{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Polonia - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"6yVIXY3npC\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/polonia\/\">Polonia<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/polonia\/embed\/#?secret=6yVIXY3npC\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Polonia&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"6yVIXY3npC\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/ChatGPT-Image-Sep-14-2026-04_26_33-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"\u00cen acest septembrie am ajuns \u00een Polonia. De\u0219i este o \u021bar\u0103 apropiat\u0103 \u0219i u\u0219or accesibil\u0103 \u0219i pe cont propriu, am ales circuitul propus de DAL Travel, intitulat Pe urmele Cavalerilor Teutoni \u2013 Polonia, Marele Circuit. Am f\u0103cut-o pentru c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 marile ora\u0219e ale Poloniei \u2014 Var\u0219ovia, Cracovia, Gda\u0144sk sau Pozna\u0144 \u2014 excursia promitea opriri \u0219i \u00een or\u0103\u0219ele despre care nu auzisem \u00een via\u021ba mea. M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 a\u0219a voi descoperi o Polonie mai profund\u0103. Nu sunt \u00eens\u0103 convins\u0103 c\u0103 am reu\u0219it. La \u00eenceput, excursia noastr\u0103 a f\u0103cut ce a promis, am c\u0103lcat pe urmele cavalerilor teutoni. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103 i-am pierdut undeva pe traseu \u0219i am descoperit \u00een locul lor Wielkopolska primilor Piasti, Polonia jagiellon\u0103, cea prusac\u0103, cea distrus\u0103 \u00een r\u0103zboi \u0219i reconstruit\u0103 apoi aproape piatr\u0103 cu piatr\u0103. Prima surpriz\u0103 a fost c\u0103 Polonia nu mi s-a ar\u0103tat deloc asemenea Rom\u00e2niei, cu provincii at\u00e2t de diferite \u00eenc\u00e2t uneori ai impresia c\u0103 ai trecut grani\u021ba \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103. De la un ora\u0219 polonez la altul m\u0103 \u00eent\u00e2mpina aproape acela\u0219i ceremonial urban: o pia\u021b\u0103 central\u0103 numit\u0103 rynek, o prim\u0103rie, una sau mai multe biserici, \u0219iruri de case \u00eenguste cu fa\u021bade colorate, piatr\u0103 cubic\u0103, flori \u0219i o cur\u0103\u021benie aproape demonstrativ\u0103. Toate erau frumoase, toate dichisite \u0219i, dup\u0103 o vreme, \u00eencepeau s\u0103 semene \u00eentre ele. Asem\u0103narea nu era doar \u00een mintea mea \u0219i nici nu a \u00eenceput odat\u0103 cu reconstruc\u021biile de dup\u0103 r\u0103zboi. Scheletul comun al ora\u0219elor poloneze fusese desenat \u00eenc\u0103 din Evul Mediu, mai ales \u00een secolele al XIII-lea \u0219i al XIV-lea, c\u00e2nd ora\u0219ele mai vechi au fost reorganizate, iar altele noi au fost \u00eentemeiate dup\u0103 dreptul german. Cel mai r\u0103sp\u00e2ndit era dreptul de Magdeburg, din care s-au desprins numeroase variante locale. \u00cen nordul Poloniei \u0219i \u00een teritoriile Ordinului Teutonic s-a folosit mai ales dreptul de Che\u0142mno, numit \u0219i dreptul de Kulm, acordat pentru prima dat\u0103 ora\u0219elor Che\u0142mno \u0219i Toru\u0144 \u00een 1233. Denumirea poate induce \u00een eroare. \u201eDrept german\u201d nu \u00eensemna neap\u0103rat un ora\u0219 locuit numai de germani \u0219i nici un plan de germanizare \u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului. La \u00eenceput, mai ales \u00een vestul \u0219i nordul teritoriilor poloneze, printre coloni\u0219ti se aflau \u00eentr-adev\u0103r numero\u0219i germani. Dar sistemul a fost preluat repede \u0219i de conduc\u0103tori, \u00eentemeietori \u0219i locuitori polonezi. Ducii din dinastia Piast, regii Poloniei, episcopii, m\u0103n\u0103stirile, nobilii \u0219i cavalerii teutoni \u00eel foloseau cu to\u021bii. \u00cen Evul Mediu nu conta at\u00e2t cine inventase formula, c\u00e2t faptul c\u0103 formula func\u021biona. Era, am putea spune, un sistem de operare urban gata f\u0103cut. Actul de \u00eentemeiere stabilea cine conducea ora\u0219ul, cum se judecau conflictele, cine \u00eencasa taxele, \u00een ce condi\u021bii se putea face comer\u021b \u0219i ce obliga\u021bii aveau locuitorii fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2nul a\u0219ez\u0103rii. Oamenii care se mutau acolo \u0219tiau ce drepturi primeau, negustorii \u0219tiau dup\u0103 ce reguli puteau lucra, iar \u00eentemeietorul \u0219tia ce venituri putea ob\u021bine. \u00cen locul unei a\u0219ez\u0103ri crescute la \u00eent\u00e2mplare ap\u0103rea un centru economic organizat, previzibil \u0219i, mai ales, impozabil. Legea nu impunea culoarea fa\u021badelor \u0219i nici nu poruncea ca toate prim\u0103riile s\u0103 semene \u00eentre ele. Dar acordarea privilegiului urban era \u00eenso\u021bit\u0103, de obicei, de m\u0103surarea \u0219i parcelarea terenului. Se trasa o pia\u021b\u0103 central\u0103 \u2014 rynek \u2014 din care porneau str\u0103zi regulate. Se rezervau locurile pentru prim\u0103rie, biseric\u0103, halele negustorilor \u0219i c\u00e2ntarul public. Apoi terenul din jur era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een loturi \u00eenguste \u0219i ad\u00e2nci. Spre pia\u021b\u0103 se ridica locuin\u021ba negustorului, iar \u00een spate se g\u0103seau curtea, atelierul, magaziile \u0219i grajdurile. Cum terenul valoros de la strad\u0103 era \u00eengust, casele cre\u0219teau \u00een \u00een\u0103l\u021bime \u0219i \u00ee\u0219i etalau spre pia\u021b\u0103 fa\u021badele sub\u021biri. A\u0219a s-a n\u0103scut familia de ora\u0219e cu pie\u021be dreptunghiulare, prim\u0103rii centrale \u0219i \u0219iruri de case \u00eenguste pe care am \u00eent\u00e2lnit-o aproape pretutindeni. Acela\u0219i desen putea ascunde \u00eens\u0103 st\u0103p\u00e2ni foarte diferi\u021bi. Existau ora\u0219e regale, aflate pe domeniile Coroanei, ora\u0219e particulare apar\u021bin\u00e2nd unui nobil sau unui magnat \u0219i ora\u0219e ecleziastice ale episcopilor, capitlurilor \u0219i m\u0103n\u0103stirilor. Pe traseul nostru am trecut prin toate aceste lumi. Cracovia, Pozna\u0144, Lublin, Sandomierz sau Kazimierz Dolny au fost ora\u0219e regale. Gniezno s-a dezvoltat sub puterea arhiepiscopilor. \u00cen nord, Toru\u0144 \u0219i Gda\u0144sk au pornit din lumea teutonic\u0103, apoi au intrat sub Coroana polonez\u0103, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 privilegii \u0219i o autonomie pe care or\u0103\u0219elele obi\u0219nuite nici nu le puteau visa. Alte a\u0219ez\u0103ri mici depindeau de c\u00e2te o familie nobiliar\u0103. Pia\u021ba putea ar\u0103ta la fel dar st\u0103p\u00e2nul, taxele \u0219i libert\u0103\u021bile locuitorilor erau cu totul altele. \u00centr-un ora\u0219 regal, regele \u2014 mai exact Coroana \u2014 era st\u0103p\u00e2nul suprem, dar nu administra personal pr\u0103v\u0103liile \u0219i uli\u021bele. Ora\u0219ul avea propriul consiliu, condus de un primar, \u0219i propria instan\u021b\u0103, \u00een care judecau un w\u00f3jt \u0219i jura\u021bii s\u0103i. La \u00eenceput, func\u021bia de w\u00f3jt putea fi ereditar\u0103 \u0219i foarte profitabil\u0103. Mai t\u00e2rziu, consiliile controlate de familiile bogate de negustori au ajuns adesea s\u0103 de\u021bin\u0103 puterea adev\u0103rat\u0103. Coroana confirma privilegiile, \u00eencasa venituri \u0219i r\u0103m\u00e2nea instan\u021ba superioar\u0103, dar \u00een interiorul zidurilor exista o lume a or\u0103\u0219enilor, cu legile \u0219i ierarhiile ei. \u00cen ora\u0219ele nobiliare, autonomia depindea mult mai mult de bun\u0103voin\u021ba proprietarului. Magnatul \u00eentemeia ora\u0219ul pe mo\u0219ia lui, aproba conducerea, \u00eencasa taxele \u0219i putea interveni \u00een judecat\u0103. Cu toate acestea, \u00eei convenea s\u0103 ofere locuitorilor destul\u0103 libertate pentru a atrage me\u0219te\u0219ugari \u0219i negustori. Un ora\u0219 f\u0103r\u0103 locuitori nu producea nimic. Prin urmare, \u0219i nobilul polonez, \u0219i episcopul, \u0219i cavalerul teuton recurgeau la aceea\u0219i re\u021bet\u0103 urban\u0103 nu din admira\u021bie reciproc\u0103, ci pentru c\u0103 era rentabil\u0103. Rela\u021bia dintre ora\u0219 \u0219i szlachta, nobilimea polonez\u0103, a r\u0103mas \u00eens\u0103 tensionat\u0103. Nobilii se considerau un ordin politic superior, aveau propriile tribunale \u0219i privilegii fiscale \u0219i nu doreau s\u0103 fie judeca\u021bi sau taxa\u021bi de ni\u0219te simpli or\u0103\u0219eni. \u00cencep\u00e2nd din secolul al XVI-lea, \u00een jurul \u0219i chiar \u00een interiorul marilor ora\u0219e s-au \u00eenmul\u021bit a\u0219a-numitele jurydyki: propriet\u0103\u021bi ale regelui, ale Bisericii sau ale c\u00e2te unui magnat, scoase de sub administra\u021bia ora\u0219ului. Unele aveau propriul primar, propria judec\u0103torie, propriile taxe \u0219i chiar propriul t\u00e2rg. Var\u0219ovia a fost exemplul spectaculos al acestei fragment\u0103ri. Ora\u0219ul Vechi \u0219i Ora\u0219ul Nou erau administra\u021bii distincte, castelul \u0219i \u00eemprejurimile sale \u021bineau de Coroan\u0103, iar \u00een jur se \u00eengr\u0103m\u0103deau domenii ale magna\u021bilor \u0219i ale clerului. Puteai trece o strad\u0103 \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 vezi vreo grani\u021b\u0103, s\u0103 ajungi sub alt\u0103 autoritate, s\u0103 pl\u0103te\u0219ti alte taxe \u0219i s\u0103 fii judecat de altcineva. Privit\u0103 de sus, Var\u0219ovia p\u0103rea un singur ora\u0219. Din punct de vedere juridic, era un mic arhipelag de or\u0103\u0219ele, jurisdic\u021bii \u0219i interese concurente. Aceste enclave au fost desfiin\u021bate \u0219i alipite ora\u0219ului abia la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea. Prin urmare, Polonia medieval\u0103 \u0219i cea a Republicii Nobiliare nu era nicidecum uniform\u0103. Ora\u0219ele \u00eei sem\u0103nau la \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are fiindc\u0103 foloseau aceea\u0219i tehnologie juridic\u0103 \u0219i urbanistic\u0103, dar tr\u0103iau sub st\u0103p\u00e2ni \u0219i \u00een condi\u021bii foarte diferite. Apoi au venit cele trei \u00eemp\u0103r\u021biri din 1772, 1793 \u0219i 1795. Republica Polono-Lituanian\u0103 a fost t\u0103iat\u0103 \u00eentre Rusia, Prusia \u0219i Austria, iar dup\u0103 ultima \u00eemp\u0103r\u021bire Polonia a disp\u0103rut cu totul de pe hart\u0103 pentru 123 de ani. Aceast\u0103 dispari\u021bie nu a uniformizat \u021bara, ci a tras-o \u00een trei direc\u021bii. Prusia a adus administra\u021bia \u0219i disciplina ei urban\u0103 \u00een vest. Rusia \u0219i-a pus amprenta asupra Var\u0219oviei \u0219i a teritoriilor estice. Austria a transformat Cracovia \u0219i Gali\u021bia dup\u0103 propriul model. C\u0103ile ferate, \u0219colile, legile, administra\u021bia \u0219i ritmul industrializ\u0103rii au evoluat diferit \u00een cele trei imperii. Deasupra pie\u021belor medievale asem\u0103n\u0103toare s-au a\u0219ezat astfel trei straturi istorice distincte, ale c\u0103ror urme se v\u0103d \u0219i ast\u0103zi. C\u00e2nd Polonia a reap\u0103rut \u00een 1918, ea nu era vechea Republic\u0103 Polono-Lituanian\u0103 re\u00eenviat\u0103 \u00een miniatur\u0103. Marele stat \u00een care intraser\u0103 odinioar\u0103 Polonia, Lituania \u0219i teritorii \u00eentinse locuite de belaru\u0219i \u0219i ucraineni nu mai putea fi ref\u0103cut. Noua Polonie era mai mic\u0103, dar r\u0103m\u00e2nea foarte amestecat\u0103. Al\u0103turi de polonezi tr\u0103iau milioane de ucraineni, evrei, belaru\u0219i \u0219i germani. Avea din nou Var\u0219ovia, Cracovia, Pozna\u0144 \u0219i Lublin, precum \u0219i Lw\u00f3w \u0219i Wilno, dar nu avea Wroc\u0142aw, Szczecin sau Gda\u0144sk, care devenise Ora\u0219 Liber. Peste numai dou\u0103zeci \u0219i unu de ani a venit un nou dezastru. R\u0103zboiul nu a distrus toate ora\u0219ele \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u2014 Cracovia, Toru\u0144, Sandomierz \u0219i centrul Lublinului au supravie\u021buit relativ bine \u2014 dar asupra altora a trecut ca o lam\u0103. Var\u0219ovia a fost distrus\u0103 sistematic, iar Gda\u0144sk, Wroc\u0142aw, Pozna\u0144 \u0219i Elbl\u0105g au r\u0103mas cu mari \u00eentinderi de ruine. Odat\u0103 cu cl\u0103dirile au disp\u0103rut comunit\u0103\u021bi \u00eentregi, \u00een primul r\u00e2nd lumea evreiasc\u0103 ce f\u0103cuse parte timp de secole din via\u021ba ora\u0219elor poloneze. Reconstruc\u021bia nu a \u00eensemnat peste tot acela\u0219i lucru. Var\u0219ovia a fost ref\u0103cut\u0103 ca o demonstra\u021bie c\u0103 na\u021biunea polonez\u0103 supravie\u021buise. La Gda\u0144sk s-a ales mai ales imaginea ora\u0219ului din epoca sa de aur, elimin\u00e2ndu-se o parte din \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area mai recent\u0103 a Danzigului german. La Wroc\u0142aw, fostul Breslau, restaurarea a scos \u00een eviden\u021b\u0103 trecutul medieval \u0219i leg\u0103turile cu vechii Piasti, pentru ca ora\u0219ul devenit polonez s\u0103 primeasc\u0103 \u0219i o biografie polonez\u0103. La Elbl\u0105g s-a mers mult mai t\u00e2rziu pe o solu\u021bie aproape teatral\u0103: cl\u0103diri noi, ridicate pe vechile parcele \u0219i \u00eembr\u0103cate \u00een forme care amintesc de ora\u0219ul istoric f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eel copieze cu adev\u0103rat. Dar cea mai mare schimbare nu s-a petrecut pe str\u0103zi, ci pe hart\u0103. Dup\u0103 1945, Polonia nu a fost doar mic\u0219orat\u0103, ci deplasat\u0103 cu aproximativ dou\u0103 sute de kilometri spre vest. A pierdut \u00een favoarea Uniunii Sovietice teritoriile r\u0103s\u0103ritene, cu Lw\u00f3w \u0219i Wilno, \u0219i a primit drept compensa\u021bie teritorii germane p\u00e2n\u0103 la Oder \u0219i Neisse, cu Wroc\u0142aw, Szczecin \u0219i sudul Prusiei Orientale. Era aproape ca \u0219i cum cineva ar fi decupat \u021bara de pe hart\u0103 \u0219i ar fi \u00eempins-o spre Germania, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o bucat\u0103 din propria istorie. Harta s-a deplasat, iar oamenii au fost sili\u021bi s\u0103 se deplaseze odat\u0103 cu ea. Germanii au fugit sau au fost expulza\u021bi din noile teritorii poloneze. Polonezii din est au fost sco\u0219i din locurile lor \u0219i trimi\u0219i, uneori, \u00een casele r\u0103mase goale \u00een Silezia, Pomerania sau Prusia Oriental\u0103. Ucrainenii \u0219i lemkii au fost muta\u021bi sau \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi, iar marea comunitate evreiasc\u0103 a Poloniei fusese aproape nimicit\u0103 \u00een Holocaust. Dintr-o \u021bar\u0103 multietnic\u0103 s-a n\u0103scut, prin r\u0103zboi, exterminare \u0219i str\u0103mut\u0103ri, una dintre cele mai omogene \u021b\u0103ri ale Europei. Abia peste toate aceste straturi au venit restaur\u0103rile recente, pavajul impecabil, florile, terasele \u0219i fa\u021badele proasp\u0103t colorate. Ele nu au creat asem\u0103narea dintre ora\u0219ele poloneze, dar au f\u0103cut-o mai vizibil\u0103. C\u0103l\u0103torul vede ast\u0103zi pie\u021be medievale construite dup\u0103 o veche re\u021bet\u0103 comun\u0103, istorii na\u021bionale recompuse dup\u0103 r\u0103zboi \u0219i centre turistice lustruite dup\u0103 gustul prezentului. Toate sunt frumoase, toate sunt dichisite \u0219i, dup\u0103 o vreme, toate par pu\u021bin rude \u00eentre ele. Numai c\u0103 sub fa\u021badele lor asem\u0103n\u0103toare se ascund istorii mult mai diferite \u0219i, deseori, mult mai crude. Datorit\u0103 istoriei recente ne-am putea a\u0219tepta ca Polonia \u0219i Rom\u00e2nia s\u0103 fie oarecum asem\u0103n\u0103toare. Polonia s-a format \u00eens\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 lume istoric\u0103 dec\u00e2t \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Cu excep\u021bia ora\u0219elor s\u0103se\u0219ti \u0219i ungure\u0219ti din Transilvania, la noi nu s-a impus acest model de organizare urban\u0103. Faptul c\u0103 ast\u0103zi ni se pare c\u0103 avem multe lucruri \u00een comun, dup\u0103 deceniile de comunism pe care le-am suportat \u0219i unii, \u0219i al\u021bii, este \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 o iluzie. Comunismul a a\u0219ezat peste ambele \u021b\u0103ri acela\u0219i strat de blocuri, fabrici \u0219i propagand\u0103, dar sub el au r\u0103mas istorii foarte diferite. Polonia s-a dezvoltat \u00een lumea central-european\u0103 a ora\u0219elor \u0219i a burgheziei, \u00een timp ce noi am apar\u021binut mai ales lumii bizantine \u0219i apoi celei otomane. Diferen\u021ba dintre noi este mult mai veche \u0219i mai profund\u0103 dec\u00e2t asem\u0103narea l\u0103sat\u0103 de comunism. Dup\u0103 1989, diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri a redevenit vizibil\u0103. Polonia \u0219i-a construit cu tenacitate autostr\u0103zile \u0219i drumurile expres, \u0219i-a restaurat ora\u0219ele \u0219i a adunat istorii regionale foarte diferite \u00eentr-o poveste na\u021bional\u0103 comun\u0103. Trecutul astfel ref\u0103cut este uneori idealizat \u0219i chiar pu\u021bin artificial, dar nu trage \u00een toate direc\u021biile. Aceea\u0219i coeren\u021b\u0103 se vede \u00een cur\u0103\u021benia ora\u0219elor \u0219i \u00een grija pentru spa\u021biul public. La noi, grija se opre\u0219te prea des la u\u0219a casei, ca \u0219i cum strada n-ar mai apar\u021bine nim\u0103nui. Poate c\u0103 polonezii nu sunt mai gospodari dec\u00e2t noi, dar sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mai central-europeni. Comunismul ne-a f\u0103cut s\u0103 p\u0103rem asem\u0103n\u0103tori. Dup\u0103 dispari\u021bia lui au ie\u0219it din nou la suprafa\u021b\u0103 diferen\u021bele mult mai vechi dintre noi. Este greu s\u0103 \u00een\u021belegi \u00een unsprezece zile greut\u0103\u021bile oamenilor dintr-o \u021bar\u0103. Unii dintre ghizii locali ne-au vorbit despre \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, despre plecarea tinerilor \u0219i depopularea unor regiuni, dar \u0219i despre costul tot mai mare al..."}