{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Porto - croazier\u0103 pe Douro - &#127477;&#127481; Portugalia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"UMclN5wW0m\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/porto-croaziera-pe-douro\/\">Porto &#8211; croazier\u0103 pe Douro<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/porto-croaziera-pe-douro\/embed\/#?secret=UMclN5wW0m\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Porto &#8211; croazier\u0103 pe Douro&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"UMclN5wW0m\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/2017-05-22-1080-Porto.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Luni 22 mai. Din lungul nostru itinerariu portughez mai r\u0103m\u0103sese din p\u0103cate doar o buc\u0103\u021bic\u0103, o vizit\u0103 \u00een ora\u0219ul Porto. Am \u00eengr\u0103m\u0103dit-o toat\u0103 \u00een ultima zi de excursie. Programul zilei a fost ca la serviciu de la nou\u0103 la \u0219ase, cu o or\u0103 pauz\u0103 de mas\u0103, a\u0219a &#8230; ca pentru a-mi aminti ce m\u0103 a\u0219tepta acas\u0103. La \u0219ase dup\u0103-amiaza am fost pescuite de la picioarele statuii lui Pedro al 4-lea din\u00a0Pra\u00e7a da Liberdade \u0219i duse la hotelul ce se g\u0103sea undeva departe la marginea ora\u0219ului, pentru \u00eempachetare \u0219i somn de voie. A doua zi ne a\u0219teptau c\u00e2teva ceasuri de drum cu autocarul de la Porto la Lisabona, apoi zborul spre cas\u0103. Dac\u0103 n-am fi fost at\u00e2t de obosite ar fi fost tentant s\u0103 mai hoin\u0103rim prin ora\u0219, dar bateriile personale erau deja stoarse. Mai mult, bilan\u021bul zilei ne mul\u021bumise pe deplin de\u0219i ziua nu \u00eencepuse deloc\u00a0promi\u021b\u0103tor. Diminea\u021ba ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu o cea\u021b\u0103 deas\u0103, s-o tai cu cu\u021bitul. Ne-a dat ceva emo\u021bii pentru c\u0103 aveam programat\u0103 la prima or\u0103&nbsp;o croazier\u0103 pe r\u00e2ul Douro. Negurile ne-au \u00eenso\u021bit tot drumul de la hotel p\u00e2n\u0103 pe chei \u0219i nu d\u0103deau semne c-ar vrea s\u0103 se ridice. Cum era s-avem ghinionul de-a trece ca n\u0103lucile prin cea\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 vedem podurile arcuindu-se peste r\u00e2u, f\u0103r\u0103 s\u0103 z\u0103rim nimic din faimoasa Ribeira, cartierul ce se \u00eentinde \u00een sus pe deal, pe malul drept al lui Douro? Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cineva acolo sus a \u021binut cu noi \u0219i, p\u00e2n\u0103 a venit vapora\u0219ul, a risipit cea\u021ba. Ne-am \u00eembarcat \u00eentr-o rabelo tradi\u021bional\u0103, ambarca\u021biune reconvertit\u0103 \u00een zilele noastre din c\u0103r\u0103u\u0219 de butoaie cu vin \u00een c\u0103r\u0103u\u0219 de gur\u0103 casc\u0103. Am pornit apoi la drum, \u00eent\u00e2i \u00een sus pe r\u00e2u, dup\u0103 aceea la vale p\u00e2n\u0103 aproape de v\u0103rsarea lui \u00een ocean. Conform titulaturii, &#8222;Croaziera celor \u0219ase poduri&#8221;, plimbarea noastr\u0103 ne-a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu cele \u0219ase poduri construite peste Douro. Primul pe sub care am trecut a fost&nbsp;Ponte Dom Lu\u00eds I, un pod metalic cu dou\u0103 nivele, cel mai longeviv dintre toate. &nbsp;Jos circul\u0103 ma\u0219inile \u0219i pietonii, etajul e rezervat metroului din Porto. \u00ce\u0219i face \u00eenc\u0103 datoria de\u0219i de la inaugurarea lui au trecut mai mult de 100 de ani. A fost construit \u00een anul 1886 de c\u0103tre un elev al lui&nbsp;Gustave Eiffel. A urmat&nbsp;Ponte Infante Dom Henrique, cel mai t\u00e2n\u0103r dintre podurile peste Douro. E ca un arc alb \u0219i elegant \u00eentins peste r\u00e2u. Numele l-a primit \u00een cinstea lui Henrique Navigatorul, din mai multe pricini b\u0103nuiesc. \u00cen primul r\u00e2nd acest infante celebru s-a n\u0103scut \u00een ora\u0219ul Porto. Tot de aici \u0219i-a preg\u0103tit campaniile \u00eempotriva maurilor necredincio\u0219i, expedi\u021biile de descoperire a Indiilor. Apoi am trecut pe sub cel mai b\u0103tr\u00e2n dintre podurile din Porto,&nbsp;Ponte Maria Pia, numit a\u0219a dup\u0103 regina Portugaliei aflat\u0103 pe tron la momentul construirii lui. Podul a fost dat \u00een func\u021biune \u00een anul&nbsp;1877 \u0219i a fost proiectat de \u00eensu\u0219i&nbsp;Gustave Eiffel. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1991 a func\u021bionat ca pod feroviar, de atunci \u00eencoace \u00ee\u0219i savureaz\u0103 anii pe pensie. Urm\u0103torul la r\u00e2nd a fost&nbsp;Ponte de S\u00e3o Jo\u00e3o, podul ce-a preluat sarcinile lui&nbsp;Ponte Maria Pia. E tot un pod feroviar \u0219i se \u00eentinde ca un \u0219arpe albinos \u0219i imens, nu departe de celelalte. Din p\u0103cate nu a prea \u00eenc\u0103put \u00een fotografiile mele. Undeva departe, \u00een susul r\u00e2ului se z\u0103rea \u0219i Ponte\u00a0Freixo, abia mijind din ce\u021burile dimine\u021bii. N-am ajuns p\u00e2n\u0103 la el, nu l-am imortalizat \u00een nici o fotografie. Rabelo a noastr\u0103 a f\u0103cut apoi cale \u00eentoars\u0103, lu\u00e2nd podurile de la coad\u0103 la cap. Mai r\u0103m\u0103sese de prezentat&nbsp;Ponte da Arrabida, aflat mult \u00een aval fa\u021b\u0103 de toate celelalte. La data la care a fost construit,&nbsp;1963, era podul de beton cu cel mai mare arc din lume. &nbsp;Am \u00een\u021beles c\u0103 nu e prea \u00eendr\u0103git, e considerat ur\u00e2t de c\u0103tre o mul\u021bime de lume, dar z\u0103u dac\u0103 pricep de ce. Croaziera noastr\u0103 de-a lungul r\u00e2ului Douro a fost foarte pl\u0103cut\u0103 cu toate c\u0103 pove\u0219tile susurate la microfon au fost cam seci. Gazdele s-au mul\u021bumit s\u0103 ne spun\u0103 doar c\u00e2teva date tehnice legate de podurile pe l\u00e2ng\u0103 care treceam. Nici o poveste palpitant\u0103, nici o picanterie &#8230; Ba da. Una singur\u0103, dezv\u0103luit\u0103 de ghida portughez\u0103 ce ne-a \u00eenso\u021bit. \u0218tia\u021bi c\u0103 nativii din Porto sunt porecli\u021bi &nbsp;tripeiros &#8211; m\u00e2nc\u0103tori de m\u0103runtaie? Supranumele li se trage de pe vremea c\u00e2nd Henrique Navigatorul \u00ee\u0219i preg\u0103tea aici armata ce-avea s\u0103 cucereasc\u0103 Ceuta de la mauri. Se poveste\u0219te c\u0103 toat\u0103 carnea disponibil\u0103 a fost str\u00e2ns\u0103 pe caravelele cu care a plecat \u00een expedi\u021bie, hran\u0103 pentru osta\u0219i. A\u0219a c\u0103 bie\u021bilor locuitori ai ora\u0219ului le-au r\u0103mas doar m\u0103runtaiele. Ghidul nostru ne-a mai m\u0103rturisit c\u0103 nici cei din Lisabona n-au sc\u0103pat f\u0103r\u0103 porecl\u0103. Lor li se zice&nbsp;alfacinhas &nbsp;&#8211; m\u00e2nc\u0103torii de salat\u0103 &#8211; dar habar n-am dac\u0103 e ascuns\u0103 vreo poveste interesant\u0103 \u00een spatele acestui nume. \u0218i tot cu prilejul croazierei noastre am aflat cu stupoare c\u0103 Porto a\u0219a cum \u00eel \u0219tiam eu trebuia spart \u00een dou\u0103 buc\u0103\u021bi. Porto cel adev\u0103rat ocup\u0103 doar malul drept al r\u00e2ului Douro. Pe malul st\u00e2ng se afl\u0103 de fapt o alt\u0103 localitate, pe nume Vila Nova de Gaia. Toate podurile pe sub care am trecut leag\u0103 de fapt dou\u0103 ora\u0219e diferite. \u00cen acest nou ora\u0219, abia descoperit, am \u0219i fost debarca\u021bi la sf\u00e2r\u0219itul croazierei. Punctul urm\u0103tor de pe ordinea de zi era o degustare de vinuri. Iar&nbsp;Vila Nova de Gaia era taman locul potrivit pentru a\u0219a ceva. 00"}