{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Satele albe din Serran\u00eda de Ronda","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"CVX8cYbUVs\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/serrania-de-ronda\/\">Serran\u00eda de Ronda<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/serrania-de-ronda\/embed\/#?secret=CVX8cYbUVs\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Serran\u00eda de Ronda&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"CVX8cYbUVs\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/2015-10-09-09-Pueblos-Blancos.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Vineri 9 octombrie, dis de diminea\u021b\u0103. Mai bine zis ora \u0219apte. Ne treziser\u0103m de ceva timp (dup\u0103 ora Romaniei, bine\u00een\u021beles) iar acum a\u0219teptam \u00een holul hotelului s\u0103 vin\u0103 careva s\u0103 ne dea \u00een primire ma\u0219ina arvunit\u0103 \u00een ziua precedent\u0103. Afar\u0103 era bezn\u0103. La ora asta, \u00een Bucure\u0219ti, soarele era deja la munc\u0103. \u00cen Malaga, \u00ee\u0219i tr\u0103gea plapuma peste cap \u0219i mai mo\u021b\u0103ia o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate. Dac\u0103 ar fi fost s\u0103 ia \u00een seam\u0103 geografia, Spania trebuia s\u0103 adopte fusul orar al Angliei. Patriotismul european \u00eens\u0103 a avut c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 \u0219i spaniolii au ales s\u0103 se trezeasc\u0103 odat\u0103 cu ceilal\u021bi cet\u0103\u021beni din vechea UE. Dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, \u00een \u021bara \u00een care siesta \u0219i fiesta sunt la mare cinste, nici c-au ales prost. Domnul nostru cu ma\u0219ina, Manolo pe numele lui, nu era gr\u0103bit. Probabil c\u0103 ne-a bomb\u0103nit serios c\u00e2nd a aflat ora de \u00eent\u00e2lnire. N-a ajuns la timp, dar nu ne-a \u00eencurcat socotelile deloc, nu doream s\u0103 b\u00e2jb\u00e2im pe drumuri necunoscute \u00een plin\u0103 noapte. Ne-a adus un Hyundai i30 h\u0103rt\u0103nit bine. Fr\u00e2nele sc\u00e2r\u021b\u00e2iau \u00eengrozitor, era zdrelit pe toate p\u0103r\u021bile \u0219i era tare lene\u0219 c\u00e2nd trebuia s\u0103 urce dealurile sau s\u0103 se ia la \u00eentrecere cu al\u021bi bidivii de pe \u0219osea. Dar aceste lucruri le-am descoperit&nbsp;abia dup\u0103 c\u00e2\u021biva kilometri parcur\u0219i \u00eempreun\u0103. La momentul prezent\u0103rilor ne-a fost recomandat&nbsp;ca Ferrari-ul nostru spaniol. L-am botezat Ghihu\u021b\u0103 \u0219i ne-am \u00eemprietenit repede. Ne-a condus pe drumurile andaluze f\u0103r\u0103 niciun incident, a g\u0103sit \u00eentotdeauna parc\u0103rile cele mai potrivite, nu s-a r\u0103t\u0103cit niciodat\u0103, probabil cuno\u0219tea drumurile \u0219i cu ochii \u00eenchi\u0219i. Manolo ne-a avertizat c\u0103, \u00een cazul \u00een care ajungeam prin Marbella s\u0103 avem grij\u0103 la radare, c\u0103 sunt tare afurisi\u021bi poli\u021bi\u0219tii de-acolo. Marbella? Era la doi pa\u0219i, dac\u0103 ne mai r\u0103m\u00e2nea ceva timp de prisos poate&nbsp;mergeam&nbsp;\u0219i pe-acolo. P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103 aveam planuri mult mai mari. Destina\u021bia primei zile era Sevilla, cu o oprire \u00een Ronda \u0219i o hoin\u0103real\u0103 prin c\u00e2teva dintre Pueblos Blancos, satele albe c\u0103\u021b\u0103rate pe sierre-le Andaluziei. Urma s\u0103 str\u0103batem Serrania de Ronda, o mic\u0103 diviziune administrativ\u0103 a provinciei Malaga. Am pornit la drum spre apus, c\u0103tre Estepona, urm\u00e2nd ca de-acolo s\u0103 p\u0103r\u0103sim coasta, \u0219i marea, \u0219i s\u0103 ne afund\u0103m \u00een mun\u021bi. Am profitat din plin de faptul c\u0103 autostr\u0103zile Andaluziei sunt f\u0103r\u0103 tax\u0103 ( cu mici excep\u021bii, gen podul de la Cernavod\u0103) pentru a str\u0103bate distan\u021be lungi \u00een timp pu\u021bin. Dup\u0103 Estepona am luat-o spre nord c\u0103tre Casares, primul s\u0103tuc alb din drumul nostru. L-am g\u0103sit culcu\u0219it pe un v\u00e2rf de deal, \u00eenc\u0103 adormit, f\u0103r\u0103 \u021bipenie de om pe strad\u0103. \u0218i de-aici \u00eencolo pot spune c\u0103 am p\u0103truns \u00een Al-Aldalus, \u00een Spania maur\u0103. C\u0103ci satele acestea albe, toat\u0103 lumea o recunoa\u0219te, sunt mo\u0219tenirea maurilor. Citadelele coco\u021bate \u00een v\u00e2rf de munte, \u00een jurul c\u0103rora se \u00eengr\u0103m\u0103desc case albe, str\u0103du\u021bele \u00eenguste \u0219i \u00eentortocheate seam\u0103n\u0103 izbitor cu satele marocane din Mun\u021bii Atlas. Mauri nu mai sunt demult pe-aici , dar cre\u0219tinii ce le-au luat locul au p\u0103strat c\u00e2te ceva din vechile obiceiuri \u0219i \u00eendeletniciri. Urm\u0103torul sat ce ne-a ie\u0219it \u00een cale a fost Gaucin, lungit la soare, pe coama unui deal. Am fi fost tentate s\u0103 oprim, dar drumul nu trecea prin el, a\u0219a c\u0103 am plecat mai departe. Dintr-un &#8222;mirador&#8221; am aflat c\u0103 str\u0103batem valea r\u00e2ului Genal. Parc\u0103ri din acestea amenajate \u00een locuri special alese pentru a oferi c\u0103l\u0103torului o r\u0103splat\u0103 binemeritat\u0103 am g\u0103sit multe \u00een drumul nostru prin&nbsp;Serran\u00eda de Ronda. Miradorul&nbsp;&nbsp;\u00een care oprisem&nbsp;, era coco\u021bat pe buza unei pr\u0103p\u0103stii cu o deschidere frumoas\u0103 c\u0103tre valea r\u00e2ului \u0219i c\u0103tre Algatocin. \u00cen dep\u0103rtare, alte sate albe pres\u0103rau p\u0103durile. Abia \u00een Algatocin am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 facem o pauz\u0103 \u0219i s\u0103 hoin\u0103rim pu\u021bin pe str\u0103zi. Era cam pustiu \u0219i aici. Am savurat a\u0219adar lini\u0219tea, aerul curat \u0219i parfumul de iasomie. A doua oprire am f\u0103cut-o \u00een Mirador de Atajate. \u0218i aici erau t\u0103bli\u021be ceramice cu explica\u021bii despre&nbsp;mun\u021bii ce se z\u0103reau \u00een jur, despre p\u0103s\u0103rile \u0219i animalele s\u0103lbatice pe care un c\u0103l\u0103tor mai norocos dec\u00e2t noi le-ar putea z\u0103ri \u00een preajm\u0103. Dup\u0103 Atajate am p\u0103r\u0103sit drumul principal \u0219i am cotit-o pe poteci&nbsp;mai pu\u021bin umblate. Vremurile vesti\u021bilor briganzi din&nbsp;Serran\u00eda de Ronda erau demult apuse, a\u0219a c\u0103 am p\u0103truns pe teritoriu necunoscut f\u0103r\u0103 nici o grij\u0103. Drumul \u0219erpuia printre mun\u021bi gola\u0219i \u0219i p\u0103duri de pin. Era asfaltat nu-i vorb\u0103, dar foarte \u00eengust. Greu treceau dou\u0103 ma\u0219ini una pe l\u00e2ng\u0103 cealalt\u0103. Am mai st\u0103b\u0103tut c\u00e2teva din satele albe, toate la fel, deja \u00eencepeau s\u0103 ne plictieasc\u0103. Pe nea\u0219teptate \u00eens\u0103, dup\u0103 o p\u0103dure de castani, ne-a r\u0103s\u0103rit \u00een cale o ar\u0103tare bleu \u0219trumf. Ajunseser\u0103m \u00een Juzcar, satul care a ales s\u0103 fie altfel dec\u00e2t celelalte. Pe vremuri era alb \u0219i el, ca \u0219i suratele lui. \u00cen anul 2011 \u00eens\u0103, Sony Pictures s-a oferit s\u0103-l vopseasc\u0103 \u00een \u00eentregime \u00een albastru, de la cea mai am\u0103r\u00e2t\u0103 cas\u0103 p\u00e2n\u0103 la prim\u0103rie \u0219i biseric\u0103, pentru premiera spaniol\u0103 a filmului cu \u0218trumfi. Tot Sony&nbsp;a promis c\u0103 vor readuce satul la culoarea ini\u021bial\u0103 dup\u0103 trecerea evenimentului. Dar locuitorii n-au mai vrut. Au hot\u0103r\u00e2t, \u00eentr-o adunare general\u0103 \u021binut\u0103 cu tot dichisul, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 alba\u0219tri pentru totdeauna, \u0219i s\u0103 profite de mul\u021bimea turi\u0219tilor ce vin aici s\u0103-i caute pe Papa \u0218trumf, pe \u0218trumfette \u0219i toat\u0103&nbsp;liota de piticu\u021bi alba\u0219tri. Dup\u0103 Juzcar n-am mai poposit nic\u0103ieri. Sate albe ne-au mai ie\u0219it \u00een drum, dar soarele de pe cer ne spunea c\u0103 se apropia amiaza \u0219i c\u0103 ar fi fost timpul s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre Ronda. Am intrat a\u0219adar pe un alt drum principal \u0219i-am mers \u00eentins p\u00e2n\u0103 \u00een capitala Serraniei. N-am avut cale lung\u0103 de str\u0103b\u0103tut \u0219i, dup\u0103 un pic de b\u00e2lb\u00e2ial\u0103 cu g\u0103sirea unei parc\u0103ri mai aproape de centru ora\u0219ului, iat\u0103-ne din nou pietoni. Ne-am dus a\u021b\u0103 c\u0103tre Puente Nuevo, perla Rondei, podul construit \u00eentre cele dou\u0103 maluri ale lui&nbsp;El Tajo, canionul pe fundul c\u0103ruia curge r\u00e2ul Guadalevin. De\u0219i \u00eei spune cel nou, podul are aproape 300 de ani vechime. Construc\u021bia lui a \u00eenceput \u00een jurul anului 1750 \u0219i a durat 42 de ani iar arhitectul ce s-a \u00eencumetat s\u0103-l ridice a fost Jos\u00e9 Martin de Aldehuela. Exist\u0103 \u0219i o legend\u0103 legat\u0103 de Don&nbsp;Jos\u00e9. Se poveste\u0219te c\u0103, dup\u0103 ce-a v\u0103zut podul terminat, s-a g\u00e2ndit c\u0103 nu mai are rost pe lumea asta odat\u0103 ce-a des\u0103v\u00e2r\u0219it capodopera vie\u021bii lui \u0219i-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se sinucid\u0103 arunc\u00e2ndu-se de pe pod. Legenda tot legend\u0103 &#8230; arhitectul nostru a murit \u00een patul lui, de b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Mai exist\u0103 \u0219i o alt\u0103 poveste legat\u0103 de acest pod, din p\u0103cate adev\u0103rat\u0103 de data asta. La mijlocul lui, chiar deasupra pr\u0103pastiei, a fost construit\u0103 o mic\u0103 \u00eenc\u0103pere ce-a fost folosit\u0103 pe vremuri pe post de \u00eenchisoare. Mul\u021bi prizonieri adu\u0219i aici au fost tortura\u021bi iar apoi arunca\u021bi \u00een pr\u0103pastie. Ultimele monstruozit\u0103\u021bi de-astea s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul r\u0103zboiului civil \u0219i de partea republicanilor \u0219i de partea na\u021bionali\u0219tilor. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem \u00eens\u0103 la Puente Nuevo, am trecut pe l\u00e2ng\u0103 Plaza de Toros, una faimoas\u0103 \u00een Spania. \u0218i asta pentru c\u0103, tot pe la 1700 \u0219i ceva, aici s-a inventat corida modern\u0103.&nbsp;Iat\u0103 cum spune povestea, iar\u0103\u0219i ea bat-o vina, c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat. Pe vremurile acelea \u00eendep\u0103rtate lupt\u0103torii cu taurii aveau curajul s\u0103 \u00eenfrunte ar\u0103t\u0103rile furioase doar c\u0103lare&nbsp;pe cal. \u00centr-o zi \u00eens\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ca toreadorul&nbsp;s\u0103 intre \u00eentr-o mare \u00eencurc\u0103tur\u0103 iar taurul era c\u00e2t pe ce s\u0103-i vin\u0103 de hac. &nbsp;V\u0103z\u00e2nd primejdia \u00een care se afla colegul s\u0103u, Francisco Romero a s\u0103rit degrab\u0103 \u00een aren\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103-\u0219i fluture \u0219apca pentru a distrage aten\u021bia taurului. Strategia a reu\u0219it iar matadorul curajos a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 schimbe de-atunci regulile jocului \u0219i s\u0103 \u00eenfrunte adversarii \u00eencornora\u021bi \u00een picioare \u0219i \u00een loc de \u0219apc\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 muleta. \u0218i toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat la Ronda. Francisco Romero a fost primul dintr-o dinastie \u00eentreag\u0103 de matadori. Faima lui \u00eens\u0103&nbsp;a fost umbrit\u0103 de c\u0103tre nepotul s\u0103u, Pedro Romero. Lui i se atribuie meritul de a pune bazele artei tauromahiei, a\u0219a cum se practic\u0103 ea \u00een zilele noastre.&nbsp;Se spune c\u0103 de-a lungul carierei lui a venit de hac unei cirezi de peste 6000 de tauri. Era at\u00e2t de celebru \u00eenc\u00e2t \u00eensu\u0219i Goya i-a f\u0103cut un portret \u0219i i-a desenat c\u00e2teva dintre cele mai simandicoase costume. Cine e curios s\u0103 afle de ce c\u0103s\u0103pirea unor tauri \u00een aren\u0103 e o art\u0103, poate citi cartea lui Octavian Paler, Via\u021ba ca o corid\u0103. Mie mi s-au deschis ni\u021bel ochii dup\u0103 ce-am citit-o, dar nu \u00eentr-at\u00e2t ca s\u0103-mi fac curaj s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 v\u0103d pe viu o corid\u0103. Dac\u0103 o voi face vreodat\u0103 va fi musai la Ronda, la \u00eenceput de septembrie, \u00een timpul Feriei Goyesca, c\u00e2nd lumea \u00eencearc\u0103 s\u0103 readuc\u0103 la via\u021b\u0103 vremurile acelea de demult. Dac\u0103 nu voi avea curaj s\u0103 m\u0103 uit la lupt\u0103, voi putea admira cel pu\u021bin costumele de epoc\u0103 din jur. Pa\u0219ii ne-au dus mai departe, pe str\u0103du\u021bele \u00eenguste ale vechiului ora\u0219, prin pia\u021bete, pe l\u00e2ng\u0103 palate vechi \u0219i gr\u0103dini ascunse. Am mai f\u0103cut un popas la Casa Don Bosco, pentru a vedea cum tr\u0103iau oamenii \u00een secolele trecute. Casa e construit\u0103 pe buza lui El Tajo, a\u0219a c\u0103 priveli\u0219tea spre mun\u021bii Serraniei \u0219i spre canion sunt garantate. C\u0103l\u0103torul poate vizita parterul \u0219i gr\u0103dinile, etajele superioare fiind folosite \u00een alte scopuri. Cl\u0103direa a apar\u021binut c\u00e2ndva unei familii bogate care a donat-o Congrega\u021biei&nbsp;Saleziene \u00eenfiin\u021bat\u0103 la Torino de c\u0103tre preotul catolic Giovanni Bosco, cunoscut mai ales sub numele de Don Bosco. Dona\u021bia a fost f\u0103cut\u0103 cu scopul de a oferi&nbsp;refugiu \u0219i ad\u0103post preo\u021bilor acestui ordin. \u0218i o ultim\u0103 poveste legat\u0103 de Ronda \u0219i de locurile pe care le-am v\u0103zut aici. \u00cenainte de a ne lua r\u0103mas bun de la ora\u0219 am trecut prin Plaza del Socorro, din partea lui modern\u0103. Habar n-aveam eu pe-atunci c\u0103 aici s-au \u00eent\u00e2mplat, pe la \u00eenceputul secolului 20, evenimente care au dus la declararea autonomiei provinciei Andalusia \u0219i c\u0103 din aceast\u0103 pricin\u0103 poate, peste ani \u0219i ani, eu nu trebuia s\u0103 pl\u0103tesc taxe pe autostrad\u0103. \u00cen anul 1918 \u00een aceast\u0103 pia\u021b\u0103, cu ocazia Adun\u0103rii din Ronda, Blas Infante a desf\u0103\u0219urat pentru prima oar\u0103 steagul andaluz \u00een fa\u021ba unei mul\u021bimi entuziaste. \u00cendependen\u021ba provinciei a fost atunci un vis efemer&nbsp;iar Blas Infante a pl\u0103tit cu via\u021ba \u00een timpul r\u0103zboiului civil&nbsp;\u00eendr\u0103zneala de a lupta pentru libert\u0103\u021bi regionale. Au trebuit s\u0103 treac\u0103 o gr\u0103mad\u0103 de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dorin\u021bele&nbsp;lui aveau s\u0103 devin\u0103 realitate.&nbsp;\u00cen amintirea lui \u0219i a acelor zile de odinioar\u0103 \u00een mijlocul pie\u021bei Socorro a fost ridicat\u0103 o statuie reprezent\u00e2ndu-l pe Hercule cu doi lei, acela\u0219i simbol care e acum stema de pe steagul andaluz. Ne-am luat r\u0103mas bun de Ronda cu p\u0103rere de r\u0103u \u0219i am pornit iar\u0103\u0219i la drum. Trebuia neaparat s\u0103 ajungem \u00een Sevilla spre sear\u0103. Am evitat intrarea pe autostrad\u0103 pentru a hoin\u0103ri mai c\u0103tinel \u0219i admira \u00een lini\u0219te peisajele spaniole. Mun\u021bii \u00eencepeau s\u0103 se domoleasc\u0103, v\u0103ile deveneau tot mai largi, \u0219oseaua tot mai dreapt\u0103. Cum mai aveam destul timp p\u00e2n\u0103 la apusul soarelui ne-am l\u0103sat ademenite de un indicator ce ne trimitea&nbsp;spre Zahara de la Sierra. Dup\u0103 vreo 7 km am dat peste un s\u0103tuc de poveste. A fost&nbsp;o \u00eencununare a c\u0103l\u0103toriei&nbsp;noastre prin satele albe din&nbsp;Serrania de Ronda.&nbsp;Ne-a impresionat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, c\u00e2nd am z\u0103rit pentru prima dat\u0103 cetatea coco\u021bat\u0103 \u00een v\u00e2rf de st\u00e2nc\u0103 \u0219i satul culcu\u0219it la poalele ei. Am avut ceva emo\u021bii p\u00e2n\u0103 am ajuns \u00een parcarea din v\u00e2rful dealului, dup\u0103 ce am str\u0103b\u0103tut str\u0103du\u021be \u00eenguste \u0219i primejdios de abrupte, dar dup\u0103 aceea totul a fost perfect. Am admirat de sus apele albastre ale lacului de acumulare din vale, am b\u0103ut ap\u0103 rece de izvor, ne-am plimbat pe str\u0103zile lini\u0219tite , am ascultat lini\u0219tea \u0219i trilurile vesele ale unor canari. Restul pove\u0219tii din Zahara, \u00een fotografiile ce urmeaz\u0103. \u0218i cu asta, basta. Pentru c\u0103 ne-am desp\u0103r\u021bit cu greu de Zahara de la Sierra \u00eencepeam s\u0103 intr\u0103m \u00een criz\u0103 de timp. De-acum trebuia s\u0103 cucerim Sevilla. 00"}