{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"\u0218arpele de Anatolia - Unde dai \u0219i unde crap\u0103 - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"7gGt4Q08nQ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sarpele-de-anatolia\/\">\u0218arpele de Anatolia<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sarpele-de-anatolia\/embed\/#?secret=7gGt4Q08nQ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;\u0218arpele de Anatolia&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"7gGt4Q08nQ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/ChatGPT-Image-Jul-2-2026-12_56_37-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Icoana Sf\u00e2ntului Gheorghe at\u00e2rn\u0103 pe pere\u021bii multor biserici rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i e cunoscut\u0103 oricui a intrat vreodat\u0103 \u00eentr-un l\u0103ca\u0219 ortodox. C\u0103l\u0103re\u021bul t\u00e2n\u0103r apas\u0103 lancea prin gura balaurului, iar calul calc\u0103 peste trupul r\u0103sucit al fiarei. Povestea care \u00eenso\u021be\u0219te imaginea o \u0219tim cu to\u021bii, este a martirului din Capadocia, de sub Diocle\u021bian, care mai t\u00e2rziu ajunge patronul cavalerilor \u0219i al osta\u0219ilor. Balaurul de sub copitele calului trece drept adversarul obi\u0219nuit al eroului cre\u0219tin, un accesoriu al scenei, o form\u0103 conven\u021bional\u0103 a r\u0103ului \u00eenvins. Pu\u021bini se opresc s\u0103 se \u00eentrebe cine era balaurul \u00eenainte s\u0103 fie balaur. Dac\u0103 parcurgi Anatolia \u00een sens invers, dinspre satele contemporane spre straturile ei cele mai vechi, imaginea aceasta simpl\u0103 \u00eencepe s\u0103 sc\u00e2r\u021b\u00e2ie. \u0218arpele care apare peste tot, la fiecare strat, refuz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een rolul care i s-a dat pe icoan\u0103. \u00cen satele kurde, turkmene \u0219i alevite din Anatolia de est, femeile picteaz\u0103 \u00eenc\u0103 pe pere\u021bi figura \u0218ahmaranei. \u0218ahmaran este regina \u0219erpilor \u0219i are chip de femeie frumoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u, iar de la br\u00e2u \u00een jos trup de \u0219arpe. Ea locuie\u0219te \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 subteran\u0103 plin\u0103 de flori \u0219i de leacuri, iar cine ajunge la ea din \u00eent\u00e2mplare prime\u0219te cunoa\u0219terea plantelor \u0219i puterea de a vindeca. \u0218ahmaran nu este \u00eenvins\u0103 de niciun cavaler. \u00cen variantele mai vechi ale pove\u0219tii, ea moare tr\u0103dat\u0103 de un t\u00e2n\u0103r pe care \u00eel ajutase, iar s\u00e2ngele ei devine leac. Femeile care \u00ee\u0219i at\u00e2rn\u0103 imaginea \u0218ahmaranei deasupra u\u0219ii cred c\u0103 le protejeaz\u0103 casa \u0219i le p\u0103ze\u0219te copiii de rele. \u0218ahmaranele acestea nu sunt exponate de muzeu, sunt obiecte ce p\u0103streaz\u0103 o tradi\u021bie vie, cump\u0103rate de la pia\u021b\u0103 \u0219i a\u0219ezate la loc de cinste \u00een camera de zi. C\u00e2\u021biva sute de kilometri mai la est, \u00een mun\u021bii Kurdistanului irakian, pe un versant \u00eemp\u0103durit deasupra unui izvor sacru, se afl\u0103 Lalish. Este sanctuarul central al yezi\u021bilor, o comunitate religioas\u0103 cu vechi r\u0103d\u0103cini preislamice care \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 credin\u021ba \u00een jurul figurii lui Taw\u00fbs\u00ee Melek, \u00cengerul P\u0103un. La intrarea principal\u0103 a templului, sculptat \u00een piatra zidului chiar l\u00e2ng\u0103 u\u0219\u0103, se vede un \u0219arpe negru mare. Preo\u021bii \u00eel re\u00eennoiesc periodic cu vopsea neagr\u0103, iar credincio\u0219ii trec pe l\u00e2ng\u0103 el ating\u00e2ndu-l cu respect. \u0218arpele de la Lalish nu este monstru, nu este adversar, nu este ilustra\u021bie marginal\u0103. El este gardian, iar pozi\u021bia pe care o ocup\u0103 la intrare arat\u0103 exact rangul care i se cuvine. Cobor\u00e2nd mai ad\u00e2nc \u00een timp, spre secolele \u00eent\u00e2i \u0219i al treilea dup\u0103 Hristos, ajungem la Hatra, ora\u0219-caravan\u0103 din nordul Mesopotamiei, aflat ast\u0103zi \u00een ruine \u00een de\u0219ertul irakian. Muzeul din Erbil p\u0103streaz\u0103 reliefuri de acolo pe care le-am v\u0103zut cu propriii ochi. Unul dintre ele \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un personaj cu coroan\u0103 radiat\u0103, deci solar, care \u021bine un toiag \u0219i are al\u0103turi un \u0219arpe ridicat pe vertical\u0103, urc\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 el ca o companie. Un altul arat\u0103 un b\u0103rbat cu \u00eembr\u0103c\u0103minte \u00een solzi l\u00e2ng\u0103 un berbec, iar deasupra scenei un \u0219arpe cu capul \u00een\u0103l\u021bat pare s\u0103 vegheze gestul. \u0218erpii de la Hatra nu stau sub picior, ei stau al\u0103turi, iar acest al\u0103turi spune ceva despre lumea din care veneau. Hatra era un loc de sintez\u0103, iar arheologii care s-au ocupat de ea au ar\u0103tat c\u0103 zeii mesopotamieni \u0219i cei greco-romani erau reprezenta\u021bi cot la cot \u00een acelea\u0219i temple. Nergal, zeul infernal, era acolo sincretizat cu Herakles, iar \u0219erpii \u00eel \u00eenso\u021beau, \u00eempreun\u0103 cu dul\u0103ii, ca semne ale suveranit\u0103\u021bii lui asupra lumii de dedesubt. Mai la vest \u0219i cu vreo mie de ani mai devreme, \u00een Grecia arhaic\u0103 \u0219i \u00een Anatolia elenizat\u0103, apare Asclepios. El este zeul vindec\u0103rii, iar simbolul lui este toiagul pe care se \u00eencol\u0103ce\u0219te un \u0219arpe. Templele lui, cele mai cunoscute la Epidaur \u0219i la Pergam, erau totodat\u0103 centre de t\u0103m\u0103duire, cu gr\u0103dini de plante medicinale \u0219i cu preo\u021bi care interpretau visele bolnavilor adormi\u021bi \u00een incinta sacr\u0103. \u0218arpele lui Asclepios nu era simbolic \u00een sensul t\u00e2rziu al cuv\u00e2ntului, ci era prezent fizic \u00een templu, un \u0219arpe adev\u0103rat l\u0103sat s\u0103 se plimbe printre bolnavi, considerat manifestarea zeului. Toiagul cu \u0219arpele lui Asclepios a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi simbolul interna\u021bional al medicinei, de\u0219i majoritatea celor care \u00eel poart\u0103 pe halate au uitat de mult ce \u00eenseamn\u0103. Asclepios \u00eensu\u0219i este \u00eens\u0103 un uzurpator, de\u0219i unul care \u0219i-a \u00eensu\u0219it me\u0219te\u0219ugul \u00eenainte de a-l face al lui. Fiicele lui, Hygeia \u0219i Panacea, poart\u0103 cunoa\u0219teri care preced cultul patern. Hygeia era, foarte probabil, o divinitate independent\u0103 a vindec\u0103rii prin igien\u0103 \u0219i mod de via\u021b\u0103, cu templu propriu la Titane, pe care Pausanias \u00eel descrie ca fiind mai vechi dec\u00e2t cel al lui Asclepios. Panacea acoperea leacurile din plante, iar \u00een reprezent\u0103rile arhaice ea \u0219i sora ei apar mai des cu \u0219arpele \u00een m\u00e2n\u0103 dec\u00e2t apare tat\u0103l lor. Asclepios s-a suprapus peste ele treptat, absorbindu-le \u00een panteonul propriu ca fiice, iar cultul lui pan-elenic le-a marginalizat pe am\u00e2ndou\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au devenit simple func\u021bii ale zeului central. \u0218arpele, cunoa\u0219terea plantelor \u0219i vindecarea apar\u021bineau femeilor \u00eenainte, iar Asclepios le-a preluat \u00eempachet\u00e2nd vechiul substrat feminin \u00eentr-o autoritate masculin\u0103 nou\u0103. Tot \u00een aceast\u0103 lume se plaseaz\u0103 \u0219i episodul biblic al \u0219arpelui de aram\u0103 \u00een\u0103l\u021bat de Moise \u00een de\u0219ert, pe care poporul \u00eel privea ca s\u0103 se vindece de mu\u0219c\u0103tura \u0219erpilor otr\u0103vitori. C\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, regele Ezechia distruge acela\u0219i \u0219arpe de aram\u0103, fiindc\u0103 poporul \u00eencepuse s\u0103-i aduc\u0103 t\u0103m\u00e2ieri, iar autoritatea religioas\u0103 central\u0103 nu mai putea \u00eeng\u0103dui asta. Comutarea de valen\u021b\u0103 se produce, iar textul biblic o consemneaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 o mascheze. Cu un mileniu \u00een urm\u0103 fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia, \u00een plin\u0103 Anatolie central\u0103, la hitti\u021bi, ne \u00eent\u00e2lnim cu Illuyanka. El este \u0219arpele-adversar al zeului furtunii, \u00eentr-un mit atestat \u00een t\u0103bli\u021bele hittite de la Bo\u011fazk\u00f6y \u0219i recitat ritualic \u00een timpul unei s\u0103rb\u0103tori anuale numite Puruli. Numele Illuyanka \u00eensu\u0219i vine din dou\u0103 r\u0103d\u0103cini proto-indo-europene pentru \u0219arpe, iar mitul apar\u021bine tiparului mai larg al luptei zeului cu monstrul serpentin, tipar pe care lingvi\u0219tii \u0219i istoricii religiilor \u00eel numesc chaoskampf \u0219i care apare \u00een toate ramurile indo-europene, cu Indra ucig\u00e2nd pe Vritra \u00een India vedic\u0103, cu Marduk zdrobind pe Tiamat \u00een Mesopotamia semitizat\u0103, cu Zeus biruind pe Typhon \u00een Grecia, cu Thor lupt\u00e2nd cu J\u00f6rmungandr \u00een lumea nordic\u0103. Ce e interesant la Illuyanka nu este \u00eens\u0103 tiparul indo-european, care e comun, ci felul \u00een care mitul p\u0103streaz\u0103 un strat mai vechi. S\u0103rb\u0103toarea Puruli, \u00een care se recita mitul, era hattit\u0103, adic\u0103 apar\u021binea substratului pre-indo-european al Anatoliei, peste care hitti\u021bii s-au a\u0219ezat \u00een mileniul II \u00eenainte de Hristos. Iar zei\u021ba care \u00eel ajut\u0103 pe zeul furtunii \u00een prima variant\u0103 a mitului, Inaras, este tot hattit\u0103, nu hittit\u0103. Iar \u00een aceast\u0103 prim\u0103 variant\u0103, \u0219arpele Illuyanka \u00eel \u00eenvinge ini\u021bial pe zeul furtunii, iar zeul recupereaz\u0103 doar prin \u0219iretlicul zei\u021bei hattite. Fereastra pe care ne-o deschide mitul spre substratul mai vechi arat\u0103 o lume \u00een care \u0219arpele nu era doar adversar, ci purt\u0103torul unei for\u021be care putea \u00eenvinge chiar zeii cerului. Suprastructura hittit\u0103 indo-european\u0103 rescrie deznod\u0103m\u00e2ntul ca victorie a zeului furtunii, dar nu poate \u0219terge complet urma unei alte logici de dedesubt. Iar zoroastrismul, care apare mult mai t\u00e2rziu \u00een lumea iranian\u0103, va duce acest tipar la forma lui cea mai extrem\u0103. A\u017ei Dah\u0101ka, dragonul serpentin, e crea\u021bia lui Angra Mainyu, principiul cosmic al r\u0103ului, iar lupta cu el nu se mai \u00eencheie ritualic anul acesta pentru a re\u00eencepe la anul, ci se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 se \u00eencheie definitiv la sf\u00e2r\u0219itul veacurilor. Dualismul iranian, mo\u0219tenit apoi prin filiera iudaic\u0103 t\u00e2rzie de cre\u0219tinism, e forma final\u0103 a chaoskampf-ului, cea care nu mai admite re\u00eentoarcerea \u0219arpelui. \u0218i \u00een sf\u00e2r\u0219it, la cap\u0103tul cel mai ad\u00e2nc al Anatoliei, la G\u00f6bekli Tepe, \u00een jurul lui 9600 \u00eenainte de Hristos, ajungem la stratul cel mai vechi. Comunitatea care a ridicat acolo pilonii uria\u0219i sculpta\u021bi cu animale nu cultiva \u00eenc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, era \u00een pragul agriculturii, \u00eenc\u0103 v\u00e2na \u0219i culegea. Pe pilonii de la G\u00f6bekli Tepe apar mistre\u021bi, vulpi, lei, p\u0103s\u0103ri \u0219i \u0219erpi. \u0218erpii sunt printre cele mai frecvente reprezent\u0103ri, uneori sculpta\u021bi c\u00e2te doisprezece sau cincisprezece unul l\u00e2ng\u0103 altul pe acela\u0219i st\u00e2lp. Nimeni nu \u00eei \u00eenvinge. Ei nu ilustreaz\u0103 o dram\u0103, nu marcheaz\u0103 o lupt\u0103. Ei sunt pur \u0219i simplu prezen\u021bi, ca fiin\u021be centrale ale lumii pe care oamenii aceia o cuno\u0219teau \u0219i o venerau. La G\u00f6bekli Tepe, \u0219arpele este \u00eenc\u0103 el \u00eensu\u0219i. Iar aici, la cap\u0103tul \u0219irului, se ridic\u0103 \u00eentrebarea care organizeaz\u0103 \u00eentregul drum. Dac\u0103 la \u00eenceputul locuirii umane sedentare din Anatolia \u0219arpele era o fiin\u021b\u0103 central\u0103, respectat\u0103 \u0219i reprezentat\u0103 \u00een num\u0103r mare, cum a ajuns el, unsprezece milenii mai t\u00e2rziu, s\u0103 fie str\u0103puns de lancea unui cavaler cre\u0219tin pe pere\u021bii bisericilor rom\u00e2ne\u0219ti? R\u0103spunsul pe care \u00eel propun eu nu este o teorie mare cu preten\u021bia de a explica totul, ci mai degrab\u0103 o reconstruc\u021bie posibil\u0103 a unui mecanism care ar putea explica ce se vede. Ea \u00eencepe de mai jos dec\u00e2t ne-am a\u0219tepta, dinaintea agriculturii \u0219i a p\u0103storitului, de la felul \u00een care primatele \u00eense\u0219i \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 via\u021ba social\u0103 \u00een func\u021bie de mediul \u00een care tr\u0103iesc. Cimpanzeii, rudele noastre cele mai apropiate al\u0103turi de bonobo, tr\u0103iesc la nord de fluviul Congo. Ei sunt organiza\u021bi patriarhal, cu ierarhii masculine clare, cu coali\u021bii de rudenie masculin\u0103, cu violen\u021b\u0103 inter-grup documentat\u0103, cu v\u00e2n\u0103toare de maimu\u021be mai mici \u0219i cu \u00eemp\u0103r\u021bire politic\u0103 a c\u0103rnii ca moned\u0103 de alian\u021b\u0103. Bonobo, aproape identici genetic, tr\u0103iesc la sud de acela\u0219i fluviu. Ei sunt organiza\u021bi matriarhal, cu alian\u021be feminine puternice \u00eentre femele care nu sunt nici m\u0103car \u00eenrudite, cu violen\u021b\u0103 inter-grup aproape absent\u0103, cu sexualitate desprins\u0103 de reproducere \u0219i folosit\u0103 ca instrument social, cu \u00eemp\u0103r\u021bire pa\u0219nic\u0103 a hranei. Diferen\u021ba nu vine din biologie, fiindc\u0103 biologia lor este aproape aceea\u0219i. Ea vine din ecologie. La sud de Congo, unde tr\u0103iesc bonobo, nu exist\u0103 gorile, iar vegeta\u021bia de sol e bogat\u0103 \u0219i predictibil\u0103 tot anul. Bonobo au acces la surse de hran\u0103 abundente pe care le pot \u00eemp\u0103r\u021bi f\u0103r\u0103 competi\u021bie acut\u0103, iar femelele pot sta \u00eempreun\u0103 destul timp ca s\u0103 construiasc\u0103 alian\u021be stabile. La nord, unde tr\u0103iesc cimpanzeii, hrana e mai dispersat\u0103, femelele trebuie s\u0103 se \u00eempr\u0103\u0219tie pentru a g\u0103si de m\u00e2ncare, iar coali\u021biile feminine devin imposibile, ceea ce las\u0103 spa\u021biu deschis pentru coali\u021biile masculine de rudenie. Aceea\u0219i presiune ecologic\u0103 traverseaz\u0103 linia dintre specii \u0219i ajunge, \u00eentr-o form\u0103 amplificat\u0103 de cultur\u0103, p\u00e2n\u0103 la oameni. Comunit\u0103\u021bile umane care tr\u0103iesc \u00een medii cu resurse abundente \u0219i predictibile tind s\u0103 dezvolte structuri sociale egalitariene, cu diferen\u021biere redus\u0103 \u00eentre sexe, cu autoritate distribuit\u0103, cu ritual mai pu\u021bin agonistic. Cele care tr\u0103iesc \u00een medii cu resurse rare, discontinue sau amenin\u021bate tind s\u0103 dezvolte structuri ierarhice, cu diferen\u021biere marcat\u0103 \u00eentre sexe, cu autoritate concentrat\u0103 masculin, cu ritual mai agonistic. Nu ca lege absolut\u0103, ci ca tendin\u021b\u0103 care se verific\u0103 \u00een etnografie comparativ\u0103. Iar \u00een interiorul acestei tendin\u021be se coaguleaz\u0103, foarte devreme, dou\u0103 atitudini existen\u021biale care preced agricultura \u0219i p\u0103storitul cu mii de ani. Una este atitudinea culeg\u0103torului, care a\u0219teapt\u0103, observ\u0103, revine \u00een acela\u0219i loc c\u00e2nd planta e coapt\u0103, se sincronizeaz\u0103 cu ritmurile mediului f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le for\u021beze. Timpul culeg\u0103torului este timpul naturii, iar succesul lui se m\u0103soar\u0103 \u00een r\u0103bdare, cunoa\u0219tere fin\u0103 \u0219i aten\u021bie distributiv\u0103. Cealalt\u0103 este atitudinea v\u00e2n\u0103torului, care iese \u00een \u00eent\u00e2mpinarea pr\u0103zii, o urm\u0103re\u0219te, o dob\u00e2nde\u0219te printr-un act decisiv care poate s\u0103 reu\u0219easc\u0103 sau s\u0103 e\u0219ueze. Prada este o fiin\u021b\u0103 cu voin\u021b\u0103 proprie, care fuge, care se ap\u0103r\u0103, care poate ucide la r\u00e2ndul ei. Timpul v\u00e2n\u0103torului este discontinuu \u0219i dramatic, iar succesul lui se m\u0103soar\u0103 \u00een for\u021b\u0103, vitez\u0103 \u0219i curaj. Iar aceste dou\u0103 atitudini produc, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama, dou\u0103 logici temporale diferite. Culeg\u0103torul locuie\u0219te \u00een ciclu. Anotimpul, luna, mareea, coacerea plantei, n\u0103p\u00e2rlirea \u0219arpelui, toate se repet\u0103 \u0219i se re\u00eentorc, iar ordinea fireasc\u0103 a lumii este s\u0103 se refac\u0103. Ce moare ast\u0103zi rena\u0219te m\u00e2ine, iar \u00eentre moarte \u0219i \u00eenviere nu exist\u0103 biruin\u021b\u0103, ci trecere. V\u00e2n\u0103torul locuie\u0219te \u00een confruntare. Adversarul trebuie \u00eenvins acum, iar dac\u0103 nu \u00eel \u00eenvingi tu, te \u00eenvinge el. Nu exist\u0103 re\u00eentoarcere pa\u0219nic\u0103, exist\u0103 deznod\u0103m\u00e2nt. Chiar \u0219i ciclurile naturii, care \u00eei impun c\u00e2nd poate v\u00e2na \u0219i c\u00e2nd nu, \u00eei apar mai degrab\u0103 ca obstacole dec\u00e2t ca ritmuri \u00een care s\u0103 se topeasc\u0103. C\u00e2nd, cu dou\u0103sprezece milenii \u00een urm\u0103, comunit\u0103\u021bile \u00eencep s\u0103 se sedentarizeze \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 cultivarea plantelor \u0219i domesticirea animalelor, cele dou\u0103 atitudini se cristalizeaz\u0103. Agricultura amplific\u0103 logica ciclic\u0103 a culeg\u0103torului, fiindc\u0103 anul agricol este structurat integral pe re\u00eentoarcere, sem\u0103nat, cre\u0219tere, seceri\u0219,..."}