{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"O mie \u0219i una de nop\u021bi ? - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"YE7mSskOjQ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/o-mie-si-una-de-nopti\/\">O mie \u0219i una de nop\u021bi ?<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/o-mie-si-una-de-nopti\/embed\/#?secret=YE7mSskOjQ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;O mie \u0219i una de nop\u021bi ?&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"YE7mSskOjQ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/2013-10-26-754-untitled-2.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Nu, n-am s\u0103 v\u0103 povestesc precum \u0218eherezada pove\u0219ti complicate cu gust de dulcea\u021b\u0103 de trandafir \u0219i miros greu de iasomie, n-am s\u0103 pomenesc de l\u0103mpi fermecate, covoare zbur\u0103toare, djini \u0219i sultani n\u0103zuro\u0219i, de pe\u0219teri pline cu aur, argint \u0219i nestemate mari precum oul de porumbel. Nu, nu va fi vorba de pe\u0219tera lui Ali Baba \u0219i a celor patruzeci de ho\u021bi, ci de Sala Acvariu a Muzeului \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n unde-am intrat f\u0103r\u0103\u00a0s\u0103 rostesc vreun Sesam deschide-te. Ce treab\u0103 are muzeul nostru neao\u0219 rom\u00e2nesc cu pove\u0219tile persane? Mai nimic. Doar c\u0103 a g\u0103zduit zilele astea c\u00e2\u021biva artizani veni\u021bi tocmai din Iran, patria \u0218eherezadei. Lucru\u0219oarele pe care le-am v\u0103zut acolo nu erau cobor\u00e2te din pove\u0219tile celor o mie \u0219i una de nop\u021bi \u00a0ci erau me\u0219te\u0219ugite de oameni \u00a0pricepu\u021bi prin o mie \u0219i una de opera\u021biuni complicate. Dar s\u0103 va spun povestea descoperirilor mele \u0219i s\u0103 v\u0103 dezv\u0103lui misterul cuvintelor noi \u00eenv\u0103\u021bate cu ocazia vizitei la expozi\u021bia artizanilor iranieni. Ghalam-zani\u00a0 este arta celor o mie \u0219i una b\u0103t\u0103i de ciocan. Este me\u0219te\u0219ugul embos\u0103rii \u0219i grav\u0103rii unor modele complicate pe pl\u0103ci de metal. Cel mai des folosite sunt pl\u0103cile de cupru \u0219i alam\u0103 dar la o adic\u0103 se folose\u0219te \u0219i argintul sau aurul. Cu o dalt\u0103 \u0219i un ciocan, plus foarte mult talent \u0219i r\u0103bdare se pot face tot felul de obiecte decorative : t\u0103vi, farfurii, cupe, vaze, ulcioare care mai de care mai frumoase. Ca mai toate artele persane, \u0219i aceasta are o vechime de multe sute de ani ( dac\u0103 nu cumva trece la vreo dou\u0103 mii de ani). Centrele cele mai renumite unde se practic\u0103 acest me\u0219te\u0219ug sunt ora\u0219ele cu nume de poveste: Esfahan, Shiraz, Tehran, Tabass \u0219i Kermanshah. Khatam-kari este arta celor o mie \u0219i una de be\u021bi\u0219oare, e arta incustr\u0103rii. \u00cen vremuri st\u0103vechi prin\u021bii trebuiau s\u0103 o \u00eenve\u021be laolalt\u0103 cu muzica, poezia \u0219i caligrafia. \u00cen ce const\u0103? \u00cen lipirea a multor be\u021bi\u0219oare lungi, c\u00e2t mai sub\u021biri \u0219i diferit colorate \u00een m\u0103nunchiuri groase c\u00e2t degetul mic al m\u00e2inii, astfel ca \u00een interior s\u0103 fie construit un model. Din mai multe m\u0103nunchiuri de acest fel se face unul gros ce se pune la uscat \u00eentr-o pres\u0103. Urmeaz\u0103 o t\u0103iere transversal\u0103 \u00een f\u0103\u0219ii nu mai groase de 1 mm \u0219i aplicarea foi\u021bei pe obiectul decorat. Se lipesc de obicei pe obiecte din lemn, pe cutii de bijuterii, table de \u0219ah, pipe, mese, instrumente muzicale. Culorile desenului sunt ob\u021binute din os de c\u0103mil\u0103 sau filde\u0219 pentru alb, alam\u0103 sau aur pentru galben, tot soiul de lemn colorat pentru restul desenului. \u00cen zilele noastre exist\u0103 \u0219coli de khatam-kari \u00een\u00a0Tehran, Isfahan \u0219i Shiraz. Malileh-kari este arta celor o mie \u0219i una de fire de metal, e arta filigranului. In expozi\u021bia de la Muzeul \u021a\u0103ranului era prezent\u0103 o dantel\u0103reas\u0103 ce-a adus bijuterii \u0219i obiecte decorative lucrate \u00een aceast\u0103 tehnic\u0103.\u00a0Filigranul se formeaz\u0103 dintr-un fir de argint de 1-2 mm grosime care se sub\u0163iaz\u0103 \u015fi se \u00eentinde prin procedee repetate p\u00e2n\u0103 ajunge la 1\/50 mm. Apoi se r\u0103sucesc dou\u0103 din aceste fire sub\u021biri pentru a ob\u021bine a\u021ba pentru \u00eempletirea dantelei. Mina-kari este asemeni caligrafiei arta celor o mie \u0219i una de tu\u0219e de penel. Dar nu e a\u0219ternut\u0103 pe h\u00e2rtie ci e pictat\u0103 pe vase sau farfurii. Cum se procedeaz\u0103?\u00a0 Un banal obiect de cupru este acoperit cu email alb \u0219i ars \u00eentr-un cuptor la vreo \u0219apte sute de grade. Procedeul se repet\u0103 de mai multe ori. Apoi artistul \u00ee\u0219i deseneaz\u0103 modelul complicat cu pensule \u0219i culori speciale. Vasul mai trece odat\u0103 prin cuptor la cinci sute de grade pentru ca desenul s\u0103 se stabilize \u0219i gata, o nou\u0103 oper\u0103 de art\u0103 se na\u0219te. Mari mae\u0219tri \u00een mina-kari se g\u0103sesc \u00een Isfahan. Nu puteau lipsi din expozi\u021bie covoarele persane cu cele o mie \u0219i una de noduri \u0219i c\u00e2teva foi\u021be cu caligrafie ce poate spuneau pove\u0219tile celor o mie \u0219i una de nop\u021bi. Expozi\u021bia este deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine, e cu v\u00e2nzare, a\u0219a c\u0103 mai e timp s\u0103-i faci o vizit\u0103 \u0219i s\u0103 te alegi cu una (sau mai multe) \u00a0din comorile expuse. Dar fii atent mai \u00eent\u00e2i s\u0103-\u021bi umpli buzunarele cu o mie \u0219i unu de lei , altfel r\u0103m\u00e2i cu buzele umflate. 00"}