{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Olsztyn - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"e2g46m2dlQ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/olsztyn\/\">Olsztyn<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/olsztyn\/embed\/#?secret=e2g46m2dlQ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Olsztyn&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"e2g46m2dlQ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-02-Coperta-Olsztyn-0001.jpg","thumbnail_width":1535,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Dup\u0103 prima zi petrecut\u0103 \u00een Mazuria, traseul continu\u0103 spre Olsztyn, capitala actualului Voievodat Warmia-Mazuria. Numele administrativ modern une\u0219te \u00eens\u0103 dou\u0103 regiuni istorice care, dup\u0103 cum am v\u0103zut deja la \u015awi\u0119ta Lipka, au avut mult\u0103 vreme destine diferite: Warmia, r\u0103mas\u0103 catolic\u0103 \u0219i legat\u0103 de Coroana Polonez\u0103, \u0219i Mazuria, care dup\u0103 1525 a f\u0103cut parte din Prusia Ducal\u0103 protestant\u0103. Olsztyn se afl\u0103 \u00een Warmia. Teritoriul fusese cucerit \u00een secolul al XIII-lea de Cavalerii Teutoni, dar Warmia avea \u00een cadrul statului teutonic un statut aparte. Era un principat ecleziastic, \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre domeniile episcopului \u0219i cele ale Capitlului catedralei. Zona viitorului Olsztyn apar\u021binea Capitlului Warmiei. \u00cen 1347, Capitlul a \u00eenceput construirea castelului, iar \u00een jurul lui s-a dezvoltat o a\u0219ezare care, \u00een 1353, a primit drepturi urbane sub numele de Allenstein. Castelul nu apar\u021binea, a\u0219adar, Cavalerilor Teutoni, chiar dac\u0103 arhitectura lui gotic\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 poate crea u\u0219or aceast\u0103 impresie. Ordinul asigura \u00eens\u0103 protec\u021bia militar\u0103 a domeniilor Capitlului, iar Olsztyn f\u0103cea \u00eenc\u0103 parte din lumea politic\u0103 a statului teutonic. Ora\u0219ul s-a dezvoltat repede \u00eentre castel \u0219i r\u00e2ul \u0141yna. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea avea deja ziduri de ap\u0103rare, trei por\u021bi, prim\u0103rie \u0219i biserica Sf. Iacob. Dintre vechile por\u021bi s-a p\u0103strat numai Poarta \u00cenalt\u0103 (Wysoka Brama), care marcheaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi intrarea \u00een centrul vechi. Conflictele repetate dintre Polonia \u0219i Ordinul Teutonic au afectat inevitabil \u0219i Warmia. Castelul a trecut temporar dintr-o tab\u0103r\u0103 \u00een alta, iar dup\u0103 R\u0103zboiul de Treisprezece Ani \u0219i Pacea de la Toru\u0144 din 1466, Olsztyn, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga Warmie, a intrat sub autoritatea Coroanei Poloneze. Ora\u0219ul \u0219i-a p\u0103strat \u00eens\u0103 caracterul aparte, fiind \u00een continuare administrat \u00een cadrul domeniilor ecleziastice ale Warmiei. Centrul medieval era foarte compact. La un cap\u0103t se afla castelul Capitlului, la cel\u0103lalt biserica gotic\u0103 Sf. Iacob, iar \u00eentre ele se \u00eentindea ora\u0219ul cu pia\u021ba \u0219i Prim\u0103ria Veche. O bun\u0103 parte din ceea ce voi vedea \u00een scurtul popas la Olsztyn p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 aceast\u0103 structur\u0103: castelul, Poarta \u00cenalt\u0103, pia\u021ba \u0219i masiva biseric\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 ridicat\u0103 \u00een secolele XIV\u2013XV. \u00cen aceast\u0103 lume a ajuns, \u00een 1516, Nicolaus Copernic. \u00centre 1516\u20131519 \u0219i din nou \u00een 1520\u20131521 a fost administratorul domeniilor Capitlului Warmiei, iar re\u0219edin\u021ba sa oficial\u0103 se afla \u00een castel. Func\u021bia lui era \u00een primul r\u00e2nd administrativ\u0103. Avea \u00een grij\u0103 vastele propriet\u0103\u021bi ale Capitlului, c\u0103l\u0103torea prin satele Warmiei, se ocupa de repopularea gospod\u0103riilor abandonate \u0219i de administrarea terenurilor. \u00cen perioada petrecut\u0103 aici s-a ocupat \u0219i de probleme economice \u0219i monetare, redact\u00e2nd un tratat \u00een care formula ideea c\u0103 moneda de calitate inferioar\u0103 o alung\u0103 din circula\u021bie pe cea mai bun\u0103 \u2013 principiu cunoscut mai t\u00e2rziu drept legea Copernic\u2013Gresham. Dar vremurile nu erau lini\u0219tite. \u00cen 1519 a izbucnit un nou r\u0103zboi \u00eentre Polonia \u0219i Ordinul Teutonic, condus \u00eenc\u0103 de Marele Maestru Albrecht de Hohenzollern \u2013 acela\u0219i Albrecht pe care l-am \u00eent\u00e2lnit la \u015awi\u0119ta Lipka \u0219i care, numai c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 desfiin\u021beze statul teutonic \u0219i s\u0103 devin\u0103 primul duce al Prusiei. \u00cen iarna 1520\u20131521, Copernic s-a ocupat de preg\u0103tirea Olsztynului pentru un posibil atac teutonic. A cerut arme \u0219i \u00eent\u0103riri \u0219i a organizat ap\u0103rarea castelului \u0219i a ora\u0219ului. \u00cen ianuarie 1521, trupele Ordinului au ajuns la Olsztyn, dar nu au reu\u0219it s\u0103-l cucereasc\u0103. Astronomul pe care \u00eel asociem cu planetele \u0219i mi\u0219carea P\u0103m\u00e2ntului apare aici \u00eentr-o ipostaz\u0103 mult mai pu\u021bin cunoscut\u0103, administrator \u0219i organizator al ap\u0103r\u0103rii unui ora\u0219 medieval. \u0218i totu\u0219i, cea mai spectaculoas\u0103 urm\u0103 l\u0103sat\u0103 de el la Olsztyn \u021bine chiar de astronomie. Pe peretele galeriei castelului se p\u0103streaz\u0103 tabelul astronomic realizat de Copernic \u00een jurul anului 1517, folosit pentru observa\u021bii ale Soarelui \u0219i pentru determinarea momentului echinoc\u021biilor. Este singurul instrument astronomic realizat de m\u00e2na lui Copernic care s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Olsztyn a r\u0103mas astfel timp de aproximativ trei secole \u00een sfera politic\u0103 polonez\u0103, p\u00e2n\u0103 la prima \u00eemp\u0103r\u021bire a Poloniei din 1772, c\u00e2nd \u00eentreaga Warmie a fost anexat\u0103 de Regatul Prusiei. Mai t\u00e2rziu, sub numele Allenstein, ora\u0219ul a f\u0103cut parte din Prusia Oriental\u0103 \u0219i, din 1871, din Imperiul German. Dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, Olsztyn a revenit Poloniei, iar popula\u021bia german\u0103 a fost \u00een mare parte expulzat\u0103 sau a plecat, fiind \u00eenlocuit\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de polonezi veni\u021bi inclusiv din fostele teritorii estice ale Poloniei anexate de Uniunea Sovietic\u0103. Ora\u0219ul german Allenstein a devenit polonezul Olsztyn. Ast\u0103zi este cel mai mare ora\u0219 al regiunii \u0219i centrul administrativ al voievodatului Warmia-Mazuria. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Din Ryn p\u00e2n\u0103 \u00een Olsztyn drumul a fost scurt, dup\u0103 aproximativ un ceas am ajuns la destina\u021bie. \u00cen zilele noastre ors\u0219ul a crescut spectaculos fa\u021b\u0103 de pubctele noastre de interes care erau concentrate toate \u00een ora\u0219ul vechi. Din cauza unor lucr\u0103ri de modernizare, care au \u00eenchis o parcare, plimbarea noastr\u0103 pietonal\u0103 nu a \u00eenceput de la Poarta \u00cenalt\u0103 , alias Wysoka Brama, ci din cel\u0103lalt cap\u0103t al fortifica\u021biilor medievale, din apropierea Catedralei Sf\u00e2ntului Iacob. Dar \u00een rest a fost atins fiecare punct din programul stabilit de dinainte, spre deosebire de alte locuri vizitate. Nici nu era prea greu, b\u0103tr\u00e2nul or\u0103\u0219el Olsztyn era mic. Pe fa\u021bada catedralei am dat din nou peste Ioan Paul al II-lea. De data aceasta, apari\u021bia lui avea \u0219i o explica\u021bie local\u0103. Papa a vizitat Olsztynul \u0219i aceast\u0103 biseric\u0103 \u00een iunie 1991. Por\u021bile din bronz, instalate zece ani mai t\u00e2rziu, amintesc pontificatul \u0219i vizita lui, iar placa cu bustul din dreapta intr\u0103rii a fost a\u0219ezat\u0103 \u00een 2006. Tot Ioan Paul al II-lea a ridicat, \u00een 2004, arhicatedrala la rangul de bazilic\u0103 minor\u0103. Dup\u0103 catedral\u0103 a urmat pia\u021ba ora\u0219ului, \u00een rynek, de unde pornea drumul principal ce lega por\u021bile ora\u0219ului. \u00cen mijloc se ridica Prim\u0103ria Veche, \u00eenconjurat\u0103 de spa\u021biul \u00een care se \u021binea t\u00e2rgul. De jur \u00eemprejur se \u00een\u0219irau casele negustorilor, ale notabilit\u0103\u021bilor \u0219i ale celorlalte personaje importante ale ora\u0219ului. Aveam s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc aceea\u0219i organizare, cu mici varia\u021bii, \u00een aproape toate ora\u0219ele poloneze prin care am trecut. Castelul se afla la marginea ora\u0219ului medieval, pu\u021bin retras de la aceast\u0103 ax\u0103 \u0219i ascuns \u00een spatele unor ziduri impun\u0103toare. Pentru a vedea tabelul astronomic al lui Copernic a trebuit s\u0103 a\u0219tept p\u00e2n\u0103 la ora zece, c\u00e2nd se deschidea muzeul. Din desenul original nu a mai r\u0103mas mare lucru, c\u00e2teva linii ro\u0219iatice \u0219i albastre, suficient de \u0219terse \u00eenc\u00e2t, f\u0103r\u0103 explica\u021bii, s\u0103 treci lini\u0219tit pe l\u00e2ng\u0103 ele. Se spune c\u0103 pe pervazul uneia dintre deschiderile galeriei Copernic a\u0219eza o oglind\u0103 orizontal\u0103, care reflecta lumina Soarelui pe peretele din fa\u021b\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce Soarele se deplasa pe cer, pata luminoas\u0103 se mi\u0219ca peste re\u021beaua de linii trasat\u0103 pe tencuial\u0103. Urm\u0103rindu-i pozi\u021bia, Copernic putea calcula mi\u0219carea aparent\u0103 a Soarelui \u0219i determina cu mai mult\u0103 precizie apropierea echinoc\u021biului. Nu era, a\u0219adar, un simplu ceas solar, ci un instrument de m\u0103surare construit chiar \u00een zidurile castelului. Din pu\u021binul pe care am apucat s\u0103-l v\u0103d, Olsztynul mi s-a p\u0103rut un ora\u0219 vechi foarte cuminte. Castelul \u0219i catedrala, cele dou\u0103 mari construc\u021bii din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie, dominau un centru mic, colorat \u0219i dichisit, pe care \u00eel puteai str\u0103bate \u00een c\u00e2teva minute. Casele din jurul pie\u021bei nu alc\u0103tuiau \u00eens\u0103 un ora\u0219 medieval r\u0103mas neatins. Centrul a fost grav avariat \u00een 1945 \u0219i reconstruit \u00eencep\u00e2nd din anii 1950. Noile cl\u0103diri au primit fa\u021bade inspirate din arhitectura veche, dar \u0219i decora\u021bii moderne realizate \u00een tehnica sgraffito. Modelele geometrice, personajele \u00eembr\u0103cate \u00een costume populare \u0219i trimiterile la istoria regiunii au \u00eencercat s\u0103-i ofere ora\u0219ului o identitate warmian\u0103 \u0219i polonez\u0103. Allenstein nu devenea Olsztyn numai prin schimbarea numelui. Ora\u0219ul este salvat de la prea mult\u0103 cumin\u021benie de r\u00e2ul \u0141yna, care se strecoar\u0103 pe sub zidurile castelului, casele cu grinzi de lemn, terase \u0219i flori. Nu ofer\u0103 vreun spectacol urban memorabil, dar este un loc pl\u0103cut, \u00eengrijit \u0219i suficient de mic pentru a nu te r\u0103t\u0103ci prin el nici dac\u0103 te str\u0103duiai. 00"}