{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Pozna\u0144 - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"T8uRRZEtDY\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/poznan\/\">Pozna\u0144<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/poznan\/embed\/#?secret=T8uRRZEtDY\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Pozna\u0144&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"T8uRRZEtDY\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-05-Coperta-Poznan-0001-1024x683.jpg","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Pozna\u0144 este unul dintre cele mai vechi \u0219i mai importante ora\u0219e ale Poloniei \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Gniezno, este str\u00e2ns legat de povestea \u00eenceputurilor statului polonez. Este capitala regiunii Wielkopolska \u2013 Polonia Mare \u2013 nume care nu se refer\u0103 la dimensiunea actual\u0103 a regiunii, ci la faptul c\u0103 aici s-a aflat nucleul vechi al statului Piast. Cea mai veche parte a Pozna\u0144ului s-a dezvoltat pe Ostr\u00f3w Tumski, Insula Catedralei, \u00eentre bra\u021bele r\u00e2urilor Warta \u0219i Cybina. \u00cen secolul al X-lea aici se afla una dintre principalele cet\u0103\u021bi ale lui Mieszko I, primul conduc\u0103tor istoric al Poloniei. Arheologii au descoperit urmele unei re\u0219edin\u021be princiare \u2013 palatium \u2013 \u0219i ale unei capele, iar locul este str\u00e2ns legat de cre\u0219tinarea Poloniei din 966. Pozna\u0144 este unul dintre locurile propuse pentru botezul lui Mieszko I, f\u0103r\u0103 ca locul exact al ceremoniei s\u0103 fie cunoscut. \u00cen 968 a fost \u00eentemeiat\u0103 aici prima episcopie a Poloniei \u0219i a fost construit\u0103 prima catedral\u0103 de pe teritoriul polonez. Actuala Catedral\u0103 a Sfin\u021bilor Petru \u0219i Pavel se ridic\u0103 pe acela\u0219i amplasament, de\u0219i a fost reconstruit\u0103 de mai multe ori de-a lungul secolelor. \u00cen catedral\u0103 se afl\u0103 mormintele primilor conduc\u0103tori polonezi, Mieszko I \u0219i fiul s\u0103u Boles\u0142aw I Viteazul. Actualul lor monument funerar se g\u0103se\u0219te \u00een Capela de Aur, amenajat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea. \u00cen cripte se p\u0103streaz\u0103 vestigii ale primelor construc\u021bii de pe acest loc. \u00cen 1253, Pozna\u0144ul medieval a fost reorganizat pe malul st\u00e2ng al Wartei, \u00een jurul unei pie\u021be mari \u0219i regulate. Acesta este nucleul actualului Stary Rynek. Pozi\u021bia pe drumurile comerciale dintre Europa occidental\u0103 \u0219i r\u0103s\u0103ritean\u0103 a favorizat dezvoltarea ora\u0219ului. Pozna\u0144 a devenit un important centru comercial \u0219i me\u0219te\u0219ug\u0103resc, iar pia\u021ba, prim\u0103ria \u0219i casele negustorilor au reflectat prosperitatea sa. Pia\u021ba Veche este aproape perfect p\u0103trat\u0103, cu latura de aproximativ 141 m. Cl\u0103direa emblematic\u0103 a pie\u021bei este Ratusz \u2013 Prim\u0103ria. Prim\u0103ria medieval\u0103 a fost transformat\u0103 spectaculos \u00een secolul al XVI-lea de arhitectul italian Giovanni Battista di Quadro. De aici aspectul s\u0103u neobi\u0219nuit pentru Polonia, o fa\u021bad\u0103 renascentist\u0103 cu trei niveluri de loggii, turn \u0219i bogat\u0103 decora\u021bie pictat\u0103. \u00cen 1551 a fost instalat un nou ceas, \u00eempreun\u0103 cu mecanismul care a devenit simbolul ora\u0219ului: cei doi \u021bapi mecanici \u2013 kozio\u0142ki pozna\u0144skie. Ast\u0103zi apar deasupra ceasului \u0219i se lovesc de 12 ori cu coarnele. Spectacolul are loc zilnic la orele 12:00 \u0219i 15:00. Bine\u00een\u021beles, exist\u0103 \u0219i o legend\u0103. La inaugurarea noului ceas urma s\u0103 aib\u0103 loc un osp\u0103\u021b. Un ajutor de buc\u0103tar ar fi l\u0103sat friptura nesupravegheat\u0103 ca s\u0103 vad\u0103 mecanismul \u0219i a ars-o. Disperat, a furat doi \u021bapi pentru a-i g\u0103ti \u00een locul fripturii. Animalele au sc\u0103pat, au urcat \u00een turn \u0219i au \u00eenceput s\u0103 se \u00eempung\u0103 cu coarnele \u00een fa\u021ba invita\u021bilor. Spectacolul i-ar fi amuzat at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t ceasornicarului i s-ar fi cerut s\u0103 adauge doi \u021bapi mecanici ceasului. \u021aapii au devenit unul dintre simbolurile Pozna\u0144ului. Chiar l\u00e2ng\u0103 Prim\u0103rie se afl\u0103 un \u0219ir foarte fotogenic de case \u00eenguste \u0219i colorate, cu arcade la parter. Sunt domki budnicze \u2013 casele micilor negustori. \u00cen Evul Mediu, aici existau tarabe unde se vindeau pe\u0219te, sare, lum\u00e2n\u0103ri \u0219i alte m\u0103rfuri. Ulterior au fost transformate \u00een mici case, p\u0103str\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 parcelele extrem de \u00eenguste. Ele explic\u0103 \u0219i de ce centrul Pie\u021bei Vechi este at\u00e2t de dens construit. Pia\u021ba nu era un mare spa\u021biu gol \u00een jurul Prim\u0103riei; centrul ei era ocupat de cl\u0103diri comerciale \u0219i administrative. Istoria ora\u0219ului s-a schimbat radical odat\u0103 cu a doua \u00eemp\u0103r\u021bire a Poloniei, \u00een 1793, c\u00e2nd Pozna\u0144 a fost anexat de Prusia. \u00cen secolul al XIX-lea, Posen a devenit un ora\u0219 important al statului prusac \u0219i apoi al Imperiului German. Germanii au transformat Pozna\u0144 \u00eentr-o mare fort\u0103rea\u021b\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de sisteme defensive. De atunci provine \u0219i Citadela. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea a fost construit aici Fort Winiary, nucleul sistemului de fortifica\u021bii al ora\u0219ului. Dup\u0103 distrugerile din 1945, zona a fost transformat\u0103 \u00een actualul Parc Cytadela, de aproximativ 100 ha. Tot perioadei germane \u00eei apar\u021bine Castelul Imperial, construit pentru Wilhelm al II-lea \u0219i terminat \u00een 1910 \u2013 una dintre ultimele mari re\u0219edin\u021be imperiale construite \u00een Europa. La sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 mai bine de un secol de domina\u021bie prusac\u0103, polonezii din regiune s-au ridicat \u00eempotriva Germaniei. Powstanie Wielkopolskie \u2013 Revolta din Polonia Mare \u2013 a \u00eenceput la Pozna\u0144 la 27 decembrie 1918 \u0219i a avut succes. Cea mai mare parte a regiunii Wielkopolska a intrat \u00een statul polonez ren\u0103scut. Este una dintre rarele mari insurec\u021bii poloneze din secolele XIX\u2013XX care \u0219i-au atins obiectivul. Ora\u0219ul mai este legat de un moment important al perioadei comuniste. La 28 iunie 1956, muncitorii de la uzinele Cegielski au declan\u0219at o grev\u0103 pentru salarii \u0219i condi\u021bii de munc\u0103. Protestul s-a transformat \u00eentr-o demonstra\u021bie masiv\u0103 \u00eempotriva regimului comunist. Autorit\u0103\u021bile au trimis armata \u0219i tancurile. Au existat zeci de mor\u021bi \u0219i sute de r\u0103ni\u021bi. Pozna\u0144ski Czerwiec &#8217;56 \u2013 Iunie 1956 la Pozna\u0144 \u2013 a fost prima revolt\u0103 muncitoreasc\u0103 major\u0103 \u00eempotriva regimului comunist din Polonia \u0219i a devenit unul dintre reperele drumului care avea s\u0103 duc\u0103, mult mai t\u00e2rziu, la Solidarno\u015b\u0107. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat \u2013 rogal \u015bwi\u0119tomarci\u0144ski \u2013 cornul Sf\u00e2ntului Martin, specialitatea emblematic\u0103 a Pozna\u0144ului. Este f\u0103cut din aluat semi-foietat, cu o umplutur\u0103 bogat\u0103 \u00een mac alb \u2013 nu macul negru cu care suntem obi\u0219nui\u021bi \u2013, nuci, stafide, fructe confiate \u0219i alte ingrediente, apoi este acoperit cu glazur\u0103 \u0219i nuci. Tradi\u021bia modern\u0103 a ap\u0103rut \u00een secolul al XIX-lea \u0219i este legat\u0103 de ziua Sf\u00e2ntului Martin, 11 noiembrie. Potrivit pove\u0219tii locale, un preot de la biserica Sf. Martin i-a \u00eendemnat pe locuitori s\u0103-i ajute pe cei s\u0103raci, iar cofetarul J\u00f3zef Melzer ar fi \u00eenceput s\u0103 coac\u0103 aceste cornuri pentru a le \u00eemp\u0103r\u021bi nevoia\u0219ilor. Forma de potcoav\u0103 este legat\u0103 de legenda Sf\u00e2ntului Martin: acesta \u0219i-ar fi \u00eemp\u0103r\u021bit mantia cu un cer\u0219etor, iar calul s\u0103u ar fi pierdut o potcoav\u0103. Ast\u0103zi Rogal \u015bwi\u0119tomarci\u0144ski are indica\u021bie geografic\u0103 protejat\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i numai produsele realizate dup\u0103 specifica\u021biile tradi\u021bionale \u00een Pozna\u0144 \u0219i \u00een anumite zone din Wielkopolska pot folosi oficial acest nume. Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Am ajuns \u00een Pozna\u0144 \u00een jurul orei cinci dup\u0103-amiaza \u0219i am f\u0103cut jonc\u021biunea cu ghidul local \u00een zona Ostr\u00f3w Tumski. Eram, a\u0219adar, chiar \u00een locul din care \u00eencepuse istoria ora\u0219ului \u0219i unde se ridic\u0103 prima catedral\u0103 a Poloniei. Numai c\u0103 \u00een catedral\u0103 n-am intrat. Am vizitat \u00een schimb mica Biseric\u0103 a Sfintei Fecioare Maria in Summo, aflat\u0103 chiar al\u0103turi. Nici locul acesta nu este lipsit de importan\u021b\u0103: biserica gotic\u0103 a fost construit\u0103 \u00een secolul al XV-lea peste vestigiile re\u0219edin\u021bei princiare a lui Mieszko I \u0219i ale capelei asociate so\u021biei sale, Dobrawa. Totu\u0219i, catedrala cu mormintele primilor conduc\u0103tori polonezi \u0219i cu faimoasa Capel\u0103 de Aur a r\u0103mas nevizitat\u0103. A urmat un tur motorizat al ora\u0219ului, din care n-am r\u0103mas cu mare lucru. Am trecut pe la poalele Citadelei, fostul Fort Winiary prusac, transformat ast\u0103zi \u00eentr-un parc imens, \u0219i apoi pe l\u00e2ng\u0103 Castelul Imperial. Acesta din urm\u0103 nu este vechea fort\u0103rea\u021b\u0103, ci re\u0219edin\u021ba construit\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea pentru \u00eemp\u0103ratul german Wilhelm al II-lea, \u00eentr-un stil voit medieval \u0219i masiv, menit s\u0103 arate cine st\u0103p\u00e2nea atunci ora\u0219ul. Am oprit \u00een Plac Wolno\u015bci, Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii, de unde am pornit pe jos. \u00cen apropiere se afl\u0103 Hotelul Bazar, legat de unul dintre momentele decisive ale istoriei ora\u0219ului. La 26 decembrie 1918, Ignacy Jan Paderewski \u2013 pianist celebru, dar \u0219i sus\u021bin\u0103tor foarte influent al cauzei poloneze \u2013 a sosit la Pozna\u0144 \u0219i a vorbit mul\u021bimii adunate \u00een fa\u021ba hotelului, de la ferestrele aflate deasupra intr\u0103rii. Vizita sa a provocat o uria\u0219\u0103 manifesta\u021bie patriotic\u0103. A doua zi au urmat contramanifesta\u021bii germane \u0219i ciocniri, iar acestea au declan\u0219at Revolta din Polonia Mare. Nu Paderewski a organizat revolta, dar sosirea \u0219i discursul s\u0103u au fost sc\u00e2nteia momentului. Insurec\u021bia avea s\u0103 fie una dintre pu\u021binele revolte poloneze \u00eencheiate cu succes. De aici am luat-o pe jos spre centrul vechi. Prim\u0103ria era bandajat\u0103 \u00een schele, iar Pia\u021ba Veche era ticsit\u0103 de oameni \u0219i de mu\u0219teriii restaurantelor. L\u00e2ng\u0103 Prim\u0103rie am \u00eent\u00e2lnit-o \u0219i pe Bamberka, femeia cu cobili\u021ba \u0219i cele dou\u0103 g\u0103le\u021bi, care aminte\u0219te de o comunitate aparte din istoria ora\u0219ului. Dup\u0103 r\u0103zboaiele \u0219i epidemiile care depopulaser\u0103 satele din jurul Pozna\u0144ului, autorit\u0103\u021bile au adus, \u00eencep\u00e2nd din 1719, familii de agricultori catolici din regiunea german\u0103 Bamberg. \u00cen c\u00e2teva decenii au sosit c\u00e2teva sute de oameni. Au primit p\u0103m\u00e2nt, au ref\u0103cut gospod\u0103riile abandonate \u0219i au devenit cunoscu\u021bi drept Bambrzy. De\u0219i proveneau din spa\u021biul german, fiind catolici s-au integrat \u0219i s-au polonizat treptat; \u00een secolul al XIX-lea, mul\u021bi dintre urma\u0219ii lor se considerau f\u0103r\u0103 echivoc polonezi. Statuia nu reprezint\u0103 o anumit\u0103 femeie, ci o purt\u0103toare de ap\u0103 \u00een costumul festiv al bamberghezelor din Pozna\u0144. Tocmai c\u00e2nd pia\u021ba p\u0103rea s\u0103 fi adunat laolalt\u0103 jum\u0103tate din popula\u021bia ora\u0219ului, s-a pornit o ploaie toren\u021bial\u0103. Terasele s-au golit, toat\u0103 mul\u021bimea a fugit la ad\u0103post, iar noi am r\u0103mas s\u0103 a\u0219tept\u0103m sub arcade, cu speran\u021ba din ce \u00een ce mai slab\u0103 c\u0103 ploaia se va opri. Cum nu d\u0103dea niciun semn c\u0103 ar avea asemenea inten\u021bii, grupul nostru a b\u0103tut din picior \u0219i a cerut s\u0103 fie dus la hotel. Ghidul local a fost concediat, iar vizita mea temeinic preg\u0103tit\u0103 la Pozna\u0144 s-a \u00eencheiat f\u0103r\u0103 catedral\u0103, f\u0103r\u0103 Capela de Aur, f\u0103r\u0103 \u021bapii Prim\u0103riei \u0219i f\u0103r\u0103 prea multe explica\u021bii \u2013 dar cu o ploaie zdrav\u0103n\u0103. Spre sear\u0103, dup\u0103 ce ploaia s-a \u00eendurat \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 se opreasc\u0103, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac totu\u0219i un tur pietonal, de data aceasta dup\u0103 capul meu. Hotelul se afla l\u00e2ng\u0103 Stary Browar, iar Pia\u021ba Veche nu era foarte departe. Stary Browar \u2013 Vechea Ber\u0103rie \u2013 este un mare mall amenajat \u00een cl\u0103dirile fostei fabrici de bere Hugger, dezvoltat\u0103 aici \u00een secolul al XIX-lea. Ast\u0103zi este un amestec de centru comercial, spa\u021biu cultural \u0219i galerie de art\u0103, \u00een care cl\u0103dirile industriale din c\u0103r\u0103mid\u0103 au fost legate prin construc\u021bii moderne. Nu m-am oprit atunci s\u0103 cercetez mallul. Am trecut pe l\u00e2ng\u0103 el \u0219i am pornit spre centru pe P\u00f3\u0142wiejska, lunga strad\u0103 pietonal\u0103 care leag\u0103 Stary Browar de ora\u0219ul vechi. Dup\u0103 ploaie, str\u0103zile \u00eenc\u0103 luceau, dar cerul \u00eencepuse s\u0103 se cure\u021be, iar pia\u021ba ar\u0103ta cu totul altfel dec\u00e2t \u00een timpul turului oficial. Prim\u0103ria r\u0103m\u0103sese bandajat\u0103 \u00een schele, \u00eens\u0103 \u00een jurul ei puteau fi v\u0103zute Vechea Cas\u0103 de C\u00e2nt\u0103rire, fostul corp de gard\u0103 \u2013 ast\u0103zi muzeu al Revoltei din Polonia Mare \u2013 \u0219i f\u00e2nt\u00e2na Proserpinei. C\u0103su\u021bele negustorilor \u0219i fa\u021badele colorate ale pie\u021bei se vedeau mult mai bine acum, odat\u0103 ce ploaia mai golise terasele. Am ocolit pia\u021ba \u0219i am ajuns la Fara, marea biseric\u0103 baroc\u0103 a fostului colegiu iezuit. Fa\u021bada ei roz, \u00eenghesuit\u0103 la cap\u0103tul str\u0103zii \u015awi\u0119tos\u0142awska, este greu de cuprins \u00eentr-o singur\u0103 fotografie. \u00cen spatele bisericii, \u00een Plac Kolegiacki, am g\u0103sit \u0219i perechea de \u021bapi din bronz. Dac\u0103 \u021bapii mecanici din turnul Prim\u0103riei r\u0103m\u0103seser\u0103 ascun\u0219i printre bandaje, m\u0103car ace\u0219tia cobor\u00e2ser\u0103 la nivelul solului \u0219i puteau fi fotografia\u021bi pe \u00eendelete. Am f\u0103cut apoi aproape un tur complet al Pie\u021bei Vechi, trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 cele patru f\u00e2nt\u00e2ni mitologice a\u0219ezate \u00een col\u021burile ei: Apollo, Marte, Neptun \u0219i Proserpina. Ele au luat locul vechilor f\u00e2nt\u00e2ni publice din care locuitorii \u00ee\u0219i procurau apa. Numai F\u00e2nt\u00e2na Proserpinei este cea baroc\u0103 original\u0103, realizat\u0103 \u00eentre 1758 \u0219i 1766 \u0219i reprezent\u00e2nd r\u0103pirea zei\u021bei de c\u0103tre Pluto. Celelalte trei au fost ref\u0103cute \u00een forme moderne \u00eentre 2002 \u0219i 2005. Tot \u00een pia\u021b\u0103 l-am \u00eent\u00e2lnit \u0219i pe Sf\u00e2ntul Ioan Nepomuk, ridicat pe soclu \u00een 1724 ca protector al ora\u0219ului \u00eempotriva inunda\u021biilor. Pozna\u0144ul, a\u0219ezat pe Warta, avea suficiente motive s\u0103-i cear\u0103 ajutorul, chiar dac\u0103 acesta nu s-a dovedit \u00eentotdeauna eficient. De acolo am urcat spre Castelul Regal, reconstruit pe dealul asociat cu regele Przemys\u0142 al II-lea. Statuia ecvestr\u0103 din fa\u021ba sa \u00eel reprezint\u0103 chiar pe Przemys\u0142, ducele Wielkopolsk\u0103i, \u00eencoronat rege al Poloniei \u00een 1295. Castelul de ast\u0103zi este \u00een mare parte o reconstruc\u021bie modern\u0103 a re\u0219edin\u021bei medievale, dar pozi\u021bia lui deasupra ora\u0219ului aminte\u0219te c\u0103 aici s-a aflat unul dintre centrele puterii regale. La \u00eentoarcere am cobor\u00e2t din nou spre P\u00f3\u0142wiejska. Acolo m-am \u00eent\u00e2lnit cu Stary Marych, b\u0103tr\u00e2nul care \u00ee\u0219i \u00eempinge bicicleta pe l\u00e2ng\u0103 McDonald\u2019s. Nu este un personaj istoric, ci eroul fictiv al unor populare emisiuni..."}