{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"O scurt\u0103 istorie c\u0103n\u0103reasc\u0103 - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"12I4dsi0Ek\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/o-scurta-istorie-canareasca\/\">O scurt\u0103 istorie c\u0103n\u0103reasc\u0103<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/o-scurta-istorie-canareasca\/embed\/#?secret=12I4dsi0Ek\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;O scurt\u0103 istorie c\u0103n\u0103reasc\u0103&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"12I4dsi0Ek\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/2026-02-17-canari-0020.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":400,"description":"Se pare c\u0103 mai nou, Colocatarul, \u00een loc s\u0103 cure\u021be nisipul la timp \u0219i s\u0103 ne completeze bobi\u021bele cu regularitate, s-a apucat de citit. Ne-a anun\u021bat solemn c\u0103 e despre noi. Despre genele noastre, despre cum au c\u0103l\u0103torit str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri prin Europa \u0219i despre cum Oamenii s-au str\u0103duit, timp de c\u00e2teva sute de ani, s\u0103 ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, s\u0103 ne antreneze, s\u0103 ne coloreze \u0219i, \u00een general, s\u0103 ne complice existen\u021ba. Interesant dar \u0219i nelini\u0219titor. Iac\u0103t\u0103 \u0219i cartea, ne-a ar\u0103tat-o Colocatarul. The Red Canary : The Story of the First Genetically Engineered Animal de Tim Birkhead Pe m\u0103sur\u0103 ce o citea ne tot informa \u0219i pe noi, ba c\u0103 nu suntem doar c\u00e2nt\u0103re\u021bi de salon, ba c\u0103 suntem un capitol important \u00een istoria geneticii. Cic\u0103 am fi primul animal \u201einginerit\u201d prin selec\u021bie atent\u0103 \u0219i obsesiv\u0103. Auzind toate astea am decis, prin vot unanim, s\u0103 consemn\u0103m la Club aceast\u0103 istorie. Pentru uz intern \u0219i pentru genera\u021biile viitoare. Red\u0103m mai jos faptele, a\u0219a cum le-am primit din surs\u0103. Sf\u00e2r\u0219itul anilor 1300 \u2013 \u00eenceputul anilor 1400: sunt adu\u0219i pentru prima oar\u0103 canari \u00een Spania \u0219i Portugalia. Erau crescu\u021bi \u00een m\u0103n\u0103stiri care de\u021bineau \u0219i monopolul \u00eenmul\u021birii lor \u00een captivitate. De v\u00e2ndut, vindeau doar b\u0103rb\u0103tu\u0219i, la pre\u021buri extrem de pip\u0103rate. La acea dat\u0103 doar capetele \u00eencoronate puteau s\u0103-\u0219i permit\u0103 canari. \u00cen anii 1300 gr\u0103dinile italiene erau \u00eempodobite cu colivii cu p\u0103s\u0103ri c\u00e2nt\u0103toare pentru a crea o iluzie auditiv\u0103 a paradisului. 1478: regele Louis XI of France cump\u0103r\u0103 un num\u0103r mare de canari. 1534: Naturalistul elve\u021bian Conrad Gessner poveste\u0219te c-a v\u0103zut canari de v\u00e2nzare pe la negu\u021b\u0103tori din Europa. Mai spune c\u0103 erau foarte pre\u021bui\u021bi pentru dulcea\u021ba c\u00e2nt\u0103rii lor \u0219i, pentru c\u0103 erau adu\u0219i din locuri \u00eendep\u0103rtate, erau foarte scumpi, doar nobilii \u0219i oamenii foarte boga\u021bi \u00eei puteau cump\u0103ra. \u00cei include \u00een enciclopedia sa, Historia Animalium,\u00a0publicat\u0103 \u00een anul 1550. 1544: William Turner poveste\u0219te de primii canarii din Anglia. 1580: Se spune c\u0103\u00a0la \u00eentoarcerea din c\u0103l\u0103toriile sale, Sir Walter Raleigh i-a adus \u00een dar reginei Elisabeta I o colivie cu canari s\u0103lbatici. 1580: \u00cen Germania, pastorul protestant Marcus zum Lamm, angajat al casei regale din Heidelberg, include \u00een cel de-al 33-lea volum al enciclopediei Thesaurus Picturarum un desen al unor canari cu penaj p\u0103tat cu galben, prinz\u00e2nd astfel \u00eenceputul procesului de domesticire. Lamm spune c\u0103 ace\u0219ti c\u0103n\u0103ra\u0219i ciuda\u021bi, p\u0103ta\u021bi cu galben, provin din Tirol iar el nu e sigur cum s\u0103-i \u00eencadreze. 1600: Germanii se specializeaz\u0103 \u00een cre\u0219terea canarilor. Au reu\u0219it s\u0103-i \u00eenmul\u021beasc\u0103 \u00een captivitate oferind canarilor s\u0103lbatici mult spa\u021biu, de obicei o \u00eenc\u0103pere mare \u00een care aduceau ghivece cu copaci mici, recre\u00e2nd, pe c\u00e2t posibil, un ambient apropiat cu mediul lor natural. P\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 1600 cresc\u0103torii germani exportau canari \u00een toat\u0103 Europa \u00een num\u0103r de mare \u00eenc\u00e2t au fost boteza\u021bi &#8222;p\u0103s\u0103ri nem\u021be\u0219ti&#8221;. 1601: Italianul Valli da Todi public\u0103 \u00eentr-o carte despre \u00eengrijirea p\u0103s\u0103rilor povestea care spune c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea canarilor \u00een Europa\u00a0 s-a datorat naufragiului unei cor\u0103bii care transporta p\u0103s\u0103rile din Insulele Canare. 1622: Italianul Olina public\u0103 cea mai detaliat\u0103 carte despre canari de p\u00e2n\u0103 atunci. 1657: Johann Walter picteaz\u0103 primul canar complet galben. 1700: Cresc\u0103torii \u00ee\u0219i dau seam\u0103 c\u0103 pot \u00eenv\u0103\u021ba canarii s\u0103 c\u00e2nte anumite melodii. 1700: Un grup de entuzia\u0219ti din ora\u0219ul Malines (Mechelen) situat la sud de Anvers au reu\u0219it s\u0103 creeze un soi de canari cu un c\u00e2ntec mai melodios, cunoscut sub numele de &#8222;waterslager&#8221; sau Malinois. Aceste p\u0103s\u0103ri scoteau un sunet ce seam\u0103n\u0103 un un clipocit, ca o pic\u0103tur\u0103 de lichid ce cade \u00eentr-un butoi de ap\u0103. 1705: Apare prima monografie despre canari a lui Hervieux de Chanteloup, superintendentul gr\u0103dinilor cu p\u0103s\u0103ri ale ducucesei de Berry. Manualul lui Hervieux oferea instruc\u021biuni clare pentru modul \u00een care trebuie \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i antrena\u021bi canarii s\u0103 c\u00e2nte. El \u0219i-a dat seama c\u0103 p\u0103s\u0103rile tinere au ceea ce biologii \u0219i psihologii numesc acum o \u201eperioad\u0103 sensibil\u0103\u201d \u00een care aten\u021bia p\u0103s\u0103rilor nu trebuie s\u0103 fie distras\u0103 de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103. Doar a\u0219a au \u0219ansa de a ajunge c\u00e2nt\u0103re\u021bi performanti. Hervieux recomanda ca, la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce era capabil s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 singur, c\u0103n\u0103ra\u0219ul s\u0103 fie pus singur \u00eentr-o colivie acoperit\u0103 cu o lenjerie transparent\u0103 \u0219i dus \u00eentr-o camer\u0103 din care s\u0103 nu poat\u0103 auzi ciripitul celorlalte p\u0103s\u0103ri. Apoi antrenorul s\u0103u, cu mult\u0103 r\u0103bdare, trebuia s\u0103-i c\u00e2nte dintr-un mic instrument numit Flageolet toate melodiile pe care trebuia s\u0103 le \u00eenve\u021be. 1800: Cei mai grozavi canari de c\u00e2ntec erau considera\u021bi cei proveni\u021bi din Tirol pentru c\u0103, a\u0219a se spunea, fuseser\u0103 antrena\u021bi de privighetori. 1820: Din Tirol mania cre\u0219terii canarilor s-a mutat \u00een N\u00fcrnberg \u0219i Augsburg, iar aceste dou\u0103 ora\u0219e au dominat afacerea \u00een anii ce au urmat. Apoi s-a mutat \u0219i mai la nord, \u00een micul ora\u0219 minier St Andreasberg din Mun\u021bii Harz, la jum\u0103tatea distan\u021bei dintre Berlin \u0219i Frankfurt. Ora\u0219ele miniere din aceast\u0103 regiune aveau o lung\u0103 tradi\u021bie \u00een cre\u0219terea p\u0103s\u0103rilor c\u00e2nt\u0103toare, de cele mai multe ori conteze, pe care le antrenau pentru concursuri de c\u00e2ntat. St Andreasberg a devenit rapid centrul reproducerii canarilor \u00een Germania 1870: Englezii \u00eencep s\u0103-\u0219i coloreze canarii hr\u0103nindu-i cu ardei ro\u0219u. 1880: \u00cen regiunea Hartz a Germaniei familii cre\u0219teau \u0219i vindea canari \u00een num\u0103r impresionant, 150.000 b\u0103rb\u0103tu\u0219i pe an, din rasa de c\u00e2ntec numit\u0103 Roller 1902: \u00cen acest an s-au importat pentru prima oar\u0103 scatii ro\u0219ii \u00een Europa. 1914: Prusacul Bruno Matern dore\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 un canar ro\u0219u. 1920:St Andreasberg era sursa canarilor de c\u00e2ntec Roller. De aici s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga lume. Aproape toat\u0103 lumea din sat, b\u0103rba\u021bi, femei \u0219i copii, erau implica\u021bi \u00eentr-un fel \u00een acest\u0103 afacere &#8211; \u00een special \u00een timpul liber, c\u0103ci principala ocupa\u021bie aici era mineritul. 1925: Prusacul Bruno Matern creaz\u0103 un soi de canar ro\u0219u pe care \u00eel nume\u0219te Rastenburg. 1926: Hans Duncker \u0219i Karl Reich realizeaz\u0103 primele \u00eencruci\u0219\u0103ri \u00eentre scatiul ro\u0219u \u0219i canar. 1940: C. Bennett \u00een SUA \u0219i A. K. Gill \u00een Marea Britanie recunosc faptul c\u0103 carotenoizii din alimenta\u021bie sunt esen\u021biali pentru ca s\u0103 fie ro\u0219ii canarii ro\u0219ii. 1947: Este publicat\u0103 cartea lui C. B. Bennett \u201eA Study on the Nature of the Orange Canary\u201d. 1955: Este publicat\u0103 cartea lui A. K. Gill \u201eNew-coloured Canaries\u201d. 1964: Prima utilizare a Carophyll pentru intensificarea culorii ro\u0219ii la canari. \u0218edin\u021ba se reia. Dup\u0103 lectura atent\u0103 a documentului istoric, Clubul are urm\u0103toarele observa\u021bii. \u00cen primul r\u00e2nd, confirm\u0103m ceea ce \u0219tiam deja. Am \u00eenceput cariera european\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stiri \u0219i la cur\u021bi regale. Se vindeau doar b\u0103rb\u0103tu\u0219i, la pre\u021buri de \u00ee\u021bi tremura sceptrul \u00een m\u00e2n\u0103. Nu oricine putea avea un canar. A\u0219adar, atitudinea noastr\u0103 actual\u0103 are fundament istoric. \u00cen al doilea r\u00e2nd, apreciem profesionalismul german. Camere mari, ghivece, cop\u0103cei. \u00cen sf\u00e2r\u0219it cineva a \u00een\u021beles c\u0103 nu suntem simple decora\u021biuni sonore. \u00cen al treilea r\u00e2nd, partea cu antrenamentele muzicale ne ridic\u0103 unele suspiciuni. Izolare, flageolet, perioade sensibile. Noi \u00eei spunem copil\u0103rie. Oamenii \u00eei spun metodologie. Iar apoi \u00eencepe obsesia cromatic\u0103. De ce or fi vrut s\u0103 ne coloreze \u00een ro\u0219u? S\u0103 ne \u00eencruci\u0219eze cu scatii. S\u0103 fac\u0103 studii despre carotenoizi, monografii, experimente, substan\u021be pentru intensificarea culorii. Altceva mai bun nu aveau de f\u0103cut sau galbenul nostru li se p\u0103rea prea simplu pentru ambi\u021biile lor? Recunoa\u0219tem, cu onestitate istoric\u0103, c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri erau verzi. Discre\u021bi, bine camufla\u021bi, adapta\u021bi la st\u00e2ncile \u0219i tuf\u0103ri\u0219urile din Insule. Galbenul a venit mai t\u00e2rziu, prin selec\u021bie atent\u0103, \u0219i s-a a\u0219ezat pe noi cu o anumit\u0103 elegan\u021b\u0103 solar\u0103. Ro\u0219ul \u00eens\u0103 pare deja o ambi\u021bie. Cartea domnului Birkhead ne face un serviciu. Arat\u0103 c\u0103 istoria noastr\u0103 nu este doar o poveste dr\u0103gu\u021b\u0103 de colivie. Este o poveste despre dorin\u021ba omului de a modela natura dup\u0103 gust. Concluzia Clubului este urm\u0103toarea. Am fost rari. Am fost scumpi. Am fost antrena\u021bi. Am fost colora\u021bi. Am fost exporta\u021bi \u00een sute de mii de exemplare. \u0218i totu\u0219i, \u00een fiecare diminea\u021b\u0103, c\u00e2nd c\u00e2nt\u0103m, nu o facem pentru monografii, nici pentru manuale de genetic\u0103. C\u00e2nt\u0103m pentru c\u0103 a\u0219a suntem noi. Restul e istorie. 00"}