{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Sandomierz - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"43sZPI11zQ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sandomierz\/\">Sandomierz<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/sandomierz\/embed\/#?secret=43sZPI11zQ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Sandomierz&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"43sZPI11zQ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-09-Coperta-Sandomierz-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Sandomierz este unul dintre cele mai vechi ora\u0219e ale Poloniei \u0219i s-a dezvoltat \u00eentr-o pozi\u021bie foarte avantajoas\u0103, pe \u00een\u0103l\u021bimile de deasupra Vistulei, la \u00eent\u00e2lnirea unor importante drumuri comerciale. \u00cen Evul Mediu a fost un centru regional important \u0219i re\u0219edin\u021b\u0103 ducal\u0103. Ora\u0219ul vechi \u0219i-a p\u0103strat \u00een mare parte structura medieval\u0103, iar faptul c\u0103 a sc\u0103pat de marile distrugeri ale secolului XX \u00eei d\u0103 ast\u0103zi un aspect mult mai autentic dec\u00e2t multor alte ora\u0219e poloneze. Pozi\u021bia pe Vistula a favorizat comer\u021bul cu cereale, sare \u0219i alte m\u0103rfuri. Prosperitatea negustorilor explic\u0103 \u0219i una dintre particularit\u0103\u021bile ora\u0219ului. Sub casele din centru au fost s\u0103pate numeroase pivni\u021be \u0219i depozite, uneori pe mai multe niveluri. \u00cen timp, aceste spa\u021bii au format o adev\u0103rat\u0103 re\u021bea subteran\u0103. O parte a ei este ast\u0103zi amenajat\u0103 ca traseu turistic, de aproximativ 470 m, prin 34 de \u00eenc\u0103peri aflate la diferite ad\u00e2ncimi sub centrul vechi. \u00cen secolul al XIII-lea, Sandomierz a fost lovit de invaziile mongole, iar ora\u0219ul a fost distrus de mai multe ori. Reconstruc\u021bia ulterioar\u0103 a fixat mare parte din forma urban\u0103 medieval\u0103 p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Centrul ora\u0219ului este Rynek, cu Prim\u0103ria \u00een mijloc. Cl\u0103direa are origini gotice, dar a fost modificat\u0103 \u00een Rena\u0219tere, c\u00e2nd a primit aticul decorativ caracteristic. Turnul a fost ad\u0103ugat ulterior. Pe una dintre fa\u021bade se afl\u0103 \u0219i un cadran solar. Un alt reper important este Poarta Opatowska, ridicat\u0103 \u00een secolul al XIV-lea \u0219i r\u0103mas\u0103 singura dintre por\u021bile principale ale vechilor fortifica\u021bii. De sus se deschide una dintre cele mai bune panorame asupra ora\u0219ului \u0219i \u00eemprejurimilor. Catedrala din Sandomierz, ridicat\u0103 \u00een principal \u00een secolul al XIV-lea, p\u0103streaz\u0103 un interior foarte bogat \u0219i o serie de picturi \u0219i altare din epoci diferite. Ora\u0219ul mai are \u0219i un vechi castel regal, construit pe locul unei fortifica\u021bii anterioare \u0219i remodelat de mai multe ori; ast\u0103zi g\u0103zduie\u0219te muzeul regional. Sandomierz este cunoscut \u0219i pentru relieful din jurul s\u0103u. Ora\u0219ul este a\u0219ezat pe teren de loess, iar \u00een apropiere se g\u0103sesc ravene ad\u00e2nci s\u0103pate natural \u00een acest material. Cea mai cunoscut\u0103 este Ravena Reginei Jadwiga. \u00cen afara centrului se afl\u0103 \u0219i G\u00f3ry Pieprzowe \u2013 Mun\u021bii Piperului \u2013 forma\u021biuni geologice foarte vechi. Ast\u0103zi Sandomierz are \u00een Polonia \u0219i o notorietate modern\u0103. A devenit decorul serialului de televiziune Ojciec Mateusz, extrem de popular, ceea ce a transformat ora\u0219ul \u00eentr-o destina\u021bie \u0219i mai cunoscut\u0103 pentru publicul polonez. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Urm\u0103toarea oprire am f\u0103cut-o la Sandomierz, un alt or\u0103\u0219el parc\u0103 uitat de lume. \u00cen Evul Mediu \u00eens\u0103, raportul dintre cele dou\u0103 ora\u0219e era aproape invers. Sandomierz se num\u0103ra printre centrele importante ale Poloniei, iar Tarn\u00f3w abia \u00eencepea s\u0103 se dezvolte. Prosperitatea Sandomierzului a \u021binut p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea. Apoi au venit invazia suedez\u0103, alte r\u0103zboaie \u0219i declinul comer\u021bului pe Vistula. Dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birea Poloniei, ora\u0219ul a r\u0103mas \u00eentr-o zon\u0103 provincial\u0103 aflat\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire ruseasc\u0103. Tarn\u00f3w, \u00een schimb, a devenit centru administrativ al Gali\u021biei austriece \u0219i a ajuns pe traseul c\u0103ii ferate dintre Cracovia \u0219i Lw\u00f3w. \u00centr-un fel, Sandomierz \u00eei predase \u0219tafeta. Prima \u00eent\u00e2lnire cu Sandomierz a fost \u00een Rynek, o pia\u021b\u0103 larg\u0103, u\u0219or \u00eenclinat\u0103 \u0219i surprinz\u0103tor de lini\u0219tit\u0103. \u00cen mijloc se ridica Prim\u0103ria, alc\u0103tuit\u0103 parc\u0103 din dou\u0103 cl\u0103diri suprapuse, corpul masiv din c\u0103r\u0103mid\u0103, \u00eencununat de un atic renascentist, \u0219i turnul alb, ad\u0103ugat mai t\u00e2rziu. \u00cen jurul ei se aliniau case joase, colorate, iar porumbeii ocupau f\u0103r\u0103 complexe spa\u021biul r\u0103mas liber. Din pia\u021b\u0103 am ajuns la Poarta Opatowska, singura p\u0103strat\u0103 dintre cele patru por\u021bi principale ale ora\u0219ului medieval. A fost ridicat\u0103 \u00een secolul al XIV-lea, \u00een timpul regelui Cazimir cel Mare, iar partea alb\u0103 de la coronament a fost ad\u0103ugat\u0103 \u00een Rena\u0219tere. Se poate urca p\u00e2n\u0103 sus pentru panoram\u0103, dar eu m-am mul\u021bumit s-o privesc de la nivelul str\u0103zii. \u00cen fa\u021ba por\u021bii am descoperit \u0219i primul personaj mai pu\u021bin medieval al ora\u0219ului. Deasupra str\u0103zii Opatowska, un omule\u021b p\u0103\u0219ea pe o s\u00e2rm\u0103, \u021bin\u00e2nd o v\u00e2sl\u0103 \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 \u0219i o pr\u0103jin\u0103 lung\u0103 pentru echilibru \u00een cealalt\u0103. Este Ma\u0142y Flisak \u2013 Micul Pluta\u0219 \u2013, o sculptur\u0103 a lui Jerzy K\u0119dziora instalat\u0103 \u00een 2017, cu ocazia Anului Vistulei. Pluta\u0219ul aminte\u0219te de vremea \u00een care r\u00e2ul \u0219i oamenii care transportau m\u0103rfuri pe el contribuiau din plin la prosperitatea ora\u0219ului. \u00cen apropiere, l\u00e2ng\u0103 un restaurant, m\u0103 a\u0219tepta o ar\u0103tare \u0219i mai greu de descifrat. Era W\u0142adys\u0142aw Krawczyk, un artist popular care \u0219i-a v\u00e2ndut timp de c\u00e2teva decenii l\u00e2ng\u0103 Poarta Opatowska propriile figurine \u0219i vase din lut. Obiectul ciudat din m\u00e2inile lui reprezint\u0103 taraba pe care \u00ee\u0219i \u00een\u0219ira marfa: ulcele, figurine \u0219i p\u0103s\u0103ri-fluierici. Personajul a intrat at\u00e2t de bine \u00een peisajul ora\u0219ului, \u00eenc\u00e2t locuitorii i-au ridicat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o statuie. Indicatoarele m\u0103 trimiteau spre traseul turistic subteran, prin vechile pivni\u021be ale negustorilor. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 v\u0103d ce se ascunde sub pia\u021b\u0103, dar nu aveam timpul necesar. \u00cen schimb, am dat peste o trecere aflat\u0103 la lumin\u0103, Ucho Igielne, adic\u0103 Urechea Acului. Numele i se potrive\u0219te perfect. Este o deschiz\u0103tur\u0103 \u00eengust\u0103 \u0219i \u00eenalt\u0103, t\u0103iat\u0103 \u00een vechiul zid de ap\u0103rare, prin care se urc\u0103 pe c\u00e2teva trepte. Oficial se nume\u0219te Poarta Dominican\u0103 \u0219i este ultima asemenea porti\u021b\u0103 p\u0103strat\u0103 din fortifica\u021biile medievale ale ora\u0219ului. Prin ea circulau dominicanii \u00eentre centrul aflat \u00een interiorul zidurilor \u0219i m\u0103n\u0103stirea lor de pe dealul vecin. Ast\u0103zi \u00ee\u021bi ofer\u0103 pentru c\u00e2teva clipe satisfac\u021bia de a te strecura prin urechea unui ac medieval. Am mers apoi \u00een vizit\u0103 la Jan D\u0142ugosz. \u00cel \u0219tiam de mult, de c\u00e2nd \u00eel l\u0103udase pe \u0218tefan cel Mare dup\u0103 victoria de la Vaslui, numindu-l un erou vrednic de admira\u021bie, \u00eentru nimic mai prejos dec\u00e2t marii conduc\u0103tori ai Antichit\u0103\u021bii. Casa care \u00eei poart\u0103 numele nu a fost \u00eens\u0103 locuin\u021ba cronicarului. D\u0142ugosz a ridicat-o \u00een 1476 pentru preo\u021bii care slujeau la catedral\u0103. Ast\u0103zi ad\u0103poste\u0219te Muzeul Diecezan, dar cl\u0103direa \u00eens\u0103\u0219i merit\u0103 privit\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie, romburi \u00eentunecate desenate \u00een zid \u0219i o intrare gotic\u0103 deasupra c\u0103reia st\u0103 \u00eenc\u0103 blazonul \u00eentemeietorului. \u00cen curte m-a \u00eent\u00e2mpinat Jan D\u0142ugosz \u00eensu\u0219i, redus la dimensiunile unei statuete \u0219i cu o p\u0103l\u0103rie care \u00eel f\u0103cea s\u0103 semene pu\u021bin cu o ciuperc\u0103 erudit\u0103. Pe soclu scria \u201earhiepiscop\u201d, de\u0219i titulatura era oarecum gr\u0103bit\u0103: fusese numit arhiepiscop de Lw\u00f3w, dar a murit \u00eenainte de a-\u0219i ocupa postul, iar confirmarea papei a sosit abia dup\u0103 moartea lui. \u00cen\u0103untru n-am g\u0103sit \u00eens\u0103 un muzeu despre via\u021ba cronicarului, ci o colec\u021bie diecezan\u0103 \u00een care obiectele se succed f\u0103r\u0103 prea multe preocup\u0103ri pentru ordine cronologic\u0103. Am trecut de la o Madon\u0103 din piatr\u0103, adus\u0103 din biserica din Go\u017alice \u0219i sculptat\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIII-lea, la o Madon\u0103 mult mai delicat\u0103, pictat\u0103 de Lucas Cranach cel B\u0103tr\u00e2n \u00eempreun\u0103 cu Pruncul \u0219i Sf\u00e2nta Ecaterina din Alexandria. Al\u0103turi st\u0103tea de paz\u0103 W\u0142adys\u0142aw Jagie\u0142\u0142o, \u00eencoronat, \u00een armur\u0103 \u0219i cu sceptrul \u00een m\u00e2n\u0103. Printre exponate mi-a atras aten\u021bia \u0219i un chip alc\u0103tuit din buc\u0103\u021bele colorate de mozaic. Nu \u0219tiam ce reprezint\u0103 \u0219i nici de unde provenea; pur \u0219i simplu mi-a pl\u0103cut. Am aflat mai t\u00e2rziu c\u0103 era un fragment salvat din uria\u0219a catedral\u0103 ortodox\u0103 Sf\u00e2ntul Alexandru Nevski, ridicat\u0103 de autorit\u0103\u021bile ruse \u00een centrul Var\u0219oviei \u0219i demolat\u0103 dup\u0103 rec\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei Poloniei. \u0218i mai ciudate mi s-au p\u0103rut rafturile cu ceea ce p\u0103reau, la prima vedere, c\u0103r\u021bi foarte vechi, cu coper\u021bi din lemn. Erau \u00eentr-adev\u0103r c\u0103r\u021bi, dar unele care nu trebuiau citite, ci desf\u0103cute ca ni\u0219te cutii. Fiecare era f\u0103cut\u0103 dintr-o anumit\u0103 specie de arbore sau arbust \u0219i vorbea chiar despre copacul care \u00eei d\u0103duse \u201ecoper\u021bile\u201d. \u00cen interior se aflau mostre de scoar\u021b\u0103 \u0219i lemn, crengu\u021be, frunze, flori, fructe, semin\u021be, rumegu\u0219, c\u0103rbune \u0219i cenu\u0219\u0103. Colec\u021bia cuprinde peste o sut\u0103 de asemenea volume \u0219i a fost alc\u0103tuit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea de silvicultorul Wiktor Koz\u0142owski. Casa lui D\u0142ugosz s-a dovedit astfel mai pu\u021bin un muzeu despre cronicar \u0219i mai mult un cabinet de curiozit\u0103\u021bi: Madone medievale, Cranach, Jagie\u0142\u0142o, o bucat\u0103 dintr-o catedral\u0103 ruseasc\u0103 \u0219i o bibliotec\u0103 \u00een care fiecare carte fusese c\u00e2ndva copac. De la Casa D\u0142ugosz p\u00e2n\u0103 la catedral\u0103 n-am avut de mers dec\u00e2t c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Exteriorul de c\u0103r\u0103mid\u0103 p\u0103rea destul de cump\u0103tat, cu excep\u021bia fa\u021badei albe ad\u0103ugate mai t\u00e2rziu. \u00cen\u0103untru \u00eens\u0103 cump\u0103tarea se termina brusc. Bol\u021bile albastre, acoperite cu modele geometrice ro\u0219ii \u0219i albe, sem\u0103nau cu un covor uria\u0219 \u00eentins deasupra capului, iar sub ele se \u00eengr\u0103m\u0103deau candelabre, marmur\u0103, altare baroce \u0219i ornamente rococo. Aproape c\u0103 nu r\u0103m\u0103sese nicio suprafa\u021b\u0103 pe care cineva s\u0103 nu fi sim\u021bit nevoia s\u0103 mai adauge ceva. Catedrala a fost ridicat\u0103 \u00een vremea lui Cazimir cel Mare, \u00een jurul anului 1360. Potrivit tradi\u021biei p\u0103strate chiar de biseric\u0103, f\u0103cea parte dintre l\u0103ca\u0219urile construite de rege pentru a-\u0219i isp\u0103\u0219i vina dup\u0103 ce poruncise \u00eenecarea unui preot implicat \u00een conflictul s\u0103u cu episcopul Cracoviei. Cearta pornise de la bani \u0219i se complicase cu via\u021ba matrimonial\u0103 a regelui, care se \u00eensurase din nou \u00eenainte s\u0103 scape \u00een mod oficial de nevasta precedent\u0103. A\u0219adar, \u00eenc\u0103 de la temelie, catedrala purta \u00een ea un amestec de credin\u021b\u0103, politic\u0103, taxe \u0219i bigamie regal\u0103. Partea cea mai surprinz\u0103toare se afla \u00een prezbiteriu. Pe pere\u021bii unei biserici catolice gotice ap\u0103reau scene pictate \u00een limbajul solemn al artei bizantine: personaje frontale, aureole aurii, ve\u0219minte lungi \u0219i episoade din vie\u021bile Fecioarei \u0219i ale lui Hristos, a\u0219ezate unele peste altele ca paginile unei uria\u0219e c\u0103r\u021bi ilustrate. Frescele au fost comandate \u00een jurul anului 1421 de W\u0142adys\u0142aw Jagie\u0142\u0142o \u0219i executate de un atelier rutean condus probabil de me\u0219terul Hayl din Przemy\u015bl. Cea mai ampl\u0103 scen\u0103 reprezint\u0103 Adormirea Maicii Domnului. Picturile acestea nu erau o fantezie neobizantin\u0103 t\u00e2rzie, ci supravie\u021buitoarele unei epoci \u00een care regatul catolic al Poloniei \u0219i lumea ortodox\u0103 a Lituaniei \u0219i Ruteniei se \u00eent\u00e2lneau \u00een persoana aceluia\u0219i rege. Jagie\u0142\u0142o a comandat asemenea ansambluri \u00een mai multe biserici gotice. Aveam s\u0103 dau peste aceea\u0219i combina\u021bie, \u0219i mai spectaculoas\u0103, \u00een diminea\u021ba urm\u0103toare, \u00een Capela Sfintei Treimi din Lublin. Frescele din Sandomierz au disp\u0103rut \u00eens\u0103 mult\u0103 vreme sub straturi de tencuial\u0103. Primele fragmente au fost scoase la lumin\u0103 \u00een 1913, iar restul a fost dezvelit \u00een anii 1930. A\u0219a se explic\u0103 impresia ciudat\u0103 pe care o las\u0103 interiorul. Evul Mediu r\u0103s\u0103ritean reapare dintre adaosurile baroce \u0219i rococo, f\u0103r\u0103 ca vreuna dintre epoci s\u0103 se dea la o parte pentru cealalt\u0103. Mai jos, catedrala schimba din nou registrul \u0219i intra de-a dreptul \u00een domeniul filmului de groaz\u0103 religios. \u00cen secolul al XVIII-lea, Karol de Prevot a pictat pentru pere\u021bii navei un Martyrologium Romanum. Dou\u0103sprezece p\u00e2nze monumentale, c\u00e2te una pentru fiecare lun\u0103, \u00een care a \u00eengr\u0103m\u0103dit toate metodele prin care puteau fi chinui\u021bi \u0219i omor\u00e2\u021bi martirii cre\u0219tini. Nu era suficient un singur supliciu pe tablou, trebuia valorificat fiecare col\u021b de p\u00e2nz\u0103. Sub cor au mai fost a\u0219ezate patru scene legate de istoria ora\u0219ului. Fotografia mea surprinde una dintre masacrele din timpul invaziei mongole din 1260, c\u00e2nd au fost uci\u0219i locuitori ai ora\u0219ului \u0219i c\u0103lug\u0103rii dominicani. \u00cengerii plutesc lini\u0219ti\u021bi \u00een partea de sus, \u00een timp ce jos oamenii sunt m\u0103cel\u0103ri\u021bi cu o energie considerabil\u0103. Tot \u00een acest grup se g\u0103se\u0219te \u0219i cel mai controversat tablou al catedralei, cunoscut drept Omorul ritual. El ilustreaz\u0103 vechea calomnie potrivit c\u0103reia evreii ar fi ucis copii cre\u0219tini pentru a le folosi s\u00e2ngele \u00een ritualuri. Nu este o m\u0103rturie despre ceva petrecut \u00een realitate, ci despre prejudec\u0103\u021bile \u0219i isteria religioas\u0103 ale epocii \u00een care a fost pictat. Tabloul este expus ast\u0103zi \u00eempreun\u0103 cu o explica\u021bie care respinge acuza\u021bia. Pu\u021bine biserici reu\u0219esc s\u0103 adune, \u00eentr-un singur interior, remu\u0219c\u0103rile unui rege bigam, pictori ruteni, gustul baroc pentru aur \u0219i marmur\u0103, invazii mongole \u0219i un calendar complet al torturilor. Catedrala din Sandomierz le \u00eenghesuie pe toate f\u0103r\u0103 niciun semn c\u0103 ar considera combina\u021bia neobi\u0219nuit\u0103. \u00cenainte de plecare am mai cobor\u00e2t p\u00e2n\u0103 la Castelul Regal, a\u0219ezat pe coasta dealului deasupra Vistulei. Cazimir cel Mare l-a ridicat \u00een secolul al XIV-lea pe locul unei cet\u0103\u021bi mai vechi, iar regii urm\u0103tori l-au transformat treptat \u00eentr-o re\u0219edin\u021b\u0103 renascentist\u0103. Forma lui actual\u0103 este \u00eens\u0103 rezultatul unei catastrofe. \u00cen 1656, suedezii afla\u021bi \u00een retragere l-au aruncat \u00een aer. Din \u00eentregul ansamblu a supravie\u021buit numai aripa vestic\u0103, cea pe care am fotografiat-o eu \u0219i care ad\u0103poste\u0219te ast\u0103zi muzeul ora\u0219ului. Nu mai aveam timp pentru \u00eenc\u0103 un muzeu, a\u0219a c\u0103 m-am mul\u021bumit s\u0103 admir castelul din exterior \u0219i m-am..."}