{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Ruta del Sol - &#127477;&#127466; Peru - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"8L4TYlk9hG\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/ruta-del-sol\/\">Ruta del Sol<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/ruta-del-sol\/embed\/#?secret=8L4TYlk9hG\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Ruta del Sol&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"8L4TYlk9hG\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/2025-03-28-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"Ziua ce-a urmat am petrecut-o pe un drum botezat de companiile de turism ale zilelor noastre Ruta del Sol. Am pornit din Puno dis de diminea\u021ba \u0219i am luat-o spre nord, cale de vreo 400km, p\u00e2n\u0103 am ajuns \u00een Cusco, seara t\u00e2rziu. N-a fost chiar at\u00e2t de obositor pe c\u00e2t m\u0103 a\u0219teptam din pricina pauzelor lungi dar nu prea dese pe care le-am f\u0103cut. Nu \u0219tiu la ce s-or fi g\u00e2ndit cei care au botezat drumul a\u0219a, Ruta del Sol, dar mie mi s-a \u00een\u0219urubat \u00een cap ideea c\u0103 pe-aici trebuie s\u0103 fi trecut Manco Capac, str\u0103mo\u0219ul oficial al inca\u0219ilor, \u00een c\u0103l\u0103toria lui fondatoare ce-a pornit de pe \u021b\u0103rmul lacului Titicaca \u0219i s-a terminat \u00een Valea Sacr\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Cusco. Nu am deloc preten\u021bia c\u0103 am \u00een\u021beles prea multe din mitologia inca\u0219\u0103, pove\u0219tile care-au ajuns p\u00e2n\u0103 la mine seam\u0103n\u0103 mai degrab\u0103 cu telefonul f\u0103r\u0103 fir din jocurile copil\u0103riei. Cuv\u00e2ntul \u0219optit ce-a fost susurat ini\u021bial \u00eentr-o prim\u0103 ureche, din \u0219oapt\u0103 dup\u0103 \u0219oapt\u0103, din ureche \u00een ureche, se poate transfigura \u00een mod nea\u0219teptat p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la ultima verig\u0103 din lan\u021b. A\u0219adar &#8230; ce-a ajuns p\u00e2n\u0103 la urechea mea &#8230; O legend\u0103 inca\u0219\u0103 Ledenda spune c\u0103 demult de tot, \u00eenainte ca Dumnezeu \u0219i Sf\u00e2ntul Petru s\u0103 se plimbe pe p\u0103m\u00e2nt, tr\u0103iau pe malul lacului Titicaca ni\u0219te oameni cam s\u0103lbatici. Nu cuno\u0219teau regulile zeilor, nu se \u00eembr\u0103cau cuviincios \u0219i nu \u0219tiau s\u0103 cultive p\u0103m\u00e2ntul, tr\u0103iau bie\u021bii de ei ca vai de mama lor v\u00e2n\u00e2nd animale s\u0103lbatice \u0219i culeg\u00e2nd fructe din copaci. La un moment dat Inti, zeul soarelui \u0219i Mama Quilla, zei\u021ba lunii, copiii lui Viracocha, zeul suprem al crea\u021biei, au \u00eenceput s\u0103 se \u00eengrijoreze din pricina lor \u0219i s-au g\u00e2ndit c\u0103-i musai s\u0103 ia m\u0103suri. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-au decis s\u0103-i trimit\u0103 pe doi dintre copiii lor la acei oameni am\u0103r\u00e2\u021bi, ca s\u0103-i civilizeze. Beleaua a c\u0103zut pe capul lui Manco Capac \u0219i a Mamei Ocllo, care erau \u00een acela\u0219i timp fra\u021bi dar \u0219i so\u021b \u0219i so\u021bie. Manco Capac i-a luat \u00een primire pe b\u0103rba\u021bi \u0219i i-a \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een societate, cum s\u0103 se \u00eenchine zeului Soare, cum s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 case mai zdravene \u0219i cum s\u0103 cultive p\u0103m\u00e2ntul. Mama Ocllo s-a ocupat de femei pe care le-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 toarc\u0103, s\u0103 \u021beas\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 tot soiul de treburi casnice. Se mai poveste\u0219te c\u0103, \u00eenainte de-a fi trimi\u0219i \u00een lume, Mama Ocllo \u0219i Manco Capac au primit de la tat\u0103l lor un sceptru de aur \u0219i au fost sf\u0103tui\u021bi s\u0103 caute cu ajutorul lui un loc ideal \u00een care se stabileasc\u0103. Zis \u0219i f\u0103cut, cei doi au pornit la drum \u0219i s-au tot dus, \u00eencerc\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul cu toiagul, p\u00e2n\u0103 au ajuns \u00eentr-o minunat\u0103 vale ce p\u0103rea deosebit de fertil\u0103. Spre bucuria tuturor, toiagul s-a scufundat mintena\u0219 \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i a disp\u0103rut iar ei s-au apucat repede s\u0103 \u00eentemeieze un ora\u0219 \u00een care i-au chemat pe proaspe\u021bii lor converti\u021bi. Ora\u0219ul l-au numit Cusco, sau mai degrab\u0103 Qosqo, ce \u00eenseamn\u0103 \u00een limba quechua a inca\u0219ilor buricul lumii. Iar pe locul \u00een care s-a scufundat toiagul \u00een p\u0103m\u00e2nt au ridicat un Templu al Soarelui, \u00een onoarea tat\u0103lui lor. Sun\u0103 plauzibil pentru Ruta del Sol? Un drum ce-a \u00eenceput pe malul lacului Titicaca \u0219i s-a terminat cu un Templu al Soarelui \u00een Cusco? Pucara Primul popas pe care l-am f\u0103cut a fost \u00een Pucara, un or\u0103\u0219el nu foarte mare \u0219i nici foarte impresionant. Cuv\u00e2ntul pucara \u00eenseamn\u0103 \u00een limba quechua fort\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i exist\u0103 \u00een ziua de azi nenum\u0103rate or\u0103\u0219ele cu acest nume, pres\u0103rate prin toat\u0103 zona ce-a intrat odinioar\u0103 \u00een sfer\u0103 de influen\u021b\u0103 a imperiului inca\u0219. Am vizitat aici un muzeu nu prea mare. \u00cen primele s\u0103li am g\u0103sit monoli\u021bi de piat\u0103, ceramic\u0103 \u0219i textile apar\u021bin\u00e2nd unei culturi botezat\u0103 tot Pucara, dup\u0103 un sit arheologic din apropiere de unde s-au str\u00e2ns \u0219i majoritatea pieselor din muzeu. Cultura aceasta s-a dezvoltat \u00eentre anii 1.400 \u0219i 550 \u00ee.Hr \u0219i e considerat\u0103 \u00een ziua de azi mama tuturor culturilor din altiplano. \u00cen aceast\u0103 sec\u021biune a muzeului mi-au pl\u0103cut \u00eendeosebi oalele de lut, frumos desenate \u0219i colorate. \u00cen urm\u0103toarele vitrine ne-au fost prezentate obiecte f\u0103cute \u00een timpul perioadei inca, figurine din bronz, \u021bes\u0103turi \u0219i dou\u0103 mumii. A fost prima oar\u0103 \u00een via\u021ba mea c\u00e2nd am v\u0103zut un quipu,&nbsp;o sfoar\u0103 pe care sunt legate alte sfori ce sunt \u00eennodate din loc \u00een loc. \u00centr-o societate ce nu cuno\u0219tea scrierea quipu era singura form\u0103 material\u0103 prin care erau \u00eenregistrate \u0219i transmise informa\u021bii. Din p\u0103cate \u0219tiin\u021ba descifr\u0103rii lor s-a pierdut odat\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii inca\u0219i. Oamenii din ziua de azi se chinuie s\u0103 le dea de cap\u0103t dar deocamdat\u0103 nu au avut succes. Unii consider\u0103 c\u0103 sforile astea sunt doar un soi de balan\u021b\u0103 contabil\u0103 ce \u021bine socoteala bunurilor de \u00eencasat sau de pl\u0103tit. Al\u021bii \u00eens\u0103 merg mai departe \u0219i cred c\u0103 distan\u021ba dintre noduri \u0219i culorile sforilor ar putea fi un sistem care ar codifica sunetele limbii. Dac\u0103 ar fi a\u0219a, poate vom afla c\u00e2ndva \u0219i istoria popoarelor amerindiene, spus\u0103 \u00een propria lor interpretare. Interesant\u0103 a fost \u0219i mumia \u00eengropat\u0103 \u00eentr-un soi de turn numit chullpa. Am v\u0103zut aici \u00een muzeu o reconstruc\u021bie a unui turn ca cele pe care ar fi trebuit s\u0103 le vedem \u00een Sillustani \u0219i unde nu am mai ajuns din cauza podului \u0219ubrezit de ape. Un chullpa din acesta este un turn funerar aymara, ce poate ajunge \u0219i p\u00e2n\u0103 la 12m \u00een\u0103l\u021bime, construit pentru a ad\u0103posti mumia unei persoane nobile. Corpurile celor mor\u021bi erau a\u0219ezate \u00eentr-o pozi\u021bie fetal\u0103 deoarece amerindienii credeau c\u0103 dup\u0103 moarte vor \u00eenvia din nou, \u00eentr-o alt\u0103 lume. De aceea, \u00een jurul corpului erau puse \u0219i c\u00e2teva dintre obiectele lor personale, haine sau arme, precum \u0219i ceva merinde pentru drum. Existau \u00een muzeu c\u00e2teva vitrine care demonstau continuitatea unor credin\u021be str\u0103vechi ce-au supravie\u021buit epur\u0103rilor spaniole \u0219i-au ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Cea mai bine \u00een\u0219urubat\u0103 \u00een mintea peruanilor pare a fi iubirea lor pentru Pachamama, zei\u021ba naturii, a fertilit\u0103\u021bii dar \u0219i a cutremurelor, c\u0103reia i se aduc ofrande \u0219i \u00een ziua de azi. Pe unde te duci \u00een Peru auzi pomenindu-se de ea, e reprezentat\u0103 \u00een suvenirurile me\u0219terite pentru turi\u0219ti, \u00een modelele \u021bes\u0103turilor sau tricotajelor, n-ai cum s\u0103 scapi f\u0103r\u0103 s\u0103 auzi pe careva pomenind-o. Am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i cu ekeko, un piticu\u021b cam neru\u0219inat dar vesel. Este zeul tradi\u021bional al norocului \u0219i al prosperit\u0103\u021bii \u0219i este s\u0103rb\u0103torit anual printr-un festival. \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu Toritos de Pucara, erau c\u00e2teva vitrine pline cu ei iar mai apoi i-am v\u0103zut coco\u021ba\u021bi pe acoperi\u0219ul caselor. Se spune c\u0103 oamenii l-au transformat \u00eentr-un simbol al prosperit\u0103\u021bii \u0219i al protec\u021biei casei \u00een urma unui eveniment anume. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o vreme c\u00e2nd \u00een Pucara era secet\u0103 mare. Un \u021b\u0103ran s-a g\u00e2ndit atunci c\u0103 ar trebui s\u0103-i aduc\u0103 o ofrand\u0103 zeului apei sacrific\u00e2nd un taur. Doar c\u0103 taurul nu a fost de acord cu decizia st\u0103p\u00e2nului s\u0103u, s-a \u00eempotrivit \u0219i, lovind cu cornul un bolovan, a f\u0103cut s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 ap\u0103 din st\u00e2nc\u0103. Izvorul a fost at\u00e2t de abundent \u00eenc\u00e2t a salvat satul de la secet\u0103. Trec\u0103toarea La Raya Dup\u0103 ce-am p\u0103r\u0103sit Pucara drumul a continuat prin altiplano, prin sate am\u0103r\u00e2te \u0219i ferme \u00eempr\u0103\u0219tiate c\u00e2t vezi cu ochii. Roger ne-a spus c\u0103 suntem de fapt \u00een cea mai s\u0103rac\u0103 zon\u0103 din Peru, c\u0103 oamenii tr\u0103iesc aici ca pe vremea inca\u0219ilor. Ne-a atras aten\u021bia \u0219i asupra smocurilor de iarb\u0103 ce se z\u0103reau pretutindeni pe c\u00e2mpia aceea din v\u00e2rf de munte. Era vorba de ichu, iarba din care inca\u0219ii \u00eempleteau fr\u00e2nghii pe care le foloseau apoi, printre altele, s\u0103 construiasc\u0103 poduri suspendate. Satele acelea prin care treceam aveau o particularitate, aproape fiecare era specializat \u00eentr-un anumit produs. \u00centr-unul se putea m\u00e2nca cea mai bun\u0103 friptur\u0103 de miel, altul \u0219tia s\u0103 fac\u0103 cea mai bun\u0103 br\u00e2nz\u0103, altul cea mai bun\u0103 p\u00e2ine. Roger, pentru c\u0103 mergea spre cas\u0103, a oprit de dou\u0103 ori autocarul s\u0103 se aprovizioneze iar noi, ca maimu\u021bele, dup\u0103 el. \u0218oseaua a tot urcat p\u00e2n\u0103 am ajuns \u00een La Raya, o trec\u0103toare aflat\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt punct al traseului, 4.338 m deasupra nivelului m\u0103rii, unde am f\u0103cut \u0219i noi o pauz\u0103 scurt\u0103. Ajunsesem la grani\u021ba dintre regiunile Cusco \u0219i Puno. Parcarea era plin\u0103 de t\u00e2rgove\u021bi ce vindeau vrute \u0219i nevrute, \u00een special \u021bes\u0103turi \u0219i tricotaje. Am fost aten\u021biona\u021bi c\u0103 nu sunt tocmai de calitate \u0219i alpaca din care se presupunea c\u0103 sunt f\u0103cute ar putea fi de fapt ceva material importat din China. \u00cen loc s\u0103 ne uit\u0103m la tarabe am face mai bine&nbsp; s\u0103 admir\u0103m mun\u021bii \u00eenz\u0103pezi\u021bi din jur. Raqchi \u0219i templul lui Viracocha Urm\u0103toarea oprire mai serioas\u0103 am f\u0103cut-o \u00een Raqchi, un s\u0103tuc care, la o prim\u0103 vedere, nu ie\u0219ea nicicum \u00een eviden\u021b\u0103 printre celelalte. \u00cen perimetrul lui se g\u0103seau \u00eens\u0103 ruinele unei a\u0219ez\u0103ri inca\u0219e \u0219i ale unui templu \u00eenchinat lui Viracocha. Le-am descoperit nu departe de drumul principal. Din explica\u021biile pe care le-am auzit apoi am ajuns la concluzia c\u0103 inca\u0219ii au fost un fel de romani ai Anzilor, milit\u0103ro\u0219i, organiza\u021bi \u0219i foarte buni constructori. Nu erau b\u0103ie\u021bi prea buni nici ei, \u0219i-au construit imperiul mai degrab\u0103 cu sabia dec\u00e2t cu vorba bun\u0103. Se spune c\u0103 cei ce li se \u00eempotriveau erau \u0219ter\u0219i de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, a\u0219ez\u0103rile le erau distruse \u0219i pres\u0103rate cu sare. Pe de alt\u0103 parte au construit de-a lungul \u0219i de-a latul imperiului drumuri trainice \u0219i cet\u0103\u021bi impresionante ce erau at\u00e2t puncte de control c\u00e2t \u0219i depozite de alimente sau alte materiale. Situl de la Raqchi era doar unul dintre ele. Societatea inca\u0219\u0103 avea o strict\u0103 organizare ierarhic\u0103, Roger ne spunea c\u0103 de fapt existau doar dou\u0103 clase sociale, inca \u0219i restul lumii. \u00cen fruntea tuturor de afla Sapa Inca, &#8222;\u00eemp\u0103ratul&#8221;, un personaj considerat semi-divin. P\u0103tura conduc\u0103toare era format\u0103 din descenden\u021bii direc\u021bi ai lui Sapa, plus nobilii \u0219i preo\u021bii ce erau \u00eenrudi\u021bi mai mult sau mai pu\u021bin cu familia regal\u0103. Toate aceste personaje locuiau \u00eendeosebi \u00een ora\u0219e-cet\u0103\u021bi. Restul lumii era la sap\u0103, organiza\u021bi \u00een ni\u0219te comunit\u0103\u021bi numite ayllu. Membrii unei astfel de comunit\u0103\u021bi erau \u00eenrudi\u021bi \u00eentre ei \u0219i credeau c\u0103 sunt cu to\u021bii descenden\u021bi ai unui str\u0103mo\u0219 comun. Practicau un soi de comunism, st\u0103p\u00e2neau \u00een comun un teren pe care-l lucrau \u00eempreun\u0103 \u0219i aveau obliga\u021bia de a se \u00eentrajutora. Aveau deasemenea obliga\u021bia de-a pl\u0103ti o tax\u0103 c\u0103tre stat, ce consta dintr-o parte a produselor pe care le f\u0103ceau. Primul lucru pe care l-am v\u0103zut dup\u0103 ce-am intrat \u00een situl arheologic au fost o mul\u021bime de cl\u0103diri circulare ce-au folosit pe vremuri ca depozite de gr\u00e2ne sau alte materiale.&nbsp;R\u0103spunsul inca\u0219ilor la provoc\u0103rile mediului \u00een care tr\u0103iau (agricultur\u0103 la 3.000m) \u0219i tehnologiei de care dispuneau (nu cuno\u0219teau roata, nu aveau animale mari de trac\u021biune) a fost un sistem extins \u0219i bine organizat de magazii, numite colcas (sau qullqas), \u00een care adunau bani albi pentru zile negre. Banii inca\u0219ilor erau de fapt alimentele \u0219i alte bunuri pe care le primeau sub form\u0103 de tax\u0103 de la am\u0103r\u0103\u0219teni. Existau mii de colcas, construite \u00een apropierea fiec\u0103rui centru guvernamental important, al fiec\u0103rui tempu sau pe l\u00e2ng\u0103 mo\u0219iile regale. Existau magazii \u0219i \u00een preajma hanurilor ridicate de-a lungul drumurilor \u0219i amplasate la o zi de mar\u0219 distan\u021b\u0103. Bunurile depozitate astfel puteau fi distribuite u\u0219or armatelor, oficialilor, muncitorilor recruta\u021bi \u0219i, \u00een vremuri de restri\u0219te, \u00eentregii popula\u021bii. \u00cen Templul lui Viracocja din Raqchi erau aproximativ 220 asemenea magazii. Dup\u0103 ce-am trecut de colcas am p\u0103\u0219it \u00eentr-un mare spa\u021biu verde \u00eenconjurat de ruine. Roger ne-a \u00eendemnat s\u0103 ne imagin\u0103m patru cl\u0103diri adunate \u00een jurul unei cur\u021bi interioare unde erau pe vremuri spa\u021bii de locuit pentru oficialit\u0103\u021bi, preo\u021bi sau mai mari ai armarei. Erau mai multe cvadrupluri din acestea, \u00een\u0219irate de-a lungul unei str\u0103zi orientate \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t soarele r\u0103s\u0103rea \u00een dreptul ei la vremea solsti\u021biului. Cea mai important\u0103 cl\u0103dire a complexului este Templul lui Viracocha, o mare structur\u0103 dreptunghiular\u0103 cu dou\u0103 etaje \u0219i cu acoperi\u0219. N-a mai r\u0103mas \u00een picioare mare lucru din ea, doar un zid construit pe mijloc \u0219i flancat de o parte \u0219i de alta de coloane din piatr\u0103. Se presupune c\u0103 acele coloane masive nu aveau doar rolul de-a sus\u021bine acoperi\u0219ul ci \u0219i de-a obliga pe cei ce participau la ceremonie s\u0103 urmeze..."}