{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Petroglifele din Qobustan - &#127462;&#127487; Azerbaidjan - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"7t5rOB27nf\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/petroglifele-din-qobustan-de-vorba-cu-stramosii\/\">Petroglifele din Qobustan<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/petroglifele-din-qobustan-de-vorba-cu-stramosii\/embed\/#?secret=7t5rOB27nf\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Petroglifele din Qobustan&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"7t5rOB27nf\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/2019-04-20-0013-Qobustan.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Prima din cele dou\u0103 zile petrecute \u00een Azerbaidjan a fost de fapt \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103. Una bucat\u0103 a fost dedicat\u0103 ora\u0219ului Baku \u0219i o alt\u0103 bucat\u0103 zonelor de interes din \u00eemprejurimi. Primul loc \u00een care ne-am dus a fost Parcul Na\u021bional Qobustan, la a c\u0103rui poart\u0103 am b\u0103tut la 10 fix, taman la deschidere. Parcul acesta se afl\u0103 la aproximativ 50 km sud-vest de Baku \u0219i e renumit din mai multe motive. Primul ar fi c\u0103 aici se g\u0103sesc vulcani noroio\u0219i. Am \u00een\u021beles c-ar fi mult mai mari \u0219i mai sup\u0103ra\u021bi dec\u00e2t cei din Buz\u0103u. N-am apucat s\u0103-i vizit\u0103m din lips\u0103 de timp. Adev\u0103rul e c\u0103 \u0219i de-aveam timp nu ne \u00eencumetam s\u0103 plec\u0103m \u00een excursie de frica ploii, a v\u00e2ntului rece \u0219i a noroiului ce se z\u0103rea pe drum. Asta e, c\u00e2nd mi s-o face dor de p\u00e2cle am s\u0103 m\u0103 duc \u00een Berca. Al doilea motiv ar fi c\u0103 exist\u0103 aici ni\u0219te pietroaie mai speciale, pe nume gaval dash. Am fi trecut pe l\u00e2ng\u0103 ele f\u0103r\u0103 s\u0103 le acord\u0103m nici o importan\u021b\u0103 dac\u0103 nu ne atr\u0103gea aten\u021bia ghidul azer. Pietroaiele erau de fapt instrumente muzicale, lucru pe care ni l-a demonstrat pe loc. A \u00eenceput s\u0103 loveasc\u0103 cu al\u021bi doi bolovani \u00een pietroiul cel mare iar acesta i-a r\u0103spuns nea\u0219teptat de armonios. Dac\u0103 vreo unul dintre noi se pricepea la b\u0103tut toaca, am fi putut da un spectacol pe cinste. Al treilea \u0219i cel mai important motiv, pentru care Qobustan a ajuns \u0219i pe listele UNESCO, e c\u0103 pe pietroaiele \u00eempr\u0103\u0219tiate care \u00eencotro pe dealurile din jur sunt scrijelite desene preistorice. Speciali\u0219tii sus\u021bin c\u0103 petroglifele au o vechime cuprins\u0103 \u00eentre 5.000 \u0219i 14.000 de ani. Dar de ce s\u0103 m\u0103 mir, G\u00f6bekli Tepe nici nu e prea departe. \u00cen cinstea petroglifelor a ap\u0103rut \u0219i un mic muzeu \u00een care doritorii se pot l\u0103muri cum st\u0103 treaba. Am impresia c\u0103 exist\u0103 o cerin\u021b\u0103 obligatorie a UNESCO, pentru includerea siturilor pe listele lor. Cu acest muzeu am \u00eenceput \u0219i noi vizita. Apoi am atacat bolovanii ce se v\u0103d \u00een fotografiile urm\u0103toare. Dealurile acelea gola\u0219e \u0219i pietroase ar\u0103tau aproape banal. \u0218i totu\u0219i erau o galerie de art\u0103 preistoric\u0103. Am \u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 mai multe trasee marcate ce duc c\u0103l\u0103torul prin fa\u021ba capodoperelor. Nu sunt \u00eens\u0103 deloc sigur\u0103 dac\u0103 traseele astea sunt accesibile muritorilor de r\u00e2nd sau doar speciali\u0219tilor. Vizita noastr\u0103 a urmat o singur\u0103 c\u0103rare \u0219i a durat cam o jum\u0103tate de or\u0103. Parcul Na\u021bional Qobustan se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de mai bine de 500 hectare \u0219i pe cuprinsul lui pot fi admirate 6.000 de petroglife ce reprezint\u0103 dansatori, r\u0103zboinici, v\u00e2n\u0103tori, b\u0103rci, tot soiul de animale \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te. Cele mai interesante, \u0219i din acest motiv cele mai protejate, sunt zonele aflate pe dealurile numite Jinghirdag, Yazylytepe \u0219i Kichikdash. Zona accesibil\u0103, pe care am vizitat-o \u0219i noi, se nume\u0219te Boyukdash. Oamenii care au scrijelit de zor aceste st\u00e2nci n-au fost un singur popor. Dealurile au fost locuite intens din paleoliticul superior p\u00e2n\u0103 \u00een Evul Mediu. Situl p\u0103streaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 gravuri, urme de pe\u0219teri locuite, a\u0219ez\u0103ri \u0219i morminte. Oamenii care s-au perindat pe-aici au gravat imagini unele peste altele, pe acelea\u0219i st\u00e2nci, mii de ani la r\u00e2nd. UNESCO vorbe\u0219te despre 40.000 de ani de art\u0103 rupestr\u0103. Cea mai veche datare cu radiocarbon ob\u021binut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, \u00een ad\u0103postul Gaya Arasi de pe Kichikdash, e de aproximativ 13.600 de ani, urmat\u0103 de una de circa 10.600 de ani \u00een pe\u0219tera Ana Zaga de pe Boyukdash. Primii trebuie s\u0103 fi fost v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori. A\u0219ez\u0103rile de la sf\u00e2r\u0219itul paleoliticului superior \u0219i din mezolitic se aflau mai ales pe terasele de sus ale dealurilor, pozi\u021bie sigur\u0103 \u0219i bun\u0103 pentru supravegherea \u00eemprejurimilor. Peisajul de-atunci nu sem\u0103na \u00eens\u0103 cu cel de azi. Marea Caspic\u0103 a urcat \u0219i a cobor\u00e2t cu zeci de metri de-a lungul mileniilor. Acum vreo 16.000 \u0219i 14.000 de ani nivelul ei a fost cu 35, apoi cu 22 de metri peste cel actual, iar Beyukdash \u0219i Kichikdash ie\u0219eau din ap\u0103 ca dou\u0103 insule. Acum 21.000 de ani cre\u0219tea ienup\u0103r pe-aici \u0219i e foarte posibil s\u0103 fi existat p\u0103duri de lunc\u0103 de cire\u0219 s\u0103lbatic \u0219i rodie. Semide\u0219ertul de azi e de dat\u0103 recent\u0103. Subiectele reprezentate pe st\u00e2nci s-au schimbat odat\u0103 cu fauna \u0219i cu felul de via\u021b\u0103 al oamenilor. \u00cen pleistocen predomin\u0103 bourii \u0219i caii s\u0103lbatici, iar \u00een holocen, odat\u0103 cu \u00eenc\u0103lzirea climei, apar animale mai mici, precum cerbii, mistre\u021bii \u0219i p\u0103s\u0103rile. Bourii din cele mai vechi perioade sunt reda\u021bi aproape \u00een m\u0103rime natural\u0103, unele reprezent\u0103ri ating\u00e2nd aproximativ 240 de centimetri lungime \u0219i 140 de centimetri \u00een\u0103l\u021bime. \u00cencep\u00e2nd din epoca bronzului, figurile devin tot mai mici \u0219i mai schematice. Schimb\u0103rile de mediu au influen\u021bat \u0219i modul de locuire. \u00cen neolitic, c\u00e2nd nivelul m\u0103rii a crescut, ad\u0103posturile din st\u00e2nc\u0103 au devenit principalele locuin\u021be. Mai t\u00e2rziu, \u00een epoca bronzului, odat\u0103 cu retragerea m\u0103rii, locuirea s-a mutat pe terasele de mijloc \u0219i de jos, iar temele reprezentate pe st\u00e2nci s-au diversificat. Cele mai t\u00e2rzii m\u0103rturii sunt caravanele de c\u0103mile \u0219i o inscrip\u021bie roman\u0103. Aceasta a fost l\u0103sat\u0103 de Legiunea a XII-a Fulminata \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Domi\u021bian, \u00eentre anii 81 \u0219i 96 d.Hr. Nu se \u0219tie ce au vrut s\u0103 transmit\u0103 oamenii care au s\u0103pat aceste desene \u00een st\u00e2nc\u0103. Explica\u021bia clasic\u0103, potrivit c\u0103reia ele ar fi avut doar rolul de a asigura succesul v\u00e2n\u0103torii, pare prea \u00eengust\u0103 pentru bog\u0103\u021bia imaginilor descoperite aici. Pe l\u00e2ng\u0103 animalele v\u00e2nate, apar siluete de femei \u00eens\u0103rcinate, reprezentate \u00een m\u0103rime natural\u0103 \u0219i gravate ad\u00e2nc \u00een piatr\u0103, b\u0103rci, dansatori \u0219i numeroase scene cu caracter simbolic. Una dintre cele mai impresionante compozi\u021bii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 doisprezece oameni a\u0219eza\u021bi \u00een forma\u021bie, unii \u021bin\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, \u00eentr-un dans care aminte\u0219te de Yalli, considerat cel mai vechi dans tradi\u021bional azer \u0219i practicat \u00eenaintea ceremoniilor de v\u00e2n\u0103toare, dar \u0219i cu ocazia marilor s\u0103rb\u0103tori. Cea mai mare pe\u0219ter\u0103 poart\u0103 numele Ana Zaga, tradus aproximativ prin \u201eZei\u021ba-Mam\u0103\u201d, \u0219i se presupune c\u0103 a fost folosit\u0103 \u0219i ca spa\u021biu ceremonial, probabil pentru ritualuri legate de fertilitate. \u00cen ad\u0103postul Firuz 2, figurile feminine \u0219i b\u0103rcile alc\u0103tuiesc, la r\u00e2ndul lor, o compozi\u021bie coerent\u0103, cu o evident\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103. Un lucru pare \u00eens\u0103 limpede. Genera\u021bie dup\u0103 genera\u021bie, oamenii s-au \u00eentors la acelea\u0219i st\u00e2nci \u0219i la acelea\u0219i simboluri, grav\u00e2nd peste reprezent\u0103rile mai vechi \u0219i cre\u00e2nd adev\u0103rate palimpsesturi. Faptul c\u0103 au continuat s\u0103 revin\u0103 \u00een acela\u0219i loc sugereaz\u0103 c\u0103 semnifica\u021bia lui s-a p\u0103strat \u0219i s-a transmis de-a lungul timpului. Nu e tocmai u\u0219or s\u0103 observi petroglifele, noroc cu ghidul care ne atr\u0103gea aten\u021bia asupra lor. Nu-i \u00eentotdeauna u\u0219or nici s\u0103-\u021bi dai seama ce reprezint\u0103. Cine \u0219tie ce-a vrut s\u0103 spun\u0103 autorul \u0219i c\u00e2te pove\u0219ti nu s-au \u021besut \u00een jurul lor de-a lungul miilor de ani de c\u00e2nd stau scrijelite \u00een piatr\u0103. Uite, eu una mi-a\u0219 putea imagina de pild\u0103 c\u0103 un str\u0103-str\u0103-&#8230;.-mo\u0219 de-al meu a scrijelit c\u0103lu\u021bul pe care l-am g\u0103sit pe-un bolovan \u0219i care mi-a c\u0103zut cu tronc instantaneu. Te pomene\u0219ti c\u0103 prin genele lui mi-a fost transmis\u0103 dragostea pentru aceste animale \ud83d\ude09 . Ce, doar str\u0103mo\u0219ii lui Thor Heyerdahl s\u0103 fi trecut pe-aici ? Una din ultimele idei tr\u0103znite ale excentricului norvegian a fost c\u0103 Odin s-ar fi tras din Caucaz drept urmare \u00eei c\u0103uta urmele \u00een Qobustan. Str\u0103mo\u0219ii mei de ce-ar fi mai prejos. \u0218i-am \u00eenc\u0103lecat pe-o \u0219a &#8230; 00"}