103 apa \u00een loc s\u0103 o absoarb\u0103 ca un burete. Suprapuse exact ca solzii unui pe\u0219te, aceste \u0219i\u021be func\u021bionau ca o barier\u0103 bun\u0103 la toate. Se umflau \u0219i se uneau \u00eentre ele c\u00e2nd ploua, bloc\u00e2nd infiltra\u021biile \u0219i se contractau la soare pentru a l\u0103sa structura de dedesubt s\u0103 respire \u0219i s\u0103 nu putrezeasc\u0103. \u00cen zonele cu multe p\u0103duri era \u0219i mult\u0103 z\u0103pad\u0103 a\u0219a c\u0103 acoperi\u0219urile din \u0219indril\u0103 aveau pante abrupte astfel \u00eenc\u00e2t z\u0103pada s\u0103 curg\u0103 singur\u0103 de pe cas\u0103. Nu erau folosite cuie de fier pentru a le \u00eembina, mai mult \u00eencurcat dec\u00e2t ajutau, ci erau \u00eembinate prin t\u0103ieturi \u0219i \u00eembin\u0103ri de\u0219tepte, tot din lemn. Acoperi\u0219urile din \u0219indril\u0103 au devenit de-a dreptul spectaculoase \u00een momentul \u00een care au fost puse deasupra bisericilor maramure\u0219ene sau ale celor scandinave. O biseric\u0103 era una \u00een sat \u0219i trebuia s\u0103 fie diferit\u0103 de o cas\u0103 obi\u0219nuit\u0103 din mai multe puncte de vedere. \u00cen primul r\u00e2nd trebuia s\u0103 reprezinte un soi de axis mundi al satului, un buric \u00een jurul c\u0103ruia se str\u00e2ngea comunitatea. \u00cen cazul Maramure\u0219ului, casele fiind \u00eempr\u0103\u0219tiate pe \u0219apte dealuri, oamenii aveau nevoie de un reper vizual puternic. Ba func\u021bionau \u0219i pe post de reper sonor pentru c\u0103 erau \u0219i clopotni\u021be iar \u00een caz de primejdie puteau fi turnuri de veghe. Vikingii le foloseau \u0219i pe post de faruri pentru navigatori. Dar cel mai interesant aspect al acoperi\u0219urilor bisericilor acestora de lemn din Maramure\u0219 \u0219i Scandinavia este strea\u0219ina, locul unde se \u00eembin\u0103 de biserica propriu-zis\u0103. Acoperi\u0219urile au poale duble, un r\u00e2nd de stre\u0219ini mai jos \u0219i altul mai sus, cu rolul de a arunca apa c\u00e2t mai departe de temelia bisericii. Poalele acestea pot fi privite \u00eens\u0103 \u0219i ca ni\u0219te v\u0103mi ale v\u0103zduhului. Altfel de ce ar fi ornamentate cu cai \u00eenaripa\u021bi care poart\u0103 soarele de la r\u0103s\u0103rit la apus? De ce ar g\u0103zdui capete de dragoni, fra\u021bi buni cu cei de pe cor\u0103biile vikinge, protectori \u00eempotriva spiritelor rele? Iar locul umbrit de strea\u0219in\u0103 era rezervat \u00een Maramure\u0219 Mesei Mo\u0219ilor, pentru pomenile-oferte ritualice. La scandinavi era zona de tranzi\u021bie unde se l\u0103sau ofrande pentru nisse, spiritele protectoare ale casei \u0219i comunit\u0103\u021bii. \u0218i a\u0219a, acoperi\u0219ul a devenit un strop de cer la care nu se ajungea simplu. Iar strea\u0219ina lui a fost mereu mai populat\u0103 dec\u00e2t pare la o privire neatent\u0103. Acoperi\u0219ul cu aripi \u0219i ar\u0103t\u0103ri PrototipOra\u0219ul Interzis \u00centrebareC\u00e2t\u0103 imagina\u021bie putem pune pe o cl\u0103dire? \u0218i chinezilor le-au trecut idei similare prin cap. Casele tradi\u021bionale chineze\u0219ti au primit un acoperi\u0219 curb, cu col\u021buri ridicate ca ni\u0219te aripi \u0219i uneori..."}