{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Luxembourg - &#127473;&#127482; Luxemburg - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"dy9zIduMnz\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/o-zi-hai-hui-prin-luxembourg\/\">Luxembourg<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/o-zi-hai-hui-prin-luxembourg\/embed\/#?secret=dy9zIduMnz\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Luxembourg&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"dy9zIduMnz\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/2016-05-29-121-Luxembourg.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Oare unde nimerisem? \u00centr-un burg sau \u00eentr-un bourg ? Dac-ar fi fost s\u0103 m\u0103 iau doar dup\u0103 cl\u0103dirile din jur, dup\u0103 lini\u0219tea din ora\u0219 a\u0219 fi zis c\u0103 sunt \u00eentr-un or\u0103\u0219el nem\u021besc. Dac-ar fi fost s\u0103 m\u0103 iau&nbsp;\u00eens\u0103 dup\u0103 vitrinele magazinelor sau dup\u0103 ce g\u0103seam&nbsp;prin farfurie, mai c-a\u0219 fi zis c\u0103 m-am \u00eentors \u00een Paris. Ghici ghicitoarea mea. Oare unde m-a g\u0103sit ziua de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 28 mai ? Pe c\u00e2nd oamenii cu scaun la cap se odihneau \u00eenc\u0103 dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de munc\u0103, sau cel mult \u00ee\u0219i savurau cafelu\u021ba de&nbsp;diminea\u021ba, eu coboram din tren \u00een gara din Luxemburg, sau Luxembourg sau mai nou&nbsp;L\u00ebtzebuerg dup\u0103 cum sun\u0103 numele \u021b\u0103ri\u0219orei \u0103steia pe limba neao\u0219\u0103 luxemburghez\u0103. Treaba lor, n-aveau dec\u00e2t s\u0103 leneveasc\u0103, eu aveam de g\u00e2nd s\u0103 descop\u0103r lumea. Pe strad\u0103 cam pustiu. \u0218i lini\u0219te. Cei c\u00e2\u021biva trec\u0103tori r\u0103zle\u021bi p\u0103\u0219eau agale , nu-i gonea nimeni, nic\u0103ieri. Fie vorba \u00eentre noi, nici pe francezi nu-i gone\u0219te nimeni, dar ei sunt iu\u021bi, zici c\u0103 se antreneaz\u0103 tot timpul pentru cine \u0219tie ce concurs de alergare. M\u0103 obi\u0219nuisem deja cu alt ritm. Aici, \u00een Luxemburg m-a apucat nostalgia. Parc\u0103 eram \u00een Arad \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare.&nbsp;Un Arad mai dichisit \u0219i mutat pe dealul de la \u0218oimo\u0219. N-aveam nici un plan. Doream doar s\u0103 hoin\u0103resc prin ora\u0219 p\u00e2n\u0103 mai era timp frumos. Am trecut peste Viaduct \u0219i m-am afundat \u00een ora\u0219. Concuren\u021b\u0103 \u00eemi f\u0103cea doar un grup de asiatici. Am trecut pe la Palatul Ducal, prin Place d&#8217;Armes, Place Guillaume II \u0219i am luat doar vreo dou\u0103&nbsp;amintiri fotografice. Podul Adolphe, simbolul ora\u0219ului, era bandajat tot, pie\u021bele erau pline de schele sau de tribune \u00eencropite \u00een grab\u0103. Neapetisant. \u00cencepeam s\u0103 m\u0103 pleo\u0219tesc. Dup\u0103 ce-am ajuns \u00eens\u0103 la Corni\u0219\u0103 mi-a venit inima la loc.&nbsp;\u0218i dup\u0103 ce-am z\u0103rit&nbsp;\u00een vale cartierul Grund&nbsp;nu m-am mai dezlipit de l\u00e2ng\u0103 ele. Am hoin\u0103rit pe metereze, m-am \u00eenv\u00e2rtit pe str\u0103du\u021bele \u00eenguste, m-am minunat cum ni\u0219te p\u00e2r\u00e2ia\u0219e at\u00e2t de mici ca&nbsp;Alzette \u0219i Petrusse au putut ajunge p\u00e2n\u0103 la etajul \u00eent\u00e2i al caselor. Am stat cu ochii \u00een patru, poate o z\u0103resc pe Melusina, z\u00e2na cea fermecat\u0103 a locului, dar nu mi s-a ar\u0103tat. De, poate dac\u0103 eram vreun prin\u021b seduc\u0103tor era alt\u0103 poveste&#8230; \u0218i-am urcat, \u0219i cobor\u00e2t de mi-am f\u0103cut norma de sport pe o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Iar la sf\u00e2r\u0219it n-am mai putut de oboseal\u0103 \u0219i-am urcat \u00een Haute Ville cu ascensorul or\u0103\u0219enesc. Bun\u0103 idee au mai avut s\u0103-l construiasc\u0103. A doua zi farmecul a disp\u0103rut odat\u0103 cu soarele. M\u0103 ajunsese din urm\u0103&nbsp;ploaia parizian\u0103. Ca s\u0103 salvez ziua, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 vizitez o cazemat\u0103&nbsp;\u0219i pe din\u0103untru, cea cu numele Bock. Povestea ei mi-a pl\u0103cut mai &nbsp;mult dec\u00e2t vizita \u00een sine. S\u0103 v\u0103d dac\u0103 reu\u0219esc s-o istorisesc \u0219i eu aici. A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103 o st\u00e2nc\u0103 gola\u0219\u0103 ce-\u0219i i\u021bea capul ple\u0219uv dintr-o p\u0103dure verde de foioase.&nbsp;Ghinionul ei a fost c\u0103 a scos-o Dumnezeu taman \u00een calea oamenilor, altfel o prindea \u0219i pe ea sf\u00e2r\u0219itul veacurilor nev\u0103t\u0103mat\u0103. Primii care s-au \u00eempiedicat de ea au fost romanii. Ce \u0219i-au zis ei. St\u00e2nca asta e tocmai bun\u0103 s\u0103 control\u0103m noi drumurile de la nord la sud \u0219i de la est la vest pe care tocmai le-am construit. Ia s\u0103 ridic\u0103m noi un fort \u00een v\u00e2rful ei. Zis \u0219i f\u0103cut. Dup\u0103 ce-au plecat romanii a pus ochii pe ea un oarecare conte Sigefroy. &nbsp;De fapt nu era chiar un oarecare ci neam cu regii Fran\u021bei \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bii germani. Fudul cum erau pe vremea aceea con\u021bii,&nbsp;a coco\u021bat&nbsp;\u00een v\u00e2rful st\u00e2ncii noastre primul castel. Cu timpul, \u00een jurul castelului s-au aciuat \u0219i oamenii de r\u00e2nd \u0219i uite-a\u0219a a ap\u0103rut pe hart\u0103 ora\u0219ul Luxembourg. Multe b\u0103t\u0103lii s-au mai dat pentru a st\u0103p\u00e2ni burgul \u0103sta.\u00a0\u00a0Nem\u021bi, burgunzi, flamanzi to\u021bi se \u00eenghesuiau s\u0103-l st\u0103p\u00e2neasc\u0103 ca s\u0103 controleze v\u0103mile ce-ap\u0103ruser\u0103 pe vechile drumuri. Mai t\u00e2rziu au ap\u0103rut \u0219i spaniolii, adu\u0219i aici de \u00eemp\u0103ra\u021bii habsburgi. Apoi francezii, apoi austriecii \u0219i prusacii. Spaniolii \u00eens\u0103 au fost primii care s-au apucat de s\u0103pat cazemate \u00een st\u00e2nca noastr\u0103. Pe la anul 1644. \u0218i de-atunci, timp de vreo dou\u0103 sute de ani, to\u021bi st\u0103p\u00e2nitorii au f\u0103cut la fel. De-a ajuns s\u0103rmana de ea\u00a0\u0219vai\u021ber. Pe deasupra au \u0219i burdu\u0219it-o cu tunuri, au construit aici un mic ora\u0219 subteran, o cetate de necucerit. \u00cei spuneau Gibraltarul Nordului. Dar tot armamentul \u0103sta a trebuit s\u0103 fie demontat \u00een anul 1867. Marile puteri de-atunci ale Europei hot\u0103r\u00e2ser\u0103 ca Luxembourg s\u0103 devin\u0103 un stat neutru. Treptat, treptat zidurile de cetate au disp\u0103rut iar st\u00e2nca noastr\u0103 a-ncercat s\u0103 redevin\u0103 ce-a fost de la bun \u00eenceput. Dar nu s-a mai putut. Nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi n-a sc\u0103pat de oamenii ce vin cu nemiluita s\u0103-i umble prin m\u0103runtaie. \u0218i-am \u00eenc\u0103lecat pe-o \u0219a &#8230; Dup\u0103 ce-am ie\u0219it din m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului am pornit iar\u0103\u0219i hai-hui prin ora\u0219. Dar n-a mai fost la fel de pl\u0103cut. Din pricina ploii. Am salutat o Grand Duchess Charlotte din bronz, am savurat o ciocolat\u0103 cald\u0103 cu ochii pe Palatul Ducal \u0219i m-am&nbsp;chinuit s\u0103-nghesui \u00eentr-o fotografie tot monumentul Doamnei de Aur. Apoi am trecut podul provizoriu construit paralel cu Podul Adolphe cel aflat la tratament, \u0219i m-am \u00eendreptat spre gar\u0103 unde m\u0103 a\u0219tepta trenul ce pleca spre Paris. Weekendul meu \u00een Luxembourg se \u00eencheiase. 00"}