{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Potlogi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"JKS7wTZylQ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/potlogi\/\">Potlogi<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/potlogi\/embed\/#?secret=JKS7wTZylQ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Potlogi&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"JKS7wTZylQ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/2016-03-20-796-untitled.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":666,"description":"Ast\u0103zi am profitat de vremea frumoas\u0103 de afar\u0103 \u0219i am tras o fug\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Potlogi. \u00a0Vroiam s\u0103 v\u0103d cum s-au folosit fondurile europene pentru restaurarea palatului br\u00e2ncovnesc \u0219i s\u0103 schimb gustul amar cu care r\u0103m\u0103sesem cu vreo zece ani \u00een urm\u0103 c\u00e2nd am mai fost pe-aici \u0219i\u00a0m-am \u00eentristat la vederea\u00a0minun\u0103\u021biei de palat ajuns \u00een\u00a0paragin\u0103. Experien\u021ba de ast\u0103zi\u00a0a fost cu totul altceva. Am fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de un domn muzeograf care m-a purtat peste tot \u0219i mi-a povestiti din istoriile locului. Pentru c\u0103 palatul se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een campanie de promovare iar lucrarile de amenajare nu sunt 100% terminate, nu am pl\u0103tit\u00a0tax\u0103 de intrare. A\u0219 fi dat bucuroas\u0103 bani pe bilet, a\u0219 fi cump\u0103rat \u0219i o bro\u0219ur\u0103 sau o c\u0103rticic\u0103 \u00een care s\u0103 fie scrise povestirile auzite. Poate data viitoare. Am prins \u00eens\u0103 din zbor un pont. \u00cen explica\u021biile\u00a0ghidului revenea mereu numele lui\u00a0Anton-Maria del Chiaro, secretarul florentin a lui Constantin Br\u00e2ncoveanu. Ajuns\u0103 acas\u0103 am dat o c\u0103utare pe internet \u0219i, spre bucuria mea, am putut desc\u0103rca &#8222;Revolu\u021biile Valahiei&#8221; cartea \u00een care\u00a0del Chiaro \u00ee\u0219i aminte\u0219te, cu dragoste \u0219i \u00een\u021belegere, de timpul petrecut\u00a0\u00a0\u00een Valahia. Am citit-o pe ner\u0103suflate. Am aftat din ea c\u0103 Moldova \u015fi Valahia trebuiesc privite ca dou\u0103 cor\u0103bii pe o mare furtunoas\u0103, unde rare ori se bucur\u0103 cineva de lini\u015fte \u015fi odihn\u0103. Provincia aceasta se \u00eemparte \u00een 17 p\u0103r\u0163i, sau teritorii, care sunt numite de valahi, \u00een limba lor, jude\u0163e, adic\u0103 judec\u0103torii, sau vicariate sau autorit\u0103\u0163i \u015fi numele lor sunt: Olt, Ribnic, Buz\u0103u, Arge\u015f, Teleorman, Vla\u015fca, Ilfov, Ialomi\u0163a, S\u0103cureni, Prahova, D\u00e2mbovi\u0163a, Muscel, Jiul de sus, Jiul de jos, V\u00e2lcea, Mehedin\u0163i \u015fi Romana\u0163i; aceste din urm\u0103 5 jude\u0163e sunt actualmente \u00een puterea nem\u0163ilor, cari pretind, \u015fi nu f\u0103r\u0103 motive temeinice, c\u0103 din vremuri foarte vechi aceste jude\u0163e au apar\u0163inut Transilvaniei, deci regatului Ungariei. P\u0103m\u00eentul \u0163\u0103rii e tot ce poate \u00eei mai fertil \u015fi mai desf\u0103t\u0103tor. De la Dun\u0103re p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti (care se afl\u0103 \u00een mijlocul Valahiei), \u015fi de la Bucure\u015fti p\u00e2n\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte, care se afl\u0103 la o dep\u0103rtare de 14 ore de drum, nu se vede de c\u00eet o vast\u0103 \u015fi delicioas\u0103 c\u00e2mpie, \u00een care nu se g\u0103se\u015fte nici cea mai mic\u0103 piatr\u0103. Se v\u0103d multe \u015fi foarte frumoase p\u0103duri; mai ales de stejari a\u015feza\u0163i cu at\u00e2ta simetrie, \u015fi p\u0103strate at\u00e2t de curate, c\u0103 de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al p\u0103durii se pot u\u015for descoperi persoane ascunse.De aici, precum \u015fi din ori care alt\u0103 ramur\u0103 de activitate, se poate deduce geniul incomparabil al Principelui Constantin Br\u00e2ncoveanu. De c\u00eet bel\u015fug e \u00een \u0163ar\u0103, ajunge constatarea c\u0103 din Transilvania se trimet la p\u0103\u015funat \u00een Valahia turme de cai, de porci \u015fi de oi. Din Valahia se \u00eendestuleaz\u0103 Vene\u0163ia cu cear\u0103, vite, precum \u015fi depozitele sultanului cu unt \u015fi miere, cu prisosin\u0163\u0103. Palatul din Potlogi a fost ridicat \u00een anul 1698 pentru a fi loc de popas domnitorului \u00een drumul s\u0103u din Bucure\u0219ti c\u0103tre T\u00e2rgovi\u0219te. Spune del Chiaro: T\u00e2rgovi\u015ftea a fost \u00een vechime re\u015fedin\u0163a domnitorilor, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd ace\u015ftia nu se prea temeau de turci, dar mai t\u00e2rziu a fost mutat\u0103, din ordinul st\u0103p\u00e2nitorilor, la Bucure\u015fti, care e mai aproape de Dun\u0103re \u015fi de grani\u0163a lor. Totu\u015fi Principele Br\u00eencoveanu locuia la \u0163ar\u0103 cel pu\u0163in 6-7 luni pe an, ceia ce nu convenea boierilor, nici negustorilor, c\u0103ci trebuiau s\u0103 urmeze Curtea, cu mare cheltuial\u0103. Turcii priveau \u015fi ei cu ochi r\u0103i aceast\u0103 preferin\u0163\u0103 a Voevodului, c\u0103ci T\u00e2rgovi\u015ftea era mai aproape de mun\u0163i dec\u00e2t de malurile Dun\u0103rei, \u015fi vom vedea mai departe efectul catastrofal al acestor nemul\u0163umiri. Dar mazilirea domnitorului era \u00eenc\u0103 departe \u00een 1698. Palatul a fost construit pentru fiul cel mare al Domnului, tot un Constantin, \u0219i seam\u0103n\u0103 foarte mult cu re\u0219edin\u021ba de la Mogo\u0219oaia. \u00a0\u00cen spatele zidurilor de incint\u0103 c\u0103l\u0103torul d\u0103 \u00eentr-o curte mare de primire\u00a0a oaspe\u021bilor \u00een fundul c\u0103reia se ridic\u0103 palatul. \u00cen st\u00e2nga se deschide o poart\u0103 c\u0103tre o alt\u0103 curte \u0219i gr\u0103din\u0103 destinat\u0103 slujitorilor. \u00cen spatele conacului se afl\u0103 o alt\u0103 gr\u0103din\u0103, destinat\u0103 desf\u0103t\u0103rii domnitorului \u0219i a familiei sale, ce d\u0103dea \u00eentr-un mic hele\u0219teu. Vizita noastr\u0103 a \u00eenceput la Dru\u0219c\u0103rie. Am v\u0103zut aici dou\u0103 tr\u0103suri din vechime \u0219i tot felul de obiecte de dru\u0219c\u0103rit. Am l\u0103sat \u00een urm\u0103 Cuhnia \u0219i am fost pofti\u021bi la palat. P\u0103cat c\u0103 nu am avut voie s\u0103 fac c\u00e2teva fotografii \u00een interior. A\u0219 fi luat ca amintire stucaturile fine de pe pere\u021bi, br\u0103\u021b\u0103rile purtate de domni\u021be \u0219i de sclavele lor, c\u00e2teva s\u0103bii ni\u021bel ruginite \u0219i mai ales documentul pe care se vedea sem\u0103tura lui Constantin Br\u00e2ncoveanu. Dar a\u0219a, a trebuit s\u0103 m\u0103 mul\u021bumesc doar cu fotografiile ce urmeaz\u0103. Am s\u0103 presar printre ele impresiile lui\u00a0Anton-Maria del Chiaro despre rom\u00e2nii valahi. Prea mi-au pl\u0103cut. Zice secretarul despre Domnul valah. Pentru cump\u0103rarea noilor potenta\u0163i impuse \u0163\u0103rii noi biruri, dar suportabile, ceea ce f\u0103cu poporul s\u0103 spuie c\u0103: \u201ePrincipele Constantin Br\u00e2ncoveanu jumule\u015fte \u0163area f\u0103r\u0103 s-o fac\u0103 s\u0103 \u0163ipe.&#8221; Despre obiceiurile \u0219i moravurile valahilor: Valahii sunt de un temperament vioi, voinici \u015fi rezisten\u0163i la oboseal\u0103, \u015fi obi\u015fnui\u0163i din copil\u0103rie cu c\u0103l\u0103ria. De multe ori am remarcat curiosul spectacol, cum b\u0103ie\u0163i \u00eentre 7-8 ani, c\u0103l\u0103ri, conduceau grupe de cai la ad\u0103pat, iar dac\u0103 vre-un cal se ab\u0103tea din grup, b\u0103iatul \u00eel striga rechem\u00eendu-l cu \u00eenjur\u0103turi triviale, iar dac\u0103 nu izbutea, \u00eencepea s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 continu\u00e2nd totu\u015fi pomelnicul de \u00eenjur\u0103turi obscene, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een\u0163elesul lor. \u00cen popor p\u0103rin\u0163ii \u00eens\u0103-\u015fi deprind copiii cu \u00eenjur\u0103turi, \u015fi se delecteaz\u0103 c\u00e2nd ace\u015ftia descurc\u0103 primele silabe din expresii triviale, m\u0103gulindu-se chiar c\u00e2nd combin\u0103 noi \u00eenjur\u0103turi. \u00cen timpul celor 7 ani de \u015federe \u00een Valahia n-am avut ocazia s\u0103 aud ca cineva s\u0103 fi fost pedepsit pentru \u00eenjur\u0103turi, fie de c\u0103tre instan\u0163ele judiciare sau de cele biserice\u015fti. Mesele lor sunt foarte \u00eembel\u015fugate, dar m\u00e2nc\u0103rurile nu sunt bine g\u0103tite \u015fi ceea ce e mai r\u0103u, e c\u0103 sunt servite destul de reci, c\u0103ci \u00een Valahia buc\u0103t\u0103riile sunt \u00een fundul cur\u0163ilor \u015fi deci departe de cas\u0103. Valahii au oroare de m\u00e2ncare de broa\u015fte, broa\u015fte \u0163estoase sau melci; s-au introdus \u00eens\u0103 \u00een ultimul timp melcii, cari se m\u0103n\u00e2nc\u0103 cu mult\u0103 poft\u0103, mai ales \u00een postul Pa\u015ftelui \u015fi se trimit chiar solda\u0163i la T\u00e2rgovi\u015fte, \u00een locurile unde se afl\u0103 m\u0103n\u0103stirea franciscanilor, ca s\u0103 caute melci pentru masa Domnitorului. Dup\u0103 mas\u0103 toat\u0103 lumea se \u00eentoarce \u00een odaia unde s-a servit vutca, \u015fi acolo \u00ee\u015fi spal\u0103 din nou m\u00e2nile \u015fi gura. Pentru acest scop apa e adus\u0103 \u00een lighene turce\u015fti, de aram\u0103 spoit\u0103, cu capace g\u0103urite, lucrate cu mult\u0103 art\u0103, \u015fi aduse special din ora\u015ful Serai din Bosnia, unde m-am oprit 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een Martie 1710, \u00een c\u0103l\u0103toria mea, prin Belgrad, spre Valahia. Dup\u0103 sp\u0103lat se aduc cafele, unii mai beau \u00eenainte un pahar cu vin, iar narghileaua e oferit\u0103 odat\u0103 cu cafeaua. \u00cen sf\u00e2r\u015fit boierii \u00ee\u015fi pun antereele \u015fi, dup\u0103 mul\u0163umirile cuvenite, \u00eencalec\u0103 fiecare \u015fi se \u00eentorc acas\u0103 pentru somnul de dup\u0103 mas\u0103, obicei ce exist\u0103 nu numai \u00een zilele lungi de var\u0103 ci \u015fi \u00een cele de iarn\u0103. Somnul e u\u015furat \u015fi de vinurile servite din bel\u015fug la mas\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 fi ame\u0163it pe invita\u0163i. Cucoanele sunt supersti\u0163ioase, \u015fi nu m\u0103 pot opri de a nu nota curiosul obicei, c\u00e2nd se ive\u015fte o boal\u0103 contagioas\u0103. Se adun\u0103 un num\u0103r de femei \u015fi timp de 24 ore \u0163es\u0103, torc \u015fi coas\u0103 o c\u0103ma\u015f\u0103 de c\u00e2nep\u0103, c\u0103rei \u00eei dau foc \u00een mijlocul cur\u0163ii, \u015fi-n felul acesta cred c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu c\u0103ma\u015fa, a ars \u015fi epidemia. Spun \u0163\u0103ranii din Valahia c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu berzele pleac\u0103 atunci \u015fi r\u00e2ndunelele, iar c\u00e2nd acestea obosesc, sunt luate \u00een spate de berze p\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi pot relua din nou zborul. Nu pot asigura certitudinea acestui lucru foarte curios, cu toate repetatele m\u0103rturii. Casele sunt foarte curate, \u015fi prin od\u0103i sunt \u00eempr\u0103\u015ftiate ierburi mirositoare ca pelin, rut\u0103, jale\u015f, mint\u0103, cimbru \u0219i alte ierburi, care \u00eempr\u0103\u015ftie un miros pl\u0103cut \u015fi s\u0103n\u0103tos. Valahii detest\u0103 obiceiul de a \u0163ine \u00een cas\u0103 vase pentru necesit\u0103\u0163i de noapte, \u015fi \u00een toiul iernii se duc la locul comun, situat departe, la extremitatea cl\u0103dirii. De Cr\u0103ciun, de Anul Nou \u015fi de Boboteaz\u0103, casele sunt cutreerate de servitorii Cur\u0163ii, cu ur\u0103ri de s\u0103rb\u0103tori fericite \u015fi str\u00e2ng\u00e2nd bac\u015fi\u015furi; c\u0103l\u0103re\u0163i cu harapnicele, r\u00e2nda\u015fi de grajd cu \u0163esalele, cei de buc\u0103t\u0103rie cu mici piuli\u0163e \u015fi piluge, \u00eensf\u00e2r\u015fit darabani, tr\u00e2mbi\u0163a\u015fi, cobzari \u015fi al\u0163i muzican\u0163i, cre\u015ftini \u015fi turci,&#8221;astfel c\u0103 trebue \u0163inut\u0103 sau u\u015fa \u00eencuiat\u0103, sau punga deschis\u0103&#8221;. Era o veche datin\u0103, ca la zile solemne sau la nunt\u0103 boiereasc\u0103, farfuriile s\u0103 nu se ridice de pe mas\u0103, ci se puneau una peste alta, \u015fi se formau coloane de farfurii at\u00e2t de \u00eenalte, c\u0103 boierii, chiar \u00een picioare, nu vedeau pe cei de cealalt\u0103 parte a mesei. \u0218i ceva mai pu\u021bin m\u0103gulitor, dar c\u00e2t de adev\u0103rat &#8230; S-ar c\u0103dea, ca pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 \u00een\u015firare de c\u0103r\u0163i tip\u0103rite, s\u0103 fie \u015fi o Istorie a domnitorilor valahi, dar nu e de mirare lipsa ei, c\u0103ci cu toat\u0103 u\u015furin\u0163a tiparului, o astfel de Istorie, obiectiv\u0103, e greu de \u00eenchipuit, c\u0103ci fiecare boier posed\u0103 c\u00e2te-o cronic\u0103 f\u0103cut\u0103 dup\u0103 placul s\u0103u, \u00een care laud\u0103 sau ponegre\u015fte voevozii trecutului, dup\u0103 binele sau r\u0103ul ce avusese familia boierului de la ace\u015ftia. Unii boieri p\u0103trund pe fiii lor din copil\u0103rie cu acest soi de istorii, astfel c\u0103 con\u0163inutul ziselor cronici devine tradi\u0163ie \u00een familiile lor. P\u0103cat c\u0103 nu ne-am lecuit de boala asta nici \u00een zilele noastre. Una peste alta, pot trage linie dup\u0103 ziua de st\u0103zi \u0219i constata dou\u0103 plusuri. Buna impresie pe care mi-a l\u0103sat-o straiele noi ale palatului br\u00e2ncovenesc din Potlogi. \u0218i descoperirea Revolu\u021biilor Valahiei ale lui Anton-Maria del Chiaro, secretarul M\u0103riei Sale Constantin Br\u00e2ncoveanu. 00"}