{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"\u0218eki - &#127462;&#127487; Azerbaidjan - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"Fx6r2bhG6a\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/seki\/\">\u0218eki<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/seki\/embed\/#?secret=Fx6r2bhG6a\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;\u0218eki&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"Fx6r2bhG6a\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/2019-04-21-0224-S\u0327\u0259ki-Palatul-Shaki-Khans.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"\u00cenainte de-a porni la drum prin Caucaz cuno\u0219tin\u021bele mele legate de zona pe care urma s-o vizitez erau foarte sub\u021biri. Armenia \u0219i Georgia mai treac\u0103-mearg\u0103, cu pu\u021bin efort a\u0219 fi putut scoate vreo dou\u0103-trei informa\u021bii din sacul cu cultur\u0103 general\u0103. Azerbaidjan \u00eens\u0103 &#8230; era o pagin\u0103 alb\u0103, imaculat\u0103.&nbsp; Abia dac\u0103 \u0219tiam care-i capitala \u021b\u0103rii, de Shirvan, \u0218eki sau Ki\u0219 n-auzisem nimic, niciodat\u0103. Dar n-a fost nici un bai, nimeni nu se na\u0219te \u00eenv\u0103\u021bat, pe o pagin\u0103 alb\u0103 se m\u00e2zg\u00e2le\u0219te mai cu spor. Surprizele s-au \u021binut lan\u021b. De exemplu, o noutate absolut\u0103 pentru mine a fost faptul c\u0103 \u00een Caucaz exista pe vremea dacilor \u0219i romanilor o \u021b\u0103ri\u0219oar\u0103 ce se numea Albania (nume dat de romani), ce acoperea la acea vreme cu o oarecare aproxima\u021bie teritoriul actual al Azerbaidjanului. Locuitorii \u021b\u0103ri\u0219oarei \u0103steia, numi\u021bi \u0219i albani, n-aveau nici o leg\u0103tur\u0103 cu albanezii din Balcani, erau caucazieni get-beget, fra\u021bi buni cu georgienii \u0219i cu armenii, dou\u0103 popoare care se laud\u0103 c-au cobor\u00e2t \u00een locurile astea direct din barca lui Noe. Albania caucazian\u0103 a fost un stat din estul Caucazului, \u00eentins cu aproxima\u021bie peste teritoriul Azerbaidjanului de azi. Popula\u021bia de la \u00eenceput era paleo-caucazian\u0103 \u0219i vorbea limbi caucaziene, \u00eenrudite cu cele din Daghestan. \u00cen 252 sasanizii l-au f\u0103cut vasal, iar \u00een secolul al IV-lea regele Urnayr a adoptat cre\u0219tinismul ca religie de stat. A supravie\u021buit ca entitate p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al IX-lea, supus \u00eens\u0103 cu totul Iranului sasanid. Regele albanilor p\u0103stra doar aparen\u021ba autorit\u0103\u021bii, fiindc\u0103 puterea civil\u0103, religioas\u0103 \u0219i militar\u0103 st\u0103tea \u00een m\u00e2na marzbanului trimis de per\u0219i. \u00cen secolul al VII-lea, odat\u0103 cu cucerirea arab\u0103 a Persiei, \u021binutul a trecut sub st\u0103p\u00e2nire musulman\u0103, iar Biserica alban\u0103 a adoptat monofizismul \u00een secolul al VIII-lea. \u00cen zon\u0103 se mai vorbesc \u0219i azi limbi caucaziene daghestaneze \u2014 udi, lezghin\u0103, avar\u0103. Regatul albanilor era mai degrab\u0103 o confedera\u021bie de triburi \u0219i, la fel ca celelalte popoare din jur, au adoptat cre\u0219tinismul foarte devreme. Soarta lor \u00eens\u0103 a fost ni\u021bel mai trist\u0103 dec\u00e2t ai verilor mai sus aminti\u021bi, n-au reu\u0219it s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neschimba\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Statul lor a pierit, mul\u021bi dintre ei au trecut la islam iar numele lor mai e pomenit doar prin c\u0103r\u021bile de istorie. \u00cen schimb particip\u0103 cu un procent serios la ADN-ul azerilor. Iar \u00een zona \u00een care ne aflam noi acum se p\u0103rea c\u0103 procentul e mai ridicat dec\u00e2t \u00een restul \u021b\u0103rii. Ki\u0219 \u00cen Ki\u0219 ne-am dus taman pentru a vedea urme de-ale albanilor de alt\u0103dat\u0103. A fost o adev\u0103rat\u0103 expedi\u021bie \ud83d\ude09 . S\u0103tucul e la o azv\u00e2rlitur\u0103 de b\u0103\u021b de \u0218eki \u0219i st\u0103 lipit de-un perete al muntelui. Are casele din piatr\u0103, adunate toate unele \u00een altele iar str\u0103du\u021bele-i sunt primejdios de \u00eenguste \u0219i abrupte. Autocarul nostru n-avea nici o \u0219ans\u0103 s\u0103 se strecoare prin el. Drept urmare, am fost \u00eembarca\u021bi cu to\u021bii \u00een ni\u0219te Lade de pe vremuri \u0219i, dup\u0103 vreo cinci minute de condus \u00een dulcele stil smucit \u0219i deosebit de entuziast al \u0219oferilor din Caucaz, am fost debarca\u021bi \u00een fa\u021ba principalului punct de interes turistic al satului, Biserica Sf\u00e2ntului Elishe al albanilor. \u0218oferul Ladei noastre era de fapt o \u0219oferi\u021b\u0103, prima femeie ce luase carnet de conducere \u00een sat \u0219i \u0219efa complexului muzeal pe care urma s\u0103-l vizit\u0103m. Era stra\u0219nic\u0103, \u00eei teleghida pe ceilal\u021bi din v\u00e2rful degetelor. Frac\u021biunea cu simpatii feministe a grupului nostru a \u00eendr\u0103git-o imediat. Dup\u0103 ce-am trecut prin poarta ce se deschidea \u00een gardul \u00eenalt de piatr\u0103 ce nu permitea drume\u021bului s-arunce nici o privire \u00een gospod\u0103rie ( cam toate casele din Ki\u0219 erau la fel ) am dat peste o mic\u0103 bisericu\u021b\u0103, tot de piatr\u0103, ce st\u0103tea \u00een mijlocul unei cur\u021bi \u00eengrijite \u0219i plin\u0103 cu flori. Se vedea de la o po\u0219t\u0103 c\u0103-i o m\u00e2n\u0103 de femeie aici \ud83d\ude42 . Biserica nu mai e activ\u0103 de foarte mult timp \u0219i a fost transformat\u0103 \u00een muzeu. \u00cen vitrine am g\u0103sit expuse numeroase obiecte descoperite \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor arheologice. Dup\u0103 unele p\u0103reri bisericu\u021ba asta ar fi fost ctitorit\u0103 de \u00eensu\u0219i Sf\u00e2ntul Elishe ( de unde \u0219i numele ), primul patriarh al albanilor caucazieni, personaj ce-a tr\u0103it \u00een primul secol al erei noastre. Cercet\u0103torii au stabilit \u00eens\u0103 c\u0103 biserica actual\u0103 dateaz\u0103 de prin secolul al 12-lea. \u00cen schimb, au fost descoperite \u00een zona altarului obiecte de cult vechi ce dateaz\u0103 din perioada precre\u0219tin\u0103, de pe la anul 3000 \u00ee.e.n. Am z\u0103rit chiar \u0219i ni\u0219te oseminte \u00eengropate ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt. N-ai fi dat prea mul\u021bi bani uit\u00e2ndu-te la bisericu\u021ba asta dar uite ce istorie bogat\u0103 poart\u0103 \u00een spate. Tradi\u021bia medieval\u0103 spune c\u0103 Elishe, ucenic al apostolului Tadeu, a ajuns \u00eentr-un loc numit Gis, a \u00eentemeiat acolo o biseric\u0103 \u00een secolul I \u0219i a fost ucis \u00een apropiere. Cercet\u0103torii socotesc pu\u021bin probabil ca el s\u0103 fi ridicat o biseric\u0103 \u00een \u00een\u021belesul de azi al cuv\u00e2ntului. Dac\u0103 a existat, cel mai probabil a ridicat doar altarul sau a folosit un l\u0103ca\u0219 p\u0103g\u00e2n deja existent. Cl\u0103direa de azi dateaz\u0103 din secolul al XII-lea. S\u0103p\u0103turile din anii 2000\u20132003, finan\u021bate de Ministerul de Externe norvegian \u0219i duse de arheologi azeri \u0219i norvegieni, au ar\u0103tat prin datare cu radiocarbon c\u0103 l\u0103ca\u0219ul de cult de sub altar e vechi de vreo cinci mii de ani, de pe la 3000 \u00ee.Hr. Sub podeaua din cap\u0103tul de apus s-a g\u0103sit o cript\u0103. \u00centr-un morm\u00e2nt din curte zace un b\u0103rbat de aproape doi metri, l\u0103sat la vedere sub o cupol\u0103 de plastic transparent. Cui i-a apar\u021binut biserica r\u0103m\u00e2ne un subiect disputat. Cercet\u0103torul norvegian al s\u0103p\u0103turii a sus\u021binut c\u0103 arhitectura absidei trimite la o cristologie diofizit\u0103, iar cum singura biseric\u0103 diofizit\u0103 din Caucazul medieval t\u00e2rziu era cea georgian\u0103, a propus c\u0103 l\u0103ca\u0219ul a fost ridicat ca biseric\u0103 georgian\u0103 \u0219i preluat mai t\u00e2rziu de monofizi\u021bi. Partea azer\u0103 o consider\u0103 alban\u0103 caucazian\u0103. Partea armean\u0103 sus\u021bine o continuitate armean\u0103 apostolic\u0103. Am mai apucat s\u0103 m\u0103 \u00eenv\u00e2rt un minut pe uli\u021bele satului dup\u0103 care am fost \u00eembarca\u021bi rapid \u00een Lada \u0219i teleporta\u021bi cu vreo 500-600 de ani \u00een viitor, \u00een secolul al 18-lea, la palatul de var\u0103 a lui Muhammed Hasan Khan din \u0218eki. Palatul hanilor din \u0218eki C\u00e2nd am auzit c\u0103 vom vizita un alt palat de-al \u0219ahilor sau hanilor azeri entuziasmul meu n-a crescut nici m\u0103car c-un milimetru. Mi-am \u00eenchipuit c\u0103 vom g\u0103si aici ceva asem\u0103n\u0103tor cu ceea ce v\u0103zusem deja \u00een Baku, iar palatul Shirvanshahilor nu m\u0103 impresionase cine \u0219tie ce. Ei bine, n-a fost deloc a\u0219a. Re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a hanilor din \u0218eki provine dintr-o alt\u0103 poveste. Aceast\u0103 cl\u0103dire e o delicat\u0103 poezie persan\u0103, o gr\u0103din\u0103 din lemn \u0219i sticl\u0103 ridicat\u0103 \u00een mijlocul unei alte gr\u0103dini, adev\u0103rate de data asta. Nu e mare deloc. Am vizitat \u0219ase \u00eenc\u0103peri nu foarte mari nici ele, trei la parter, trei la etaj. Un perete al \u00eenc\u0103perilor era f\u0103cut dintr-un fel de vitralii pe nume shebeke &#8211; un mozaic de sticl\u0103 colorat\u0103, a\u0219ezat \u00eentr-un soi de gr\u0103tar din lemn asamblat f\u0103r\u0103 cuie sau clei &#8211; pe care azerii se pricep de minune s\u0103-l me\u0219tereasc\u0103. Ceilal\u021bi trei pere\u021bi, plus tavanul, erau picta\u021bi de sus p\u00e2n\u0103 jos cu fresce reprezent\u00e2nd \u00een principal flori.&nbsp; Din p\u0103cate n-am avut voie s\u0103 fac fotografii \u00een\u0103untru, a\u0219a c-am desc\u0103rcat c\u00e2teva de pe internet, pentru aducere aminte. Cum o fi fost s\u0103 fii cad\u00e2n\u0103 \u00een acest serai? S\u0103 leneve\u0219ti pe perne moi, s\u0103 molf\u0103i c\u00e2tu-i ziulica de lung\u0103 dulciuri, s\u0103 stai cu ochii a\u021binti\u021bi pe gr\u0103dina de pe pere\u021bi sau \u00een gr\u0103dina ce se \u00eentindea \u00een fa\u021ba ferestrelor \u0219i, de plictiseal\u0103, s\u0103 \u021be\u0219i intrigi de palat. O fi fost mai interesant dec\u00e2t o via\u021b\u0103 de corporatist ? La ie\u0219irea din palatul hanilor din \u0218eki am mai descoperit o veche biseric\u0103 alban\u0103 rebotezat\u0103 &#8222;templu&#8221; \u0219i transformat\u0103 \u00een muzeu. Dar n-am mai intrat. Caravanserai Am mers \u021bintit la Caravanserai cu scopul de-a cheltui ultimii mana\u021bi din buzunare. A doua zi intram \u00een Georgia \u0219i-aveam nevoie de alt fel de bani. Primul lucru pe care l-am f\u0103cut aici a fost s\u0103 batem \u00een poarta masiv\u0103 de lemn, folosind cele dou\u0103 cioc\u0103nele fixate \u00een ea, unul pentru b\u0103rba\u021bi, altul pentru femei. Gazdele trebuiau s\u0103 \u0219tie cu cine aveau de-a face \u00eenainte de-a deschide u\u0219a. Sunau diferit. Pentru exemplificare, am tot folosit cioc\u0103nelele astea p\u00e2n\u0103 s-au enervat paznicii \u0219i au venit s\u0103 ne admonesteze. Caravanseraiul e ast\u0103zi hotel, pesemne deranjam oaspe\u021bii. Partea care ne interesa pe noi era \u00eens\u0103 afar\u0103. \u00cen zidul caravanseraiului erau amenajate o gr\u0103mad\u0103 de magazina\u0219e ce-\u0219i deschideau u\u0219ile spre strad\u0103. Mai toate vindeau obiecte artizanale: ceramic\u0103, m\u0103tasuri, dulciuri. Ghidul nostru azer ne spusese c\u0103 \u00een \u0218eki se f\u0103cea o specialitate aparte de halva, a\u0219a c\u0103 m-am dus glon\u021b la o pr\u0103v\u0103lie pe-a c\u0103rei firm\u0103 scria \u015e\u0259ki halvas\u0131.\u00a0Surpriz\u0103, halvaua era de fapt baclava. Am luat \u0219i eu o cutiu\u021b\u0103, \u00eenfofolit\u0103 bine ca s\u0103 nu curg\u0103. N-am \u00eendr\u0103znit s-o deschid p\u00e2n\u0103 am ajuns acas\u0103. De bun\u0103 e bun\u0103 dar foarte, foarte dulce. Se spune c\u0103 e preg\u0103tit\u0103 dup\u0103 re\u021bete speciale, inventate taman \u00een buc\u0103tariile \u0219ahilor persani. La pas prin Shaki Cam asta a fost vizita noastr\u0103 la obiectivele turistice din \u0218eki. Spre sear\u0103 am fost debarca\u021bi la un hotela\u0219 ascuns pe str\u0103du\u021bele \u00eenguste \u0219i \u00eentortocheate ce se \u00eencol\u0103ceau \u00een jurul centrului urbei. N-am avut stare \u0219i-am pornit \u00eentr-o scurt\u0103 explorare prin \u00eemprejurimi dar, pentru c\u0103 m-am plictisit repede, m-am \u00eentors la hotel. M\u0103 a\u0219tepta acolo o c\u0103m\u0103ru\u021b\u0103 cald\u0103, un pat pufos ( de mult nu m-am culcu\u0219it \u00eentr-un a\u0219a b\u00e2rlog moale ) \u0219i, ultima surpriz\u0103 a zilei, o saun\u0103 gratuit\u0103 \u0219i fierbinte care mi-a scos tot frigul din oase. Cu un a\u0219a tratament demn de o prin\u021bes\u0103 persan\u0103 am c\u0103zut bolovan cu capul pe pern\u0103 \u0219i-am dormit ne\u00eentoars\u0103 p\u00e2n\u0103 a doua zi diminea\u021ba. &nbsp; Asta a fost partea azer\u0103 a circuitului nostru prin Caucaz. La \u00eenceput am v\u0103zut-o doar ca pe o republic\u0103 ex-sovietic\u0103 turcic\u0103 \u0219i petrolier\u0103. Dar pe drum au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 alte \u0219i alte lumi mai vechi: focurile zoroastrienilor, \u0219ahii persaniza\u021bi din Shirvan, urmele albanilor caucazieni, caravanseraiurile \u0219i poezia persan\u0103. Lumea modern\u0103 de pe \u021b\u0103rmul Caspicii a \u00eenceput s\u0103 se sub\u021bieze \u00eencetul cu \u00eencetul \u00een stepele pl\u0103cute turcilor iar apoi \u00een p\u0103durile de la poalele Caucazului Mare. Iar azerii turcici au \u00eenceput s\u0103 semene tot mai mult cu neamurile caucaziene ce au cobor\u00e2t, dup\u0103 umila lor certitudine, direct din barca lui Noe dup\u0103 Potop. Trebuie s\u0103 fie ceva \u00een mun\u021bii ace\u0219tia de nasc oameni at\u00e2t de col\u021buro\u0219i, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi \u0219i greu de amestecat unii cu al\u021bii. Imperiile au trecut peste ei ca furtunile dar caucazienii au r\u0103mas pe loc, fiecare ag\u0103\u021bat de limba, credin\u021ba \u0219i pove\u0219tile lui. 00"}