{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Scurta poveste a lui P\u0103s\u0103rel","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"JBLbhCC6fo\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasarel\/\">P\u0103s\u0103rel<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/pasarel\/embed\/#?secret=JBLbhCC6fo\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;P\u0103s\u0103rel&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"JBLbhCC6fo\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/2014-09-16-736-untitled.jpg?fit=1000%2C592&ssl=1","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":592,"description":"Ieri diminea\u021ba, pe c\u00e2nd m\u0103 \u00eendreptam spre serviciu, era c\u00e2t pe ce s\u0103 fac o crim\u0103. Nimic premedidat, nici \u00een legitim\u0103 ap\u0103rare. Cred c\u0103 a\u0219 putea \u00eencadra fapta la omor din culp\u0103. Ro\u021bile bicicletei mele erau c\u00e2t pe ce s\u0103 treac\u0103 peste ceea ce credeam eu a fi r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale unei vr\u0103bii strivite de ma\u0219inile nevrotice ce v\u00e2j\u00e2iau pe bulevard. Era, bine\u00een\u021beles, ora c\u00e2nd tot Bucure\u0219tiul merge la lucru, \u0219coal\u0103, etc., a\u0219adar una dintre orele isterice ale ora\u0219ului. Am c\u00e2rmit \u00een ultimul moment \u0219i am evitat micul punct din mijlocul benzii destinate bicicli\u0219tilor. Creierului meu somnoros i-au trebuit c\u00e2teva secunde p\u00e2n\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 ceva nu e \u00een ordine. Instinctul de detectiv s-a de\u0219teptat imediat. Presupusul cadavru era a\u0219ezat \u00eentr-o pozi\u021bie neobi\u0219nuit\u0103. M-am \u00eentors s\u0103 cercetez locul faptei cu aten\u021bie m\u0103rit\u0103. Nu mi-am crezut ochilor c\u00e2nd am v\u0103zut despre ce era vorba \u00een realitate. Cadavrul nu era nicidecum cadavru, vrabia nu era vrabie. \u00cen mijlocul drumului z\u0103cea \u00eencremenit un mic p\u0103s\u0103rel n\u0103ucit de lumea dezl\u0103n\u021buit\u0103 ce vuia \u00een jurul lui. St\u0103tea nemi\u0219cat, ghemuit tot, cred c\u0103 nici nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 respire. M-am aplecat \u00eenceti\u0219or \u0219i l-am cules cu m\u00e2na liber\u0103 de parc\u0103 era un obiect ne\u00eensufle\u021bit. Dar era viu, ochi\u0219orii negri larg deschi\u0219i m\u0103 studiau speria\u021bi, iar inima lui mititic\u0103 \u00eemi bubuia \u00een palm\u0103. La \u00eenceput n-a \u00eendr\u0103znit s\u0103 protesteze dar dup\u0103 c\u00e2\u021biva pa\u0219i a \u00eencercat o evadare. Nu m-a l\u0103sat inima s\u0103-i dau drumul \u00een mijlocul bulevardului. Dac\u0103 era r\u0103nit? Dac\u0103 nu putea zbura \u0219i ajungea sub ro\u021bile unei ma\u0219ini? Am luat hot\u0103r\u00e2rea s\u0103-l duc la birou, s\u0103 fac o \u0219edin\u021b\u0103 de lucru cu colegele mele, s\u0103 estim\u0103m pagubele \u0219i s\u0103 facem un plan de ac\u021biune. \u00a0Zis \u0219i f\u0103cut. Las la o parte reac\u021biile celor cu care am urcat\u00a0\u00een lift, z\u00e2mbetele pe sub musta\u021b\u0103, remarcile cum c\u0103 mi-am ratat cariera, noua porecl\u0103 de mam\u0103 a r\u0103ni\u021bilor \u00eenaripa\u021bi, \u0219.a.m.d. P\u0103s\u0103relul nu s-a l\u0103sat nici el intimidat de gesturile dr\u0103g\u0103stoase la care era supus. Cum se apropia un deget m\u00e2ng\u00e2ietor de cre\u0219tetul lui cum c\u00e2r\u00e2ia amenin\u021b\u0103tor \u0219i deschidea ciocul a b\u0103taie. P\u00e2n\u0103 una alta am ajuns cu bine la destina\u021bie. Acu unde s\u0103-i dau drumul? Am improvizat la repezeal\u0103 un ad\u0103post provizoriu golind o cutie cu h\u00e2rtie de imprimant\u0103.\u00a0P\u0103s\u0103relul nu s-a declarat deloc mul\u021bumit.\u00a0La \u00eenceput nu s-a auzit nici o mi\u0219care dar mai apoi a \u00eenceput fo\u0219neala \u0219i \u00eencerc\u0103rile de evadare. Partea proast\u0103 cu cutia era c\u0103 nu\u00a0vedeam ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een\u0103untru. Era p\u0103s\u0103relul nostru \u00eentreg sau nu? Tocmai luaser\u0103m decizia c\u0103 trebuie s\u0103-l \u021binem sub observa\u021bie un timp, s\u0103 vedem dac\u0103 e vioi sau nu, dac\u0103 poate zbura sau nu \u0219i numai dup\u0103 aceea s\u0103-l eliber\u0103m \u00eentr-un parc. Aveam nevoie urgent\u0103 de o colivie \u0219i ceva boabe. S-a rezolvat \u0219i chestiunea asta relativ repede, noroc cu\u00a0pet shop-ul\u00a0aflat nu prea departe. L-am plasat pe P\u0103s\u0103rel \u00een colivie \u0219i colivia pe dulap. Cu p\u0103rere de r\u0103u ne-am \u00eendreptat aten\u021bia c\u0103tre treburile s\u00e2c\u00e2itoare de serviciu, cele de toate zilele. E drept c\u0103 privirile ni se \u00eendreptau cam des spre dulap, dar asta e, aveam responsabilitatea unui biet sufle\u021bel r\u0103t\u0103cit. P\u0103s\u0103rel s-a lini\u0219tit \u00eencetul cu \u00eencetul, apoi a \u00eenceput s\u0103 \u021bop\u0103ie \u0219i s\u0103 zboare prin colivie. Cerceta atent fiecare col\u021bi\u0219or. Era clar ca lumina zilei,\u00a0clocea planuri de evadare. Ne-a \u0219i ciripit nervos de c\u00e2teva ori, c\u00e2nd \u00eel deranjam cu verific\u0103rile noastre periodice. Oric\u00e2t ce ciudat ar p\u0103rea, noul nostru coleg ne-a ajutat s\u0103 cunoa\u0219tem mai bine oamenii din jurul nostru. Datorit\u0103 lui ne-am \u00eemprietenit la cataram\u0103 cu domnul ce verific\u0103 periodic securitatea la locul de\u00a0munc\u0103. De obicei, c\u00e2nd ne prindea cu ceva depozitat pe dulap ne certa \u0219i ne amintea de normele de protec\u021bie a muncii. Acu am sc\u0103pat. Mai mult, c\u00e2nd a v\u0103zut despre ce e vorba a luat colivia \u0219i-a verificat dac\u0103 ne-am f\u0103cut treaba cu con\u0219tinciozitate, dac\u0103 am pus destul\u0103 m\u00e2ncare, dac\u0103 am pus ap\u0103. Apoi ne-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it din cuno\u0219tin\u021bele lui de posesor de papagal. Pe la pr\u00e2nz am hot\u0103r\u00e2t \u00een unanimitate c\u0103 nu mai e cazul s\u0103-l \u021binem pe P\u0103s\u0103rel sub observa\u021bie. Nu era nimic \u00een neregul\u0103 cu el. Putea zbura \u0219i era evident c\u0103 nu-i pl\u0103ceau nici noua lui cas\u0103, nici compania noastr\u0103. A\u0219a c\u0103 l-am dus cu tot cu colivie \u00een mijlocul parcului, c\u00e2t mai departe de drumurile omene\u0219ti \u0219i-am deschis u\u0219i\u021ba. Nu i-a luat mai mult de dou\u0103 secunde p\u00e2n\u0103 a u\u0219chit-o \u00een primul tufi\u0219. \u0218i dus a fost. Sper s\u0103 fi \u00eenv\u0103\u021bat ceva din p\u0103\u021bania ce-a tr\u0103it-o. Noi am r\u0103mas \u00eens\u0103 u\u0219or nostalgice \u0219i cu o colivie goal\u0103. Dar cine \u0219tie? Poate o vom mai folosi \u0219i cu alt\u0103 ocazie, \u00een alte\u00a0misiuni de salvare. PS. Iat\u0103-l \u0219i pe P\u0103s\u0103rel. \u00cenainte de eliberare i-am f\u0103cut o \u0219edin\u021b\u0103 foto cu telefonul. Dac\u0103 \u0219tie cineva ce fel de zbur\u0103toare e s\u0103 ne spun\u0103 \u0219i nou\u0103. Alt PS. Dup\u0103 \u00eendelungi c\u0103ut\u0103ri de internet am ajuns la concluzia c\u0103 P\u0103s\u0103rel al nostru e o privighetoare de z\u0103voi. Alte p\u0103reri? 00"}